Contul membrilor cu numărul de mesaje postate (topicuri, comentari etc.) = 0, vor fi șterși de pe forum în următoarea săptămână.

Distribuiţi
Vezi subiectul anteriorIn josVezi subiectul urmator
Vizitato
Vizitator

Re: Heroes come back!

la data de Sam 26 Mai 2012 - 9:54
In sfrsit te-ai hotarat sa pui si tu next-ul nu? A durat ceva timp de cand asteptam si eu si Black Flame. Dar sa revin a fost super si imi apre bine ca Tobi in sfrsit a murit, er asi timpul. Adu next-ul repede porfavor, Daomne am datao pe spaniola
avatar
•°•Andy Quinn•°•
Scriitor
Scriitor
Sex : feminin

Re: Heroes come back!

la data de Sam 26 Mai 2012 - 10:49
Cat ma bucur ca Tobi s-a dus... Ce bine ca Naruto l-a ucis inainte sa mai provoace cine stie ce alte probleme.
Sunt tare curioasa in legatura cu ce se va intampla in continuare, asa ca eu astept next! Spor la scris si la idei!
avatar
Domino
Scriitor
Scriitor
Sex : feminin

Re: Heroes come back!

la data de Sam 26 Mai 2012 - 16:33
Episodul 95: Plecarea lui Sasuke

Cu totii se regasisera in scurt timp in acea padure. Acea noapte avea sa ramana cea mai comemorativa din istoria natiunilor. Cei care o cunosteau pe Sakura de abia asteptau sa o reintalneasca. Sakura si Rex erau impreuna in padure, intrebandu-se ce s-a intamplat cu Naruto si Tobi. Era foarte ingrijorata si nu ii venea sa creada cate se intamplara intr-o singura noapte. Cei doi incepura sa alerge prin padure dupa urmele lasate de Naruto. Sakura incepea sa se simta foarte obosita si abia mai tinea pasul cu Rex. Sakura cazu la un moment dat in genunchi, iar Rex se opri ingrijorat.

Naruto se reintalni cu shinobii, iar acestia aclamara foarte fericiti reusita lui Naruto. O broasca anunta ca profetia s-a indeplinit. Cu totii erau fericiti, foarte fericiti, insa acum, era timpul sa o gaseasca pe Sakura. Toti adolescentii ninja din Konoha plecara fericiti imprastiindu-se prin padure. Ino era cea mai nerabdatoare, vestea o bucurase enorm. Hinata isi folosi Byakuganul si dadu de chakra Sakurei la cateva sute de metri de ei. Cu totii se grabeau nrabdatori, iar in cele din urma. se reintalnira fericiti. Sakura se vazu inconjurata de toti vechii ei prieteni. Zambi fericita, dar dintr-o data ceva ii umbrea fericirea si zambetul, isi aminti de peroada in care suferise mult si in care nimeni nu avuse incredere in ea. Ceva nu mai era, lipsea. Ino incepu sa planga fericita. Singura persoana de care Sakura se bucura sa o revada era prietena ei blonda, fiindca ceilalati pareau invizibili.

-Ino! tipa Sakura aruncandu-se in bratele prietenei sale.
-Bine ai revenit, spuse Neji zambind.

Insa cuvintele lui Neji nu pareau sa insemne ceva pentru ea, il privea cu raceala si nepasare. Sakura simtea o oarecare retnere fata de ceilalti, parca nu ii mai vroia langa ea. Nu era vorba ca ii ura, insa cu totii pareau ca se comportau ca si cum nu se intamplase nimic, iar Sakurei ii provoca o oarecare scarba. La un moment dat, incepu sa se simta ametita, iar picioarele o lasara incet. Din nefericire, Sakura lesina din motive necunoscute.

-Sakura, revinoti! spuse Ino ingrijorata batand-o pe obraz pe fata.
-Am impresia ca a lesinat din cauza oboselii. A rezistat pana acum, iar acum, a cedat, cred ca o sa aiba nevoie de foarte multa odihna, spuse Naruto privind-o pe Sakura.

Rex o lua pe Sakura in brate si porni cu prin padure, urmat de ceilalti. Naruto ramasese in urma, dar nu se astepta ca si Hinata sa ramana. Ea parea foarte serioasa. Naruto incepea sa creada ca aceasta vroia sa vorbeasca ceva cu el. Hinata se apropie de Naruto serioasa privinduy-l adanc in ochi.

-Hin..., fu oprit Naruto de Hinata care ii puse mana pe gura.
-Taci, doar taci, nu s-a intamplat nimic, bine? spuse ea.

Intr-o clipa, ea il saruta pe Naruto pe buza, un semn posibil ca se impacara, iar ea il ierta. In cele din urma, plecara amandoi in urma celorlalti.

***

Trecusera doua de la aceste evenimente.Razboiul se termina, iar
cei care au murit au fost comemorati cu un festival si artificii
aruncate la cer ca cei care au murit sa vada ca nu au fost uitati.Timp
de doua zile, nimeni nu ii prea vazu pe Sakura, Sasuke si Itachi. Cauza era
faptul ca Tsunade ii retinuse pe cei doi frati pentru ai reintegra in societate si in
sat,pentru ca oamenii sa nu se teama de ei. Inafara de Gaara,ceilati trei
kage, nu acceptasera aceasta decizie, fiind cosiderata iresponsabila si
ofensiva, insa ramasesera in relatii foarte bune. Din cauza asta,alianta natiunilor unite se destrama. Totul parea
ca reveni la normal. Tsunade ii dadu voie lui Naruto sa fie hokage cand se trintorsesera insa Naruto renunta din prima zi cand vazu cate
responsabilitati are, si mai ales acte de semnat. Dar asta nu insemna ca
renunta la visul sau de tot. Sakura dormea de doua zile intr-una si nu dadea semne de trezire inca. Iar cate despre Rex, el se hotarase sa se intoarca in Tara Apei fiindca acolo se simtea mai aproape de Mei Li si Madara Uchiha.

Trecuse ceva timp. Familia Haruno era fericita ca odrasla lor s reintorsese vi si nevatamata dupa o lunga perioada de suferinta. Dupa toat acea aventura, era prima noapte a Sakurei in care putea sa doarma in sfarsit linistita. Era acasa, in patul ei moale si cald, dormind adanc de mai mult de doua zile. Lucrurile incepeau sa intre incet pe fagasul normal. Razboiul se terminase, iar satul era aproape reconstruit in totalitate. Oamenii simtira ca renascusera din nou. Cele cinci natiuni se aflau in relatii bune spre deosebire de cum erau inainte.

Cum spuneam, lucrurile intrau pe fagasul normal, insa nu pentu toata lumea. Se reinorsese in sat, absolvit de orice acuzatie, insa nu mai simtea ca acel loc era casa sa mai ales ca ura pana si piara din el. Sasuke isi puse in gand sa plece din nou, ca in urma cu trei ani. Ura inca satul destul de tare incat sa porneasca din nou un razboi contra lui, insa de data asta, alesse sa plece pe timp nelimitat. In acele aprope trei zile, se gandi intr-una la ce se intamplase in intreaga sa viata. Din nou incepu sa isi puna intrebari asupra existentei sale si cu ce scop se inamplase totul. Singura sa fericire era faptul ca Itachi traia, insa doar atat. Se simtea ca un prizonier in rest, avea impresia ca se sufoca daca mai ramanea mult in sat. Vroia o dezintoxicare sentimentala, avea nevoie de asta ca de aer, si cat mai curand posibil. Isi si facu se planuri cum va parasi satul, ora, unde va merge si cat de departe. Locul sau nu era acolo.

Sasuke mai avea doar o zi si pleca, insa inainte de a parasi poate satul pentru totdeauna, avea degand sa faca o ultima vizita. Ii lua ceva timp lui Sasuke sa ia o asemenea decizie si se gandi ce sa faca. Dciza sa fu pana la urma urmatoarea, realiza ca Sakura facus fote multe pentru el, insa nu ii putea da ceva atat de complicat ca iubirea, mai ales daca nu prea exista sentimentul reciproc. Simtea acum o mare recunostiinta pentru ea si dupa el, era singura persoana din sat care isi absolvi pacatul. Chiar pentru ea merita sa depuna un mic efort. Se hotari sa ii scrie o scrisoare si sa ii lase unicul lucru care ii mai ramasese de la clan, un pandantiv autentic cu sigla clanului Uchiha. Cunoscand-o pe Sakura, stia ca ea l-ar fi si refuzat daca stia ca avea sa primeasca o asemenea comoara.

Era o noapte foarte frumoasa si instelata. Sasuke avea degand sa ii dea scrisoarea si medalionul Sakurei fiindca in dimineata urmatoare pleca. Cam greu gasi locuinta acesteia fiindca Sakura nu mai locuia demult timp in acelasi loc, iar el abia aflase. Singurul care stia de vizita lui Sasuke, era Itachi, insa nu stia si motivul. Stia in schimb de plecarea lui Sasuke, insa nu interveni in deciziile acestuia. In cele din urma, Sasuke daduse de casa Sakurei, o gasi ingropata in vegetatia adormita. Casa aducea un pic a cabana montana moderna foarte diferita. Era destul de uriasa, insa pentru Sasuke nu prezenta nici o provocare gasirea camerei Sakurei. Stia si el ca aceasta dormea intr-una de cateva zile. Asa ii era mai usor sa faca ce isi propuse fara ca Sakura sa fie de fata. Ajunse imediat in camera ei si o privi indelungat.

*Se vede clar ca numai dormise de mult timp. e atat de calma.* gandi Sasuk intimp ce se apropia de patul ei. A scufundat scrisoarea sub asterunuturi si pleca.

***

Dimineata sosi, iar Sasuke pleca destul de devreme, fara stirea nimanui, ci doar al lui Itachi care il insoti in cel mai apropiat port. Acasa la Sakura, ea inca dormea adanc. In acea dimineata, tatal sau sossi in camera fetei si isi privi fiica cu dragoste. La un moment dat, Sakura se misca, si de sub ea rasari o scrisoare si un medalion. Barbatul deveni foarte suspicios si incepu sa se intrebe cine le lasa. Incepu sa citeasca scrsioarea si descoperi ca era de la Sasuke. Incepu sa citeasca hartia in soapta.

" Sakura, probabil ca eu voi fi plecat cand tu vei citi scrisoarea asta. Insa am un mesaj pentru tine in legatura cu tot ce s-a intamplat. In aceste doua zile m-am gadit foarte mult ce voi face, dar m-am gandit si la tine. Vreau ca peste doua saptmani, miercuri, la ora doisrezece sa ne vedem in port. O sa ma reintorc, vreau sa te vad si sa vorbim, insa sa vi singura fara stirea cuiva. Ti-am lasat si un medalio Uchiha in dar, ai grija de el, e ultimul autentic.
Multumesc pentru tot, Sasuke."

Domnul Haruno deveni foarte furios dintr-o data si stranse scrsoarea in mana puternic.

-Nimeni nu o sa-mi mai ia fiica de langa mine. Nu o sa va mai intalniti niciodata!
Vizitato
Vizitator

Re: Heroes come back!

la data de Sam 26 Mai 2012 - 19:26
Ce frumos, sper ca nu se va termina aici si daca da sper ca vei aduce si sezonul trei din el. Imi aplce foarte mult episodul asta si sper ca tatal Sakurei sa se mai gandeasca o data la ce face , ca altfel Sakura il va ura pentur ca ea ascuns acest lucru.
avatar
•°•Andy Quinn•°•
Scriitor
Scriitor
Sex : feminin

Re: Heroes come back!

la data de Sam 26 Mai 2012 - 21:16
A fost foarte frumos
Chiar sper ca tatal Sakurei sa nu faca ceva necugetat, caci atunci eu nu stiu ce ii voi face
Si zice ca s-a gandit la ea, nu? Pai asta sigur e ceva cat de mic
Eu sper ca nu se va termina prea curand acest fic, deci astept de la tine si sezonul trei!
Next! Spor la scris si la idei!
avatar
Domino
Scriitor
Scriitor
Sex : feminin

Re: Heroes come back!

la data de Dum 27 Mai 2012 - 21:00
Episodul 96: Visul unei lungi asteptari

-Nimeni nu o sa-mi mai ia fiica. Nu o sa va mai intalniti niciodata! Daca fiica mea isi va dori sa-si refaca viata, n-am sa o las niciodata sa si-o refaca cu asasinul ala, mai ales ca din cauza lui, ea a riscat totul! spuse domnul Haruno furios.

Domnul Haruto rupse hartia in mii de bucatele si le motototli. Acesta iesi incruntat din camera Sakurei si cobori scarile pana la etajul 1, unde era un coridor cu alte camere, printre care si dormitorul. Intra in camera si cauta un loc pentru medalion, unde sa il ascunda. Dintr-o data, sotia sa, intra peste el, luandu-l prin surprindere.

-Dragul meu, sunt atat de fericita ca fiica noastra traieste. Nici acum nu imi vine sa cred, spuse aceasta zambind cand observa ca sotul ei ascundea ceva. Esti agitat, s-a intamplat ceva?
-Nu o sa se mai vada niciodata, spuse acesta iesind din camera, lasand-o pe femeie cu mii de semne de intrebare.

***

Trecusera trei zile de la plecarea lui Sasuke. Naruto aflase de plecarea lui Sasuke abia seara de la Itachi. Fu trist cand afla, insa daca asta era dorinta lui Sasuke, el o respecta. Nimeni nu stia la ce ora plecase Sasuke, nici macar Itachi. Era cert ca acesta plecase unde noaptea fara stirea nimanui.
Dupa acele trei zile, se mai intampla ceva, Sakura se trezi in sfarsit. Cand se trezi era aproape amiaza, iar soarele se afla demult timp pe cerul azur. Camera Sakurei era inecata in bai de lumina care o trezira si pe ea dupa sase zile de sommn continuu in care trupul ei se refacuse odihnindu-se. Cand isi deschise ochii, impactul vederii fostei ei camere fu enorm. Se panica cateva secunde, fiindca nu stia cum si cand ajunse acolo. Totul, mirosul atat de familiar a mobilei, peretilor, a tot ce se afla acolo o listira deindata. Se roti prin camera de cateva ori, iar apoi se privi in oglinda privindu-si reflexia. Se vedea pe ea, insa i se paru o straina propia imagine. Atinse suprafata oglinzii privindu-se hipnotizata. Parea altcineva, chipul ei atat senin care ascundea o oarecare stare de nostalgie pasnica parea prea matur acum. Trecuse timpul, trecuse iar ea se schimba. In cele opt luni trecute de la reintoarcerea lui Naruto, ea suferise multe transformari fizice si mentale. Acum era mai rationala, serioasa si mai matura. Nici macar parul ei nu mai parea atat de jucaus. Bretonul copilaros pe care ea obijnuia sa il imparta in doua, disparuse.
Se mai privi cateva secunde in oglinda, incercand sa se regaseasca, insa apoi renunta. Prefera sa faca un dus care o mai dezmorti de somn. Dupa ce iesi de la dus, se duse la dulapul sau enorm si incepu sa scormoneasca prin haine ceva. Nu o multumea nimic din ce gasea. Dintr-o data gasi un material rosu cu imprimeuri auri. O scoase din dulap si observa ca era o rochie pe care nu apucase inca sa si-o poarte, insa acum parea timpul sa o faca. Era o rochie larga, tip bluza, cu maneci treisfert. Sakura se lega cu o curea maronie mai groasa in jurul soldurilor, dand un aspect usor country tinutei. Isi gasi ustensilele de par exact acolo unde le lasa ultima data. Lua odulatorul si incepuse sa isi induleze parul. Nu o facea fiindca vroia sa arate tocmai aranjata sau fiindca era genul de persoana pentru care aspectul era pe primul loc, asta fuse mai demult. O facea fiindca avea nevoie de o mare schimbare in viata ei, inclusiv a aspectului. Nu se mai simtea deloc copila care fuse, toate hainele ei i se pareau copilaresti, iar acea rochie era singura care parea mai matura. Pana si vejnica carare de pe mijloc i se parea infantila si o facuse sa se intrebe cum putu sa poarte asta atata timp. Acum, parca nici nu o mai caracteriza. Sakura se afla in fata oglinzii sale, cand cineva deshise usa si intra.

-Sakura, te-ai trezit in sfarsit! spuse mama ei imbratisand-o, insa Sakura nu raspunse inbratisarii calduroase decat cu o privire confuza de parca era cinestie ce. Cand te-ai trezit? Deja si esti in fata oglinzii? Dragule, Sakura s-a trezit! striga doamana Haruno iesind din camera cateva secunde.

Sakura ramasese cateva secunde confuza. Era mama ei, insa in acelasi timp, aceasta devenise o straina. Intr-adevar, nimic nu mai era la fel pentru ea. sosi si tatal ei in camera si o imbratisa fericit, insa pentru Sakura gesturile celor doi pareau atat de artificiale de parca se prefaceau.

***

Naruto se plimba si el prin strazile noi ale satului explorandu-le. Trecuse ceva timp de cand nu mai fuse in sat, asa ca nu prea stia noile strazi. Insa nu asta il interesa, ci Sasuke si Sakura. Era cu gandul intr-una la ei. Se intreba ce il facuse pe Sasuke sa plece, insa inima sa detinea deja raspunsul. Mai mult il interesa ce s-ar fi intamplat intre Sakura si Sasuke daca acesta ramanea. Ar fi fost impreuna sau el ar fi continuat sa nu o bage in seama ca intotdeauna. Il intriga ceva intr-una din noaptea distrugerii lui Tobi.

flashback:
-Sasuke,care e motivul tau?Nu te inteleg,spuse Itachi serios.
-Motivul?!Nu sunt dispus sa iubesc pe nimeni!spuse Sasuke cu furie.Niciodata n-am acceptat acest sentiment in viata mea!Si nici no voi face!!!
endback

La ce se referea Sasuke atunci era foarte greu de inteles pentru el. Poate ca Sasuke simtise ceva, insa probabil ucise acel semtiment imediat dupa ce se nascuse. Daca era asa, in zadar il iubea Sakura fiindca el nu o iubea. Doar asta putea insemnau acele cuvinte dure. La un moment dat se intalni cu Hinata care ii sari in brate, Lisa care inca era geloasa, Ino si Sai care povestira pana la sosirea lui Naruto. Nu dura mult ca mai sosi cineva pe nepregatite. In fata lor se afisa Sakura, insa pana si lor le parea alta. Nu mai era zgomotoasa ca inainte. Ii saluta doar cu privirea fara a afisa vreun sentiment. Fetele erau fericita sa o revada. Ino analiza foarte atenta tinuta Sakurei. Ii placea stilul country adoptat de Sakura. Parul ei era asezat in valuri ca si cum era natural, rochia ei rosie era perfect asortata cu acea curea maronie si cu cisme de vara western. Naruto avea o oarecare retinere fata de Sakura, din cauza rusinii si a faptului ca se simtea inca vinovat. Intele cat gresise si cate facuse Sakura pentru el. Nici nu mai indraznea sa ii ceara ceva sau sa ii spuna ceva. Hinata sesiza distanta pe care o pastra Naruto intre el si Sakura, insa avea degand sa o elimine.

-Voi doi nu aveti de gand nici macar sa va salutati? intreba Hinata zambind.
-Salut... Hinata, spuse Sakura ignorandu-l pe Naruto care isi dadu seama ca Sakura probabil ca era inca foarte suparata pe el sau poate pe toti.
-Saku! Ce schimbare! spuse Ino zambind. Mie ciuda pe tine, dar ma bucur ca te-ai reintors printre noi! Trebuie sa recuperam tot timpul pierdut, inclusiv certurile care nu au mai avut loc, spuse Ino devenind usor nostalgica.
-Ai dreptate... ino-buta, spuse Sakura rusinata.
-Asta vroiam sa aud din gura ta, mi-era asa dor de la un moment dat sa te aud spunand asta!
-Sincer, si eu ma bucur sa te revad chiar daca am mai avut cateva conflicte. Nici acum nu te am la inima, insa nu te-am urat atat de tare incat sa iti doresc moartea.

Toata lumea se uita la Lisa ca la ceva nemaipomenit. Motivul? Ce de obicei, gura de sarpe imprastia cu venin cand nu trebuia. Intentionat sau nu, Lisa spuse ceva ce nu cazuse pe placul nimanui. Si ce era mai rau era faptul ca ea nici nu realiza ce spunea. Noroc ca la un moment dat, trecuse Itachi prin apropiere, iar Sakura fugi direct la el parand mai entuziasmata de el decat de prietenii ei.

-Itachi, mate! spuse Sakura fugind catre el.
-Se pare ca te-ai trezit in sfarsit, spuse acesta zambind. Ti-a spus cineva ca ai dormit sase zile in continuu?
-Nu, spuse Sakura mirata. Unde e Sasuke-kun? intreba ea tradand o nerabdare arzatoare.

Itachi deveni dintr-o data tacut, iar zambetul sau disparuse. Sakura isi dadu seama ca ceva nu era in regula si se temea de motiv. Itachi o chema cu el intr-unloc mai retras. Ea place cu el, lasandu-i balta pe ceilalti.

-Se pare ca Sakura-san trage tot spre cei doi frati, spuse Sai mirat.
-Mai taci, Sai! spuse Ino lovindu-l in burta.

Sakura si Itachi mersera in noul parc din Konoha si se plimbau tacuti prin aleile umbrite si pavate. La un moment dat, Sakura sparse gheata agitata.

-Unde e Sasuke-kun? intreba aceasta cu o agitatie inocenta.
-Tocmai asta e problema, Sasuke a plecat acum trei zile, nici macar eu nu stiu unde!
Sakura ramasese socata si se infurie imediat.
-De ce? De ce mi-a facut asta din nou? Ce nu-l multumea? intreba Sakura agitata si furioasa.
-Tot ce stiu e ca vroia sa plece, dar nu stiu de ce.
*Sa-i spun oare sau nu? Nici eu nu stiu ce a facut Sasuke in acea noapte.* gandi Itachi derutat.

Flashback:
-Ce ai degand sa faci, Sasuke? il intreba Itachi in acea noapte instelata. Unde vrei sa pleci?
-Ma duc pana la ea, la Sakura, spuse Sasuke serios.
-Noaptea? Probabil ca doarme ca toata lumea.
-Stiu, tocmai astaa urmaresc, spuse acesta iesind pe usa.
endback.

-Nici macar tie nu ti-a spus? Inseamna ca chiar nu ii pasa de nimic! spuse Sakura furioasa. Foarte bine, nici mi-e nu imi mi pasa de el! Daca are impresia ca o sa il astept, se inseala, din partea sa raman plecat pe veci.

Sakura se intorsese cu spatele catre Itachi, insa se vedea din tonul ei ca abia se abtinea sa nu plang. Dupa abia doua trei secunde, o pufnira lacrimile, tradand faptul ca vroia sa para dura si pasiva, in realitate o durea enorm plecarea subita al lui Sasuke.

-Adevarul e ca... ca il iubesc prea mult! De ce nu a putut astepta sa ma trezesc? Mi-as fi dorit sa ii mai vad ochii macar odata, inainte sa dispara pentru totdeauna, spuse ea plangand catre Itachi.

Itachi ii impartasea durerea, Sakurei. El considera actiul lui Sasuke ceva foarte nechibzuit si nedrept. Dupa ce ea luptase atata pentru iubirea lui, trecand pana si prin iad si nu primise nimic. Primise, insa ceea ce primise nu mai ajunsese la destinatar.

***

Era seara Sakura se reintorsese foarte agitata acasa si plangea intr-una. Mama ei incerca sa afle ce o indurera atat de mult pe fiica ei, insa parea ca nimic nu o facea pe Sakura sa cedeze. Tatal sau, in schimb, stia de ce Sakura plangea asa, insa nu o sustinea deloc, crezand ca dupa un timp o sa il uite. Noroc ca in acea seara, Ino se hotarase sa treaca pe la Sakura, dupa ce observase ca o zi intreaga aceasta se comporta ciudat.
Sakura era in camera ei, pangand in intuneric gandindu-se la tot ce ii spuse Itachi despre plecarea lui Sasuke. Deodata, usa la camera se deschise si intra Ino care fu socata sa o vada pe Sakura plangand. Aceasta aprinse becul din camera si se aseza langa Sakura, pe pat.

-De ce plangi din nou? intreba Ino calma.
-De ce a trebuit sa plece asa? Mereu pleca fara sa imi spuna nimic! Nu merit macar o explicatie? E atat de egoist, spuse Sakura plangand destul de puternic incat cuvintele ei sa devina aproape indescifrabile.
Ino nu mai spuse nimic, ci doar o lua pe Sakura in brate impartasindu-i durerea.

***

Dupa doua saptamani, miercuri
Trecusera alte doua saptamani. Urma ca un vas destul de mare sa ancoreze in port la ora zece. Pe acel vas, se afla Sasuke, asteptand sa o vada deja pe Sakura chiar daca ii daduse intalnire la ora doisprezece. Si-o imagina deja purtand colierul daruit sau macar sa il aiba in mana, zambind fericita catre el. Vesul ajunse in port, iar Sasuke cobori entuziast. Parca nu mai avea rabadare, iar acest lucru nu era tocmai specific lui. Ajunse in port, unde asteptase doua ore, cand ceasul batu ora 12, Sasuke se astepta ca Sakura sa apara din moment in moment si sa ii sara in brate. O astepta acolo, la docuri, langa mare.

In Konoha, Sakura nu avea deloc chef sa iasa din casa. Se simtea inca indurerata, pustiita, furioasa. Ii era dor de el inca atat de mult, de ochi lui abisali. Se invartea intr-una in patul moale visand la imbratisarile si saruturile lui. Statea asa de cand se trezi. Ceasul batea ora unu la ea acasa.

Lui Sasuke i se paru ciudat faptul ca Sakura nu mai aparea, insa se consola cu faptul ca poate aceasta dormise pana la acea ora, si pana se pregatea si batea drumul, dura vreo trei ore. Sasuke era dispus sa astepte pana ora trei sau si mai mult, insa atata asteptare il dispera pana si pe el.

Sakura iesise in sfarsit din casa. Se gandi sa viziteze satul in lung si in lat pana il invata pe de rost. Fiecare secunda de agonie, ii amintea de perioada de suferinta care se pare ca nu se mai sfarsea odata. Atat de chinuitoare si dulce era imaginea lui Sasuke, ca o plasmuire a iubirii intersize, dar mult prea atragatoare. Si asa se trezi Sakura case plimbase ore ntregi de una singura, mai intalninduse cu unul si cu altul, mai stand la taclale cu Ino si Hinata, si intr-un fel, reusi sa omoare timpul.

La fel trecuse timpul si pentru Sasuke, iar asteptarea il facu sa isi piarda speranta ca Sakura va mai sosi. Era deja ora opt, iar vasul intr-o ora avea sa plece din nou. Ce rost mai avea? Daca nu venise pana atunci, nu mai avea sa soseasca deloc.
*De ce nu a venit? Nu are rost sa mai sper ca mai vine. Sakura e mereu punctuala. Degeaba imi fac iluzii. Probabil ca nu m-ai simte nimic pentru mine, daca nu a venit. Iar daca ea nu a venit, eu nu mai am ce cauta in satul ala.* gandi Sasuke privind spre orizont.

Sosi si momentul imbarcarii. Sasuke se urca pe vas, trist si dezamagit. Sakura nu mai venise, iar mirajul se spulbera imediat. Nu o iubea, insa fuse dispus sa isi incerce norocul. Isi punea intr-una intrebari. Cum ar fi fost daca ea sosea? Daca se intampla sa chiar o iubeasca si sa isi petreaca restul vietii cu ea? Din nefericire, aceste intrebari nu isi mai aveau rostul fara raspuns din cauza faptului ca Sakura nu primise deloc scrisoarea. Ea nu stia de scrisoare, iar el nu stia ca ea nu o primise. Vasul pleca departe rapind cu el cea de pret. Si asa, timpul incepa sa plece si el pana cand zilele se transformasera in saptamani, saptamanile in luni, iar lunile in ani...

Sorry, no next!!

avatar
Claudette
Inactiv
Inactiv
Sex : feminin

Re: Heroes come back!

la data de Lun 28 Mai 2012 - 8:56
Wow!
Nu cred ca ti-am comentat vreodata ficul, dar o fac acum. Eu nu sunt una cu critica, deci nu cred ca am prea multe de spus Smile Mereu cand citeam un capitol parca simteam acele momente din el ca fiind reale, ti le puteai imagina cu usurinta. Durerea si suferinta Sakurei mi s-a parut asa de reala, mi se facuse mila de ea Think
Nu stiu de ce, dar intr-un timp credeam ca Sakura devenise o obsesie atat de mare pentru Tobi, incat sa se indragosteasca de ea..Lol.
Mereu ai pus capitolele la timp si imi ziceam "Oh da", "Yay". Big smile Smile E unul dintre putinele ficuri cu adevarat bune si care mi-au dat senzatia ca ma aflu alaturi de personaje.
Cu alte cuvinte, chiar iti iubesc ficul si ma astept la un sezon trei...desigur, daca vrei Big smile Sper sa ma sustina si ceilalti.
Cam atat, spor la treaba pentru celelalte ficuri si sper sa iei note bune la teze !!!! Big smile
Vizitato
Vizitator

Re: Heroes come back!

la data de Lun 28 Mai 2012 - 9:59
Kryn.Fetito vre cumva sa inebunesc de tristet? Very Angry Cum sa se termine aici? Nu vreau Crying E prea trist capitolul asta. nu-mi aplce ca ea ascuns adevarul tatal ei pe bue e prea trist . Asa vreau sezonul trei , desigur daca vrei si tu . Si eu si Nlack flame vrem sezonul trei si din cate vad si Andrea vrea la fel . Deci sper sa vi si cu un sezon al treilea. Bafta la teze si spor la idei .
avatar
Domino
Scriitor
Scriitor
Sex : feminin

Re: Heroes come back!

la data de Lun 28 Mai 2012 - 10:41
nu va fi nici sezonul 3 si nici sfarsitul povestii. O sa mai scriu cateva capitole, pana la urma trebuie adusi cuma impreuna,nu?

Andreea, ma bucur ca ficul meu iti place si ca ai o asa parere despre el.
Vizitato
Vizitator

Re: Heroes come back!

la data de Lun 28 Mai 2012 - 11:00
Da! Yupi nu e sfrsitul povesti , ce bine .Sti cat ma speriasem? Nu aveai habar. Ce ma bucur ca nue sfarsitul povesti ,a tunci nu ma mai supar pe tine si normla ca vrem sa fie impreuna !
avatar
Domino
Scriitor
Scriitor
Sex : feminin

Re: Heroes come back!

la data de Lun 28 Mai 2012 - 14:55
Episodul 97: Urmarile

O sansa unica in viata avusera cei doi de care nici nu avusera habar. El pleca dezamagit crezand ca ea nu il mai iubeste, iar ea, ramasese acolo cu durerea si cu intrebarile. De ce mereu trebuie sa existe ceva care sa intervina, sa ii desparta atat de crunt fara vreo explicatie. Experientele dureroase le-au scobit mult in inima, adancindu-se intr-una si intr-una. Se poate vindeca ceva vreodata fara iubire? Nu prea. Timpul doar o mai poate face, insa doar cicatrizeaza. Suspinele si lacrimile de dor mereu vor ramane acolo. El pleca departe spre taramarui necunoscute despre care nici macar nu auzi. Sasuke se departa de unica sa dorinta, unica slabiciune a sufletului sau. Sakura privea mereu printre stelele acelei nopti cautandu-l in infinitul spatiului. Un gand, o dorinta, o soapta care sa ii spuna sa se intoarca. O primi parca, insa era mult prea departe acum. Ce mai conta? Putea fi doar o iluzie, o soapta a proprilor dorinte si ganduri. Cat dor infinit... care doar contempla infinitul...

Dorul si gandurile Sakurei ramasesera neschimbate luni intregi. Planse si fu trist o perioada destul de lunga, insa, pana la urma, se resemnase. Se intampla intr-un timp sa treaca sapte luni de la plecarea lui Sasuke. Sakura incerca sa isi refaca vechile relatii, insa nimic nu prea mai era ca inainte. Vechii ei prieteni, profesorii, parintii ei devenisera altii. Nu se mai simtea apropiata de nimeni. Isi refacu prietenia si cu Naruto, trecand peste tot, insa toata acea perioada era ca un test, parca faptul ca incerca sa isi refaca legaturile o facea sa fie contra propiei persoane. Singurele persoane de care Sakura era cu adevarat sincera si fericita, alaturi de care nu trebuia sa se prefaca ca e fericita sau multumita, erau Itachi si Ino. In primul rand, dintre toti, Ino fu singura care avuse incredere in Sakura faca sa ii ceara vreo explicatie pentru faptele ei, iar pentru Itachi Sakura avea un respect enorm care era reciproc. Tocmai si de aceea, cea mai mare parte din timp si-o petrecea doar cu ei, atunci cand era posibil. Insa tot timpul il prefera doar pe el.

Se intamplasera destul de multe de la plecarea lui Sasuke. De exemplu, Itachi devenise conducatorul sectiei ANBU. Desigur ca ii fusese foarte greu fiindca multi inca nu aveau incredere in el. Naruto si Hinata isi mai dadusera o sansa relatiei lor, iar lucrurile mergeau chiar bine pentru ei. Tsunade, se decise sa ii numeasca pe Sakura, Naruto si Itachi ca eroii cei mai importantati ai secolului 21 salvand intreaga lume de la declin. Desigur ca nu se opri doar aici. Pe toti cei de o generati, ii numi ANBU, printre care si Naruto. Totusi, Sakura refuza atunci oferta pe baza motivului ca vrea sa stea cat mai departe de campul de lupta pentru totdeauna. Ii ajunse tot ce se intampla si dupa parerea ei, ea servi natiunea destul de bine pe campul de lupta, iar pe langa asta, nu mai vroia sa foloseasca deloc Armaganul stiind ca o putea ucde daca il mai folosea. Tsunade fu de acord, si de aceea o numi pe Sakura ambasadoare ca pe Temari, insa ea primi functia cea mai inalta. Sakura ar fi refuzat si asta, insa la insistentele tuturor, ceda. Devenise ambasadoarea sefa reprezentand natiunea in cele cinci mai natiuni, dar si in celelalte natiuni vecine mai mici si de asemenea Sakura se ocupa si cu legaturile politice devenind cea mai importanta persoana datorita secretelor pe care le detinea despre alte tari. Tsunade lua in considerare faptul ca Sakura isi juca foarte bine rolul de moderator, fiind mereu ascultata si capabila sa detina mari secrete fara sa se puna in pericol. Desigur ca Sakura se descurca si ea destul de greu inca fiind doar o copila la acei saisprezece ani ai ei. cu noua ei functie, nu mai era nevoite sa lupte deloc, ci doar sa calatoreasca. Totusi, avea si timp destul o gramada fiindca nu tot timpul era solocitata. Parintii ei erau cat se poate de mandri de Sakura si intr-adevar si ea se bucura de noua ocupatie redevenind incet ceea ce fusese odata. Desi era inca cu gandul la Sasuke, vointa de a se resemna aduse din nou la suprafata personalitatea ei vesela si energica, desigur fiind insa mai serioasa ca inainte.

Multe se intamplara intr-adevar. Viata tuturor se schimbase enorm. Trecusera alte doua luni, iar Sakura se apropia in trei luni de varsta de saptesprezece ani. Prin ploioasa decembrie, sosi in Konoha o veche cunostiinta de a Sakurei. Era un baiat pe care ea il intalnise in timpul razboiului. Avea degand sa o revada neputand sa uite iubirea profunda pentru aceasta. Tanarul era acelasi Toji care ii dadu o scrisoare de dragoste pe care Sakura inca o mai avea, insa niciodata nu o citise fiindca avea impresia ca il trada pe Sasuke. El avea degand sa locuiasca in Konoha pe o perioada nelimitata. Intr-adevar, cand acesta reaparu in viata ei, Sakura reincerca sa isi refaca viata cu el, incercand sa uite de Sasuke. Au devenit prieteni, chiar foarte apropiati si erau de cateva luni impreuna. Insa, Sakura nu simtea pentru el decat o mare afectiune, nici decum adevarata iubire. Ei doi niciodata nu ajusera sa se sarute pe gura, Toji era foarte intelegator, iar Sakura ii promise ca se va casatori cu el cand va simti nevoia. Decizia ei fu luata si gandita de cap, nu de inima. Naruto fu foarte afectat de decizia ei, stia ca Sakura mai simtea inca pentru Sasuke ceva, chiar daca nu mai era la fel de intens. Sentimentele Sakurei era doar adormite, insa nu moarte. Dupa mai mult de un an, ea credea ca il uitase in sfarsit si se crea o iluzie a unei iubiri false fata de Toji. Toata lumea era incantata de acea relatie, numai Naruto, Itachi si Ino nu prea, insa si ei stiau ca era posibil ca Sasuke sa nu se mai intoarca niciodata...
Vizitato
Vizitator

Re: Heroes come back!

la data de Lun 28 Mai 2012 - 16:50
Frumos , dar trist . Imi pare bine ca nu sa terminat si sper ca Sasuke sa se intoarca repede si sper sa opreasca aceasta nebunie cu nunta ei cu Tojo ala .Sper sa ajunga la timp . Vreau next-ul repede , te rog


P.S. Sunt prima!
avatar
•°•Andy Quinn•°•
Scriitor
Scriitor
Sex : feminin

Re: Heroes come back!

la data de Lun 28 Mai 2012 - 17:57
Doua capitole? Imi pare rau ca nu am comentat mai repede dar nu am avut timp Sad
Acum revenind... Ce mai capitole! Love it
Am impresia ca Sasuke simte ceva pentru Sakura. Eu cred ca nu ar fi stat atat sa o astepte daca nu simtea ceva mai puternic pentru ea.
Sper ca Sakura nu se va casatori cu Toji ala... Nici nu mi imaginez impreuna
Eu astept next! Spor la scris si la idei! Big Hug
avatar
Domino
Scriitor
Scriitor
Sex : feminin

Re: Heroes come back!

la data de Lun 28 Mai 2012 - 20:36
Episodul 98: Raul nu doarme niciodata!
Partea 1: Reintoarcerea lui Tobi

Treusera doi ani de la plecarea lui Sasuke. Tsunade il numi in ziua in care implinise 18 ani, hokagele Natiunii de Foc. Intr-adevar. dupa crezul multora, Natiunea avea sa intre in cea mai prospera perioada a ei, devenind un adevarat loc al pacii. Desigur ca infractionalitatea era inca mare, insa se reduse semnificativ. Sakura isi pastra inca functia iar in acei ani, ea nu mai luptase decat de doua ori, cand fu atacata. Parea sa fie foarte fericita cu Toji, insa nu avusera niciodata relatii intime. Devenise din nou fericita, insa uneori isi mai amintea de cel care ii marcase si schimbase viata pe veci: Tobi. Se intreba inca cine se putea ascunde sub masca, si daca chiar era mort. Sakura inca era convinsa ca acesta traia si ca se ascundea. Simtea asta adanc in inima sa. Naruto il ucise, iar masca ea o pastra, insa niciodata nu o mai privise.
Se afla intr-una din zile in birou cu Naruto si Hinata depanand amintiri. Radeau intr-una inca in hohote, in timp ce afara satul stralucea in bataia soarelui de amiaza.

-Sakura-can, iti mai amintesti cand ne aflam intr-o misiune si urmaream o ceata de talhari, de atunci te-ai speriat de un paianjen care ti-a intrat sub piele?
-Mda, n-o sa pot uita nici macar privirea lui Jiraya.
-Scuze, dar ce s-a intamplat atunci?intreba Hinata calma.
-Pai, dupa cum spuneam, urmaream o ceata de talhari si era noapte, si eu, Sai, Sakura-chan si Jiraya am fost sa ii urmarim si ne-am ascuns dupa o piatra, in padure. Si l-a un moment dat, coboara o ditamai tarantula pe Sakura, si cand i-am spus, zici ca a inebunit. A incepu sa tipe ca o descreierata si ne-a dat de gol ascunzatoarea cu topaielile ei pline de panica. S-apoi sa vezi! Si-a dat jos bustiera aia albastra si a ramas in ghici ce?
Hinata rosi imediat, crezand ca Sakura ramasese goala.
-In sutien, spuse Sakura in timp ce Hinata rasufla usurata.
-Ti-ai dat-o jos si ai aruncat-o pe fata la un talhar. Aia cand au vazut-o asa, stateau gura-casca sa se uite la Sakura. La un moment dat, face unul dintre ei:" O ucidem?" Si raspunse altul:" Nu ii ucidem pe ei, dar pe ea o rapim!".
-Da, dar ce v-a spus si Jiraya atunci?
-A spus ca:" Copii sub 18 ani nu au voie!", dar sti, el se uita desi nu ar fi avut voie.
-Chiar s-a intamplat asta? intreba Hinata razand si ea amuzata.
-Tu ce crezi? spuse Naruto razand.
-Mda, s-au intamplat multe si toate sunt amintiri frumoase, dar sunt si multe urate, spuse Sakura nostalgica.
-Da..., o aproba Naruto trist. Nu am sa pot uita niciodata ce s-a intamplat in urma cu doi ani. Acel tip cu masca... Inca e la tine masca lui, nu, Sakura-chan? intreba Naruto curios.
-Da, inca e, insa niciodata nu am mai privit-o de atunci. Ne-a marcat vietile tuturor si a fost o singura persoana.
-O singura persoana, insa cu o ambitie mare, adauga si Hinata in final.

Amintirea lui Tobi le taie cheful tuturor asa ca schimbasera repede subiectul. O zi intreaga Sakura statu cu Hinata si Naruto, pana cand seara, se reintorsese acasa destul de obosita de la atata barfit. Era o noapte calma, usor acoperita de cativa nori. Se reintorcea acasa, destul de tulburata, fiindca de ani nu mai pomenise de Tobi. Stelele, luna, norii ii pareau foarte indepartate in acea noapte rece. Parintii ei dormeau cand ea ajunse acasa. Sakura intra in liniste si pasi cu grija ca sa nu isi trezeasca familia. Urca in camera ei si se schimba intr-o pijama formata dintr-un tricou vechi si larg de al lui taica-su si niste pantaloni scurti in carouri albe si negre usor largi. la un moment dat, scoase de sub pat, o cutie si si-o aseza pe genunchi. Ridica cutia, iar acolo se afla ceva ce promisese sa nu ma priveasca, insa curiozitatea ii slabi vointa. In cutie se afla fosta masca al lui Tobi. Sakura o atinse agitata si o ridica in maini privind-o adanc. Dintr-o data, isi aminti tot raul facut de acea persoana caruia nu ii mai aflase identitatea. Mangaia suprafata fina si dura a mastii, iar apoi o intoarse pe dos incercand sa isi faca o imagine a profilului celui care o purtase. Dintr-o data, masca emana un praf ciudat si alb facand-o pe Sakura sa tuseasca adanc si puternic. O puse imediat in cutie, iar cutia sub pat, iar ea continua sa tuseasca. Dupa un timp, ise calma si gatul si se puse la un somn adanc.

In acea noapte, Sakura avuse vise foarte ciudate, in care personajul principal era chiar Tobi. Toata noaptea se intorsese agitata de visele ciudate. Visa cum ca el se reintorcea dupa ea sa o distruga. Visele ei o axau pe Sakura intr-o lume abstracta si halucinanta in care totul se petrecea intr-un haos de nedescris. In acele vise, il vedea pe el care ii spunea intr-una ca se intorcea. Sakura se speriase tare fiindca nu il vroia inapoi. Din fericire poate, un fulger si un tunet puternic o trezira pe Sakura care tresari transpirata din pat. Se uita in camera ei si incepu sa se sperie pana si de umbrele din propia camera.

-Fir-ar, se pare ca nu voi scapa niciodata de el, fie ca e viu sau mort.

Sakura se scula din pat si se plimba din camera. I se paru ca vau o silueta dupa perdele lungi insa se dovedi a fi doar imaginatia ei. Totusi, ce avea sa se intample avea sa o sperie enorm. Urma un fulger enorm care lumina camera, iar atunci, in fata Sakurei reaparu Tobi ca o fantoma, purtand masca blestemata. Sakura se speriase ingrozitor sii se intreba de ce inca traia. Se citea panica si uimirea in privirea ei derutata.

-Tu! De ce esti aici? De ce traiesti?! Tu trebuia sa fi mort! spuse Sakura furioasa si socata in acelasi timp. Nu poti fi aici, esti doar ceva produs de imaginatia mea.
-Serios, ti se pare ca nu sunt real? Vrei sa ma atingi? spuse el batjocoritor.

Tobi incepu sa se apropie tot mai tare de Sakura, iar ea se lipi de perete. Era atat de speriata incat tipa cat o tinura plamanii. Parintii ei fura alertati de tipatul Sakurei si sosira intr-un suflet. Cand deschisera usa, o vazura pe Sakura pe jos, lipta de perete avand de o privire inghetata.

-Sakura ce faci acolo? intreba mama ei luand-o in brate pe Sakura.
-E aici? Tu nu il vezi? E aici, nu ma lasa in pace! spuse Sakura speriata.
Insa parintii ei nu vedeau pe nimeni, in schimb Sakura il vedea cu disparu pe geam. Ca sa fie totusi siguri, domnul Haruno aprinse becul si cerceta toata camera, insa nu gasi pe nimeni.
-Vezi, nu e nimeni? Acum hai in pat si incearca sa dormi, poate ai avut doar un cosmar, spuse tatal sau.
-Dar l-am vazut, jur! spuse Sakura incepand sa planga.

Mama ei alesese sa doarma alaturi de Sakura, iar domnul Haruno singur in dormitor. Toata noaptea, mama isi privi fiica cum avea un somn zbiciumat si vise ciudate. Din fericire veni si dimineata, iar Sakura se trezi foarte obosita in schimb din cauza unei nopti ciudate. Se gandi la evenimentul de azi noapte si se gandea daca fuse real sau doar vis. Pleca spre sat, fiindca avea de strabatut un lung drum alaturi de Temari pana un Suuna pentru a organiza un cocncurs. La birou, Sakura aproape ca dormea in picioare, iar Naruto si Tsunade observara starea ei.

-Sakura, de ce arati atat de obosita? o intreba Tsunade serioasa.
-N-am dormit prea ine azi-noapte, spuse Sakura gandindu-se inca la noaptea precedenta.

Vis sau realitate, Sakura trebuia sa elucideze aparitia monstrului cu masca

next: Tobi incepe sa reapara tot mai des. Cum va face fata Sakura si care e motivul aparitiei?

avatar
•°•Andy Quinn•°•
Scriitor
Scriitor
Sex : feminin

Re: Heroes come back!

la data de Mar 29 Mai 2012 - 17:40
Ai adus next-ul!
Nu vreau sa ma gandesc la ce e mai rau, dar am impresia ca Tobi se va intoarce... Nici dupa doi ani nu poate sa o lase pe Sakura in pace? Cat poate fi de nesimtit!
Eu una astept next! Spor la scris si la idei!
avatar
dydy
Membru
Membru
Sex : feminin

Re: Heroes come back!

la data de Mar 29 Mai 2012 - 18:17
Doamne..saraca Sakura...il omor pe tatal ei, cum a putut sa rupa scrisoarea rusine sa ii fie!!!
Ma intreb care e parerea lui sasuke despre sakura si cand se vor reintalni si ce reactie va avea sakura
Abia astept next-ul
avatar
Domino
Scriitor
Scriitor
Sex : feminin

Re: Heroes come back!

la data de Mar 29 Mai 2012 - 19:36
Episodul 98: Raul nu doarme niciodatata
Partea a doua: Un cosmar care devine realitate

Sakura a plecat spre Suna cu Temari, destul de agitata inca cu gandul doar la azi-noapte. Pana si lui Temari i se paru ciudat, mai ales ca deobicei o stia pe Sakura destul de vorbareata. Pana acum, ar fi descifrat intreaga viata al lui Temari. Era o zi destul de senina, chiar daca in noaptea precedenta fu innorat, insa nu ploua. Pe langa faptul ca era tulburata, dormea si in picioare. La un moment dat, fu pe cale sa o i-a intr-o alta directie. Dupa un drum lung, somnoros si foarte plictisitor, cele doua ajunsera intr-un mic orasel unde erau bai termale. Era clar ca se isi cumparasera doua camere la acele bai. Totusi, baile acelea termale o facura pe Sakura sa mai uite de somn. Se relaxa in apa distinsa mai legand din cand in cand doua trei cuvinte cu Temari care pana la urma se transformasera in adevarate povesti nemuritoare. BiataTemari nici nu mai stia cum sa scape. Ii placea sa vorbeasca cu Sakura si ii cunosea o gramada de secrete, insa uneori Sakura putea deveni obositoare. Statura in baltoacele termale pana seara cand se dusera la culcare. Desigur ca isi facusera de cap in realitate pana noaptea tarziu. In acea noapte se dadu o petrecere, si cum cele doua erau adolescente, era imposibil sa nu fi fost macar una dintre ele sufletul petrecerii. Se imbatatara pana la lesin amandoua si cand ajunsera in camerele lor, Sakura si Temari mai statura putin de povestit, si cum o persoana turmentata spune adevarul mereu, Temari a marturisit ca iese intr-adevar cu Shikamaru si in prezent, iar Sakura a spus despre visurile ciudate avute cu Tobi. Temari, la turmentata ce era nu prea intelese, dar nici Sakura nu isi prea dadea seama ce spunea. In cele din urma, Sakura se rentorsese in camera ei si dormi dusa pana dimineata. La rasaritul soarelui cele doua se trezira cu o mare durere de cap, nici nu isi mai aminteau ce s-a intamplat in seara precedenta. Apoi, isi continuara drumul pana in Suuna. Timp de trei zile, Sakura avuse nopti normale fara vreo aparitie, insa inca avea vise ciudate cu Tobi, mereu reamintidu-si de lupta cu el.
In Konoha o astepta o aparitie fericita. Domnul Rex se reintorsese ca sa o revada pe Sakura, dar si pe restul. Era inca singur, nu isi refacuse viata, insa in realitate, avea o idila secreta cu domnisoara Mizukage, care a ramas insarcinata pe neasteptate. Totusi, exact in acea perioada, el se hotari sa vina in Konoha, probabil mai mult pentru a se elibera de marea veste ca va fi tatic si ca va avea un copil cu femeie mai "in varsta" cu zece ani. De ce intre ghilimele, simplu? Fiindca daca nu i se intampla ssa ramana prins in trupul acela de dragon, ar fi aratat de saptezeci de ani. Nimeni nu stia asta inca, inafara de el si domnisoara Mizukage care e versiunea feminina a afemeiatului.

Sakura se reintorsese si ea dupa trei zile si fu foarte fericita sa il revada pe Rex, acesta nu se prea schimbase. Arata aproape la fel. Se plimbara singuri prin parcul principal din sat, iar acolo, Sakura afla de grozavia cu domnisoara mizukage.
-Ce ai facut? spuse Sakura rapufnind uimita. Ar fi bine sa iti asumi raspunderea, domnu'!
-Stiu, stiu! Doar ca totul a fost prea dintr-o data. Oricum, partea buna e ca nu am cui sa ii dau socoteala.
-Inafara de autoritatile din Tara de Apa! spuse Sakura ironica.
-Vezi sa nu! Oricum, tu cum o mai duci? Esti singura?
-Nu tocmai, sunt impreuna cu cineva!
-Se pare ca pana la urma ai reusit sa il cuceresti pe acel Sasuke! Ma bucur pentru tine, chiar o meritai, avand in vedere cat ai tras numai pentru el! Ar fi un nemernic sa nu..., se opri el dintr-o data vazand-o pe Sakura trista.
-A plecat de acum cativa ani. Eu si el... nu am fost niciodata meniti sa fim impreuna, spuse Sakura pierduta.
-O, imi pare rau, nu stiam, spuse el.
Apoi isi continuara plimbarea schimband subiectul. Sakura ii marturisi si despre intamplarea aparitiei lui Tobi, insa pana acum, doar el stia. Sakura ii mai spuse ca i se paru ciudat faptul ca doar ea il vedea, iar altii nu, aceea fiind parintii ei. Rex se angaja sa o ajute pe Sakura sa elucideze misterul. In primul rand, aveau de asteptat ca sa soseasca noaptea fiindca el aparuse noaptea. Pana atunci, se gandira la ce vor face daca chiar ma aparea...
Sosi si noaptea. Rex si Sakura se gandira sa isi aplice planul intr-o padure din apropierea satului. Se innora din nou si incepu sa plaoie incet. Sakura astepta momentul aparitiei, sa se afle fata in fata cu el. Dupa un timp, asteptarea ei fu rasplatita cu aparitia mascatului. Rex o urmarea pe Sakura dintr-un copac, ascunzandu-se in intunericul frunzelor. i se paru ciudat sa o vada pe Sakura vorbind singura, fiindca el nu vedea pe nimeni.
-Ne revedem din nou! Noaptea asta imi aminteste de noi doi, cat de apropiati am fost! Cat de pasionali!
-Yamero! Nu vreau sa imi mai amintesc nimic din acea noapte. Mi-ai schimbat viata, insa nu m-ai distrus. In schimb, tu esti doar o plasmuire a ceea ce ai fost!
-Nu draga mea, totul va reincepe. Eu nu ma voi opri aici niciodata. Da-mi voie sa spun ceva, in noaptea asta, voi distruge satul! Am pus niste ninja in sat sa il distruga!
-Nu ai indrazni, spuse Sakura nervoasa.
-Ba da, vezi emitatorul asta, un semnal si satul va sfarsi in mai putinde o ora.

Sakura, furioasa, iai activa Armaganul. Rex, vazand asta, sari din copac pentru a se adigura ca nu e ceva in neregula. Tobi pe care doar Sakura il vedea chicoti apoi fugi pe langa Rex, insa brunetul nu reactiona. Sakura, furioasa tipa la acesta fiindca il lasa sa scape.
-De ce l-ai lasat sa scape! Tu nu ai vazut ca trece pe langa tine!
-Nu, raspunse Rex facand-o pe Sakura sa se uite ciudat la el.
-Inseamna ca...inseamna ca incep sa innebunesc, spuse ea zambind sadica. Nimeni nu il vede, doar eu!
-Inceteaza, bine? spuse Rex serios aratandu-se vizual ingrijorat de starea Sakurei. Din nou incepi sa devi obsedata de el.
-Eu obsedata?! se intoarce dintr-o data Sakura furioasa la el. Aloo! Tu nu realizezi ca doar eu il vad, iar pe langa asta, nu eu am fost cea obsedata de el, ci el a fost obsedat de mine! Cum dracu' ai vrea sa reactionez?! Sa rad, sa plang? tipa Sakura ca din gura de sarpe.
-Mai bine spune-mi ce ti-a spus, daca ti-a comunicat ceva.
-A spus ca a pus ninja sa atace satul. Trebuie sa ne grabim inapoi.

Zis si facut, in mai putin de un sfert de ora, Naruto, somnoros, statea la birou incercand sa asculte ce ii spunea Sakura, insa nu auzi mai nimic, doar aproba prosteste dormind in fund pe scaun. In cele din urma, cand isi dadu seama ca Nareuto nu auzise mai nimic din ce ii spusese, Sakura ii tipa o data tare in ureche facandu-l pe Naruto sa treasara domneste din scaun.

-Sper ca acum vei fi in stare sa ma asculti. Problema e urmatoarea. Acum patru nopti, Tobi a reaparut in camera mea!
-Cum adica, parca il omorasem, nu are nici o noima! Nu ma mir ca te cauta tocmai pe tine, pana la urma, tu ai avut cea mai mare tangenta cu el, insa sa reapara asa, dupa doi ani, iar pe langa asta, ar trebuia sa fie mort! spuse Naruto socat.
-Asta nu e totul. Sakura a spus ca iul vede doar ea. In noaptea asta, l-a revazut din nou, insa doar ea.
-Asta chiar e straniu, ma intreb ce tehnica blestemata sau genjutsu mai foloseste de data asta, spuse Naruto furios si gandit. Si ti-a spus ceva, totusi?
-Da, ca va ataca satul, are ninja peste tot in sat! spuse Sakura serioasa.
-Asta chiar nu e bine, daca s-a reintors cu adevarat, atunci, nu doar satul sau natiunea se afla in pericol, ci intreaga lume ninja. Iata urmatoarele mele ordini: voi alerta cativa ninja sa caute pe acei shinobi pentru a impiedica un atac eventual, si am sa o chem pe Ino si Tsunade ca sa vada ce e in neregula, cu ce te afecteaza faptul ca doar tu il vezi si de ce. Poate raspunsul il gasim chiar in corpul tau!

Mai tarziu, o gramada de ninja misunau prin sat in cautarea atacatorilor, insa parea a fi ceva fara rost fiindca nu gaseau mai nimic suspect. Tsunade si Ino venira si ele intr-un suflet la cladirea hokagelui si aflara si ele povestea. Tsunade se hotari sa ii faca cateva analize de sange Sakurei, si cand scoase rezultatele, gasi ceva ciudat. In sangele Sakurei se afla o substanta misterioasa. Sakura isi reaminti ca in noaptea in care Tobi o vizita, ea inhala un praf ciudat. Afland asta de la Sakura, ei se organizara astfel, Rex si Naruto patrulau si ei prin sat in cautarea acelor ninja, Ino ramanea cu Sakura, iar Tsunade pleca spre casa Sakurei dupa masca. Dupla plecarea celor, trei, Ino adormi in cabinet pe scaun, iar Sakura statea dormea si ea. La un moment dat, de dupa niste perdele din cabinet, o silueta intunecata isi facu aparitia. Se arpopie incet de Sakura si ii puse mana pe gura...

O ora mai tarziu, Ino se trezi alertata de ceilalti. Sakura disparuse si nimeni nu stia unde. Din fericire, Ino stia cum sa o gaseasca pe Sakura. In acei doi ani, Ino isi dezvolta tehnicicle asupra mintii, iar acum, era capabila sa gaseasca un om si sa intre in mintea lui chiar daca nu il vedea, conditia era insa ca acesta sa nu se indeparteze la mai mult de un kilometru de ea. Ino incepu sa isi foloseasca tehnica cautand-o pe Sakura, in timp ce ceilalti asteptau cu sufletul la gura. In cele din urma, aceasta o gasi si intra in mintea si trupul Sakurei, iar ceea ce vazu o lasa fara cuvinte.
*Sakura, lasa-ma sa intru in mintea si corpul tau, vreau doar sa te ajut.* gandi Ino transmitand ceea ce gandi Sakurei care o lasa pe blonda sa o invadeze.
Acum, Ino putea vedea ceea ce vedea si Sakura. Intr-adevar, Sakura chiar il vedea pe Tobi asa cum il vedea si ea acum, il simtea si il auzea prin corpul Sakurei. In acelasi timp, le comunica si celorlalti ceea ce vedea si locatia Sakurei. Fara sa mai astepte, Rex si Naruto plecasera de indata dupa Sakura. Intre timp, Ino parea acum sa comunice cu acel Tobi, fiind prima ei intalnire directa cu acel personaj.

-Chiar credeai ca ma vei opri, Haruno? spuse Tobi razand.
-Lasa-ma in pace! spuse de fapt Ino din interiorul Sakurei.
Ceea ce era ciudat, era faptul ca Sakura era legata de un stalp de mare tensiune, care risca sa fie electrocutat, fiindca se se apropia o vreme mare.
-Vreau sa te aud cum ma rogi sa te dezleg, cum ma implori!
-Ia-ti gandul, spuse Ino speriata.
Ceea ce incerca Ino era sa il tina de vorba pana cand cei doi apareau. In cele din urma, ei aparura la fix si o salvasera pe Sakura chiar inainte ca stalpul sa fie lovit de un fulger. Daca nu ar fi ajuns la timp,Sakura murea arsa acolo, legata de stalp. Un miracol fu ca cei doi ajunsera la timp. Intre timp, Tobi disparu din nou.
-Sakura-chan! Cum ai reusit sa te legi singura! Era sa mori acolo prajita! spuse Naruto ingrijorat.
-Cum adica sa ma leg singura? Doar nu-s nebuna, el a fost! tipa ea nervoasa fiindca nimeni nu o credea.
-Da dar, testul a spus ca ai doar halucinatii din cauza prafului din masca! spuse Naruto intimidat de Sakura.
-Da, poate te-ai legat singura fara sa iti dai seama, spuse Rex.
Sakura ramasese cateva secunde tacute dandu-si seama ca poate cei doi aveau drepate.
-Poate..., adauga si ea agitata, insa pe un ton mai calm.

In cabinetuol lui Tsunade, cele doua asteptau cu sufletul la gura sa afle vesti. Imo iesi de ceva timp din trupul Sakurei fiindca tehnica nu ii permitea sa ramana prea mult, asa ca nu aflase daca cei doi se intalnira sau nu cu Sakura. Dintr-o data, usa cabinetului se deschise, iar pe ea intra cei trei. Ino si Tsunade tresarira uimite si fericite ca Sakura scapase. In acea noapte, Tsunade cauta un antidot si il gasi. Insa ceea ce i se pare ciudat era faptul ca sangele Sakurei nu avuse nici o rezistenta impotriva otravii, desi, Sakura fiindu-i eleva, ea si-a dorit ca eleva ei sa devina imuna la toate otravurile si bolile din lume, si iata ca s-a descoperit ca sangele Sakurei nu era tocmai invincibil. Tsunade descoperi destul de repede antidotul si il administra Sakurei fiindca sigura ca nu va avea vreo urmare adversa. In doar doua ore, praful disparu complet din sangele Sakurei, iar aceasta si ceilalti putura insfarsit sa rasufle usurati.

Dimineata se apropie. De data asta, Naruto se angaja sa distruga masca ca nimeni sa nu mai aibe de suferit din cauza ei. Totusi, Tsunade il opri fiindca vroia sa faca teste poe masca ca sa vada ce substante mai erau in ea. Din nefericire, si asta se termina cu bine, insa oare, chiar nu era adevarata aparitia lui Tobi? Avuse poate Sakura halucinatii, insa ea era o femeia ninja de tip ninjutsu carea avea in ochi o putere oculara. Cu sau fara Armaganul activat, Sakura tot ar fi trebit sa poata citi in genjutsu.

Next: e timpul ca adevarul despre scrisoarea lasata de Sasuke, Sakurei sa se afle.
avatar
•°•Andy Quinn•°•
Scriitor
Scriitor
Sex : feminin

Re: Heroes come back!

la data de Mar 29 Mai 2012 - 19:53
Ce a facut Rex? Nu pot sa cred ca va fi tatic Si eu care nu-l credeam in stare de asa ceva
Sper ca Tobi sa nu se intoarca caci nu cred ca voi reactiona prea bine la reaparitia lui
Eu astept cu sufletul la gura next-ul!
Spor la scris si la idei!
Vizitato
Vizitator

Re: Heroes come back!

la data de Mar 29 Mai 2012 - 20:06
Nu`s porima , dar asta e. Rex ce ai macut mama? Ai lasat o femeie insarcinata? Pe bune, ce tare:)) Vei devneni tatic , ce tare. Ador ultima fraza pe care ai scris-o despre Sakura si adu next0ul mai repede ca mor de nerabdare
avatar
Domino
Scriitor
Scriitor
Sex : feminin

Re: Heroes come back!

la data de Mier 30 Mai 2012 - 14:11
Episodul 99: Predestinati!

Intamplarea cu praful de pe masca fuse pentru Sakura o alta experienta care a marcat-o si a speriat-o. Reaparitia celei mai odioase persoane din viata ei reaparuse din nou, fie ca era sau nu real. Insa nimeni nu putu uita acel episod, dintre cei care participara la el. Naruto, Ino, Rex, Tsunade, au inceput si ei sa se gandeasca serios la acel eveniment. Cateva saptamani, Naruto o trimisese pe Sakura in Suuna, in grija lui Gaara pentru a fi sigur ca acesta nu se mai intorcea sa o atace. Tsunade facuse descoperiri socante pe care alesese sa nu le divulge inca.

Din nou trecura cateva luni bune, iar Sakura implini si ea 18 ani. Avuse parte de o aniversale fericita chiar la malul marii. Toji era si el prezent si parea sa se inteleaga bine cu toti prietenii Sakurei. Ca persoana, intr-adevar era un cavaler si ii dadea frau liber Sakurei sa faca ce vrea, inclusiv sa il paraseasca. Insa ca iubit, nu prea era potrivit pentru personalitatea ei dinamica si mai ales ca inima ei ii apartinea lui Sasuke inca, chiar daca ea nu isi mai dadea seama.

Trecusera alte doua luni, iar Sakura era logodita cu Toji, insa nu stabilisera data nuntii. Naruto si Hinata deja erau casatoriti de vreo patru luni. Desi cam devreme, ei se iubeau destul de mult ca sa fie casatoriti de la 18 ani, mai ales ca celor din clanul Hyuuga le convenea fiindca acum puteau aveau o si mai mare influenta in sat, desigur ca doar in visele lor, Naruto nu era atat de prost incat sa lase pe oricine in sfera lui de influenta. Desigur, sa nu uit de Itachi, de cativa ani deja avea prietena, chiar pe tanara Miriam care era de o varsta cu el, aceasi tanara pe care o intalni in casa bunicii pisici. Ino si Sai formau un alt cuplu pe cale sa se sondeze, insa partea amuzanta era ca Ino mai degraba il obliga pe Sai sa fie cu ea. Nu ca nu ii placea de ea, insa habar nu avea ce inseamna aia relatie intre un baiat si o fata( va rog sa nu va ganditi la prostii Laughing ). Deci, mai toata lumea avea pe cineva, insa cat avea sa continue echilibrul asta? In cateva zile se anunta sosirea cuiva. Itachi urma sa se insoare si el, facuse rost cumva de adresa lui Sasuke si fu mai mult socat sa vada ca fratiorul sau traia in cealalta parte a lumii, tocmai in America, orasul New York. Cum o fi ajuns Sasuke acolo, doar el stia. Insa era clar ca Sasuke se putea intoarce americanizat, influentat de mentalitatea celor de acolo. Deci, era vorba de intoarcerea lui Sasuke.

Itachi nu spuse nimanui fiindca vroia sa fie o surpriza pentru toata lumea si inca spera sa ii aduca pe Sasuke si Sakura impreuna, asta, daca cei doi mai erau inca dispusi. Se plimba Sakura intr-una din zile prin luminosul sat, Konoha, la brat cu Toji. Parea sa nu aiva nici o grija, zambea, deci, era fericita. Totusi, cineva ii urmarea iritat si isi dorea sa fie el in locul acelui Toji. Din nefericire, acel cineva era tocmai Sasuke, nici el prea schimbat fizic, doar mai inalt si mai facut putin, iar cat despre hain, cat fu in America se imbraca ca acolo, insa reintors in tara, incepu sa aiva acelasi port ca si inainte. Era ascuns in multime, urmarind-o pe Sakura cum se plimba cu Toji. Nu ii urmari prea mult, dupa un timp, pleca spre casa fratelui sau. Chiar toata lumea stia, inclusiv Toji de reintoarcerea lui Sasuke, insa nu stia ca Sakura fuse indragostita, de el. Sakura nu stia de reintoarcerea lui Sasuke, insa avea sa afle chiar in acea seara, la o intrunire mai restransa de prieteni, la Itachi acasa.

Si venea si seara. Toata lumea era imbracata elegant, ca la patru ace. Dupa cum spuneam, era o intrunire restrans formata din Naruto, Hinata, Ino, Sai, Itachi, Sasuke, Toji, Sakura si Miriam. Toata lumea parea sa se distreze, pana cand Itachi se decise sa faca un anunt.
-Vreau ca toti sa fiti atenti la mine. Infara faptului ca m-am logodit, sper ca urmatoarea surpriza sa va surprinda si mai tare.
Si de pe o usa, intra Sasuke imbracata ca Justin Timberlake, adica in stilul acelui cantaret. O camasa rosie, un smoching negru cu parul sau si tenesi, clar. Totusi, nu aspectul soca, ci aparitia. Toata lumea ramase muta sa il revada, mai ales Naruto si Sakura. Sasuke ii privea si el la fel de rece si stapan pe sine ca intodeauna, fara sa tradeze stropul de fericire, pe care oricum nu il simtea. Saku aproape ca sacapse paharul pe jos, in schimb, il scapa Naruto.
-Oye, dobe, am auzit ca esti hokage! spuse Sasuke catre Naruto.
Naruto mutise pe loc, nici nu mai stia ce sa zica.
-Ce ai patit? Ti-a taiat cineva limba sau tie teama sa vorbesti, pisica fricoasa? spuse Sasuke zambind smechereste.
-Tu chiar te-ai intors, dupa atatia ani, spuse Ino zambind. Te-ai schimbat, de fapt nu, tot asa de rautacios pari ca intotdeauna.
Toata lumea se uita la Ino ca la felul paisprezece, iar ea nu isi dadea seama nici cum de era privita astfel. Ce putu sa spuna atat de ciudat. Dupa ea, nu facuse decat sa spuna adevarul.
-Mda, adauga lung Naruto. Ei bine, banuiesc ca te-ai intors fiindca Itahi se va casatori, nu? Unde ai fost? Ce-ai facut?
-Am fost in America.
-Cum ai reusit sa ajungi pana acolo? intreba uimit Naruto.
Toata lumea era pe Sasuke asaltandu-l cu sute de intrebari, numai Sakura si Toji stateau la o parte. Ea iesi afara agitata, urmata de Toji care era confuz. Toata lumea parea sa se bucure, numai Sakura nu.
-Ai patit ceva? intreba acesta ingrijorat.
-Nu, mi s-a facut doar cald de la atmosfera din casa.
-Atunci sa iesim afara toti, spuse Naruto aparand pe usa.

Toata lumea iesi afara. Chiar in curtea casei era amenajat scaune, masa, muzica de atmosfera placuta. In scurt timp, toata lumea dadu pe vin. Intre timp, Toji statea de povesti cu Naruto ca intre barbati, deja erau bauti bine amandoi. Vazandu-i pe toti ocupati, inclusiv pe Sasuke, Sakura incerca sa se retraga in liniste, crezand ca nu o va observa nimeni. Iesi intr-o alee imprejmuita cu copaci, unde era si un lac. Sakura nu voia sa plece, ci doar sa stea putin singura. Daca pleca, cam dadea de banuit. Se apropia de lac si il privea adanc. Nu legase nici un cuvant toata seara cu Sasuke, iar aparitia lui o tulbura foarte tare. Dintr-o data, toate sentimentele pe care le crezu uitate navalira in sufletul sau. Oare traia inca iubirea ei pentru el, sau era doar un soc simplu? Sakura credea ca nimeni nu ii observase disparitia, insa Sasuke fu atent tot timpul la ea, prefacandu-se doar ca nu o baga in seama. El se duse dupa cateva secunde dupa ea, avea degand sa isi incheie treburile cu Sakura odata pentru totdeauna. Se ascundea dupa copaci privindu-si "victima". Urmarea fiecare pas si miscare pe care aceasta il facea. I se parea foarte schimbata Sakura. Ultima data cand o vazuse, era doar o fata, iar acum era femeie in toata regula, si inca una frumoasa. Ce purta Sakura pe ea de ii fura privirea pana si lui Sasuke? Purta niste sandale negre de zece centimentri, facand-o sa para chiar mai inalta decat Toji, asta fiindca cosntitutia ei in sine o facea pe Sakura inalta. Purta o rochie mov deschis aproape de gri cu desene pe ea. Rochia era una larga si cu spatele gol, legandu-se ca un sutien de baie la spate. Lasa un decolteu adanc pe care Sakura il mascase ca sa para mai mic, iar in jurul taliei subtiri, avea o curea-lant. Cat despre parul ei, era la fel de lung insa, avea o cuafiura extravaganda. Intr-o parte era impletiti foarte marut, iar restul era incretit si dat in cealalta parte venind peste umar, in fata. Sakura arata ca o papusa, buze date cu un rosu puternic si machiata cu negru la ochi.

-Te-ai schimbat, spuse Sasuke luand-o pe Sakura prin surprindere.
-De unde ai stiut ca sunt aici? spuse ea socata inca.
-Te-am vazut ca ai plecat, probabil ca ai crezut ca vei scapa nu?
-Habar nu am la ce te referi, spuse Sasuke prinzand-o pe Sakura violent de mana.
-Ba eu cred ca sti foarte bine! Ma ve evita si acum, nu?! De data asta, nu ai sa pleci nicaieri.
-Eu plec, dar tu? Tu ai fost plecat atata timp nu eu! ridica Sakura tonul nervoasa.
-Da, fiindca tu nu ai mai venit, insa acum vad si motivul. Esti u altcineva, in timp ce pe mine m-ai dat la o parte, nu? De ce nu mi-ai raspuns la scrisoare? De ce nu ai venit in port in acea zi, te asteptam! spuse el chiar disperat.
-In primul rand, nici macar nu stiu la ce scrisoase te referi, iar in al doilea, eu nu eram cu Toji de loc, nu eram cu mine! Nici nu stiu de ce trebuie sa iti dau tie explicatii! spuse Sakura smucindu-se destul de tare ca sa isi elibereze mana.
-Cum adica nu sti despre ce vorbesc? Ti-a lasat-o chiar sub perna impreuna cu un colier Uchiha!
-Serios? Eu nu am gasit nimic! spuse Sakura razand nervoasa. Sti ceva mai bine, hai sa incheiem aici, fiecare o sa isi vada de viata lui de acum incolo, spuse Sakura sunand ca un verdict pentru Sasuke.
-Chiar ai devenit o acritura! Pacat, acum ca te vad asa, chiar mi-e dor de vechea tu, mai enervanta decat asa! spuse el dezamagit. Pacat, chiar as fi vrut sa fiu cu tine chiar si dupa ata timp, insa nu te voi obliga! spuse el dupa care disparu.

Sakura ramasese singura langa lag, privindu-l. O miscara tare ultimele cuvinte ale lui Sasuke, dar si resctul discutiei. Care scrisoare, care colier? Sakura nu stia nimic de asta.


next: e posibil ca misterul colierului si a scrisorii sa iasa afara. Ce se va intampla oare atunci?
avatar
•°•Andy Quinn•°•
Scriitor
Scriitor
Sex : feminin

Re: Heroes come back!

la data de Mier 30 Mai 2012 - 16:50
Mai, mai... Sasuke chiar i-a zis vreo doua Sakurei Nu ca asta n-ar fi reciproc Ma mir ca i-a spus ca simte ceva pentru ea, la cat e de intepat
Eu sunt tare curioasa in legatura cu next-ul, asa ca pune-te pe tastat baby Glumesc...
Spor la scris si la idei!
avatar
Domino
Scriitor
Scriitor
Sex : feminin

Re: Heroes come back!

la data de Mier 30 Mai 2012 - 19:56
Episodul 100: O scrisoare pierduta( ca IL Caragiale, nu?)

Sakura simti ca o daduse in bara destul de rau cu acele cuvinte. Oare Sasuke chiar avea dreptate? Devenise ea o acritura? Spusele lui au bulversat-o si au uimit-o. Se hotari sa se intoarca la petrecere si ea pentru a nu da de banuit. Cand ajunse, fu intampinata de un dans lent, pe care ea il refuza oricat de mult fu rugata de aproapa toata lumea. Mai tarziu, mult dupa miezul noptii, toata lumea pleca acasa. Tot drumul, Sakura fu gandita la ceea ce ii spuse Sasuke si nu ii spuse nimic lui

Toji despre asta. Se gandea daca nu exista posibilitatea ca cineva sa io fi luat inainte sa se trezeasca, iar singurii suspecti erau proprii ei parinti. Era hotarata sa afle adevarul cu orice pret, mai ales ca acea scrisoare i-ar fi putu dat alta viata in acele momente. Cine stie, poate ca acum era alaturi de Sasuke la petrecere, nu cu Toji. Toji observa nelinistea Sakurei, putea sa considere ca o cunostea, insa Sakura era genul de persoana misterioasa care nu isi dezvaluia temerile sau supararile prea des. Atat de important era Toji in viata ei, incat sa nu ii spuna nici macar ca fuse indragostita de Sasuke si ca inca e, poate. Ajunse acasa in sfarsit, nici macar nu il mai imbratisa pe Toji macar de ramas bun. Intra in casa furioasa, trecand ca o umbra intunecata. Toji privi uriasa casa, iar apoi pleca si el putin abatut.

Sosi si dimineata. Sakura se trezi mai calma si mai lucida ca in seara precedenta. Incepu sa se indoiasca ca parintii ei ar putea fi capabili de asa ceva. Isi spuse ca Sasuke era doar un mincinos care incerca doar sa ii distruga viata si ca nu avea de ce sa il bage in seama. Mai avea treaba ziua prin sat si nenorocul facu sa se intalneasca la aproape fiecare pas cu Sasuke. Dar parca nici nu se mai bagau in seama. Se purtau ca doi straini. Se insera in sfarsit si afara. Sakura venea obosita acasa de la "munca". Acasa, abia sosira si parintii ei de la servici. Parea o atmosfera linistita ca de familie. Cinara impreuna, vorbira, rasera, asta pana cand Sakura se decise sa le spuna ca Sasuke s-a reintors.

-Ei bine, toate bune si frumoase. Am uitat sa va spus ca Sasuke Uchiha s-a reintors, spuse Sakura rusinata.
-Serios? o intreba mama ei zambind.
-Cum adica?! Nu a putut ramane acolo unde s-a dus?! adauga furios tatal Sakurei. Din nou s-a intors ca sa iti distruga viata!
-Iubitule, calmeaza-te, te rog! spuse doamna Haruno incercand sa il calmeze. Suntem la masa.
-Tata, cum adica din nou? intreba Sakura suspicioasa. El nu m-a cautat niciodata.
-Nu conteaza, tu doar stai departe de criminalul ala, iti poruncesc! spuse acesta pe un ton urat.
-Ba nu cred ca imi poti porunci nimic. Te rog sa imi spui la ce te-ai referit, ridica si Sakura furioasa tonul. Daca tot suntem gata sa ne dam arama pe fata, vreau sa stiu ce ati facut cu colierul si cu scrisoarea de la el!
-Draga mea, eu nu stiu nimic, adauga mama ei speriata de atitudinea vulcanica a fetei.
-Dar eu stiu, da, ti-a lasat o scrisoare, insa eu am rupt-o inainte ca tu sa te trezesti.
-De ce ai facut asta?! Era importanta! Ce scria?
-Ce scria, scria ca trebuia sa te intalnesti cu el in doua saptamani!
Sakura isi aminti ce ii spuse Sasuke cu o seara inainte. El aminti de aceasi data ca si continutul scrisorii. Se infuriedintr-o data si mai tare, insa deveni si dezamagita de propriul tata.
-De ce? De ce mi-ai luat asta? spuse Sakura suspinand. Dar cu colierul, ce ai facut, sper ca macar pe ala sa nu il fi rupt sau mai stiu eu ce! spuse ea trista parca implorand mila.
-Nu, nu l-am rupt! Nu sunt chiar atat de rau, spuse acesta parca dandu-si seama de enorma greseala pe care o facu.

In cateva minute, Domnul Haruno aduse colierul si il inmana Sakura. Acesta privea colierul cu mare tristete, amintind de toata suferinta pe care a indurat-o Sasuke si clanul sau, dar si ea. Se simtea aproape de Sasuke prin acel colier. Stiind doar ca el l-a atins si se simtea mai atrasa. Mama ei o privea pe Sakura cu compasiunea ei de mama si o stranse in brate pe fiica sa, dar in acelasi timp, ii arunca o privire urata sotului ei. Sakura lua totusi o decizie importanta, trebuia sa inapoieze mica comoara din mainile ei.

-Trebuie sa ill inapoiez lui Sasuke! spuse Sakura incet.
-Cum?! Nici gand! Nu iti dau voie sa te duci la el acasa! adauga tatal sau din nou furios.
-Nu imi dai voie? Nu uita ca ti-ai pierdut de mult timp dreptul asta asupra mea! Esti parintele meu, insa nu voi uita niciodata trecutul! adauga Sakura socandu-si parintii. Nu mi-ai acordat nici un sprijin, m-ai alungat din inima ta, iar cand ai aflat ca am devenit eroina intregului secol, ai venit la mine ca si cum nu s-a intamplat nimic! Si ca fiica a ta, nu ti-am reprosat niciodata nimic! tipa Sakura la tatal ei. Asa ca nu imi mai spuse ca nu imi dai voie. Voi face ceea ce e drept! spuse Sakura zbughind-o din sufragerie.

Se duse pe hol sa se incalte, urmata de parintii ei. Tatal sau insa nu o intelegea si incerca sa o opreasca din nou.
-Daca vei parasi casa asta, nu ai sa te mai intorci!
-Serios, nu uita ca e si casa mea, adauga doamna Haruno, si nu uita ca e trecuta pe numele meu de asemenea.

Sakura plega intr-un suflet pana la apartamentul lui Sasuke. De abia astepta sa ajunga, dar in acelasi timp, parca nu se vedea in stare nici sa ii bata la usa. Intr-un fel, spera sa nu il gaseasca acasa si sa faca cum facuse el, sa ii dea colierul fara a spune ceva. Ajunse in sat fara sa isi dea seama, atat de pierduta era in propiile ganduri, insa nu se mai putea opri acum. In curand, ajunse la blocul in care locuia Sasuke. Urca repede scarile si ajunse la ultimul etaj care se termina cu un hol lung si intunecos. Inainta tematoare pe acel hol, pana cand ajunse la usa apartamentului lui Sasuke. Se opri in fata ei si o privi speriata cateva secunde, iar apoi, se trezi batand in usa ca si cum nu ar fi vrut asta.
*Te rog sa nu fi acasa, te rog sa nu fi acasa-se aude cum usa e descuiata-ba esti acasa* gandi Sakura descurajata.
Sasuke ii deschise usa si se uita la Sakura cam ciudat. Se vedea ca fuse trezit sau deranjat de la ceva. O privea cam iritat, mai ales ca aceasta nici nu spunea nimic. Dintr-o data, o apuca pe Sakura de brat si o baga in apartament, cam furios si deranjat. Apartamentul sau era unul urias, insa unul in care holul si dormitorul erau tot una.

-Spune ce vrei si pleaca!
-Pai eu, ti-am adus asta, spuse Sakura aratandu-i colierul lui Sasuke, spuse aceasta asezandu-se pe pat.
Acesta il privi si il lua din mana Sakurei.
-De unde il ai? Parca nu-l gasisesi!
-Stiu, dar am aflat ce s-a intamplat cu adevarat. Tatal meu a intrat pe fir inainte ca eu sa ma trezesc. A rupt scrisoarea, iar pe asta l-a ascuns.
-Se pare ca nu ma prea are la suflet.
-Mda..., adauga ea rusinoasa. Watashi, mai vreau doar sa iti un singur lucru, iar apoi voi pleca, spuse ea ridicandu-se.
-Ce? spuse acesta indiferent, insa il interesa de fapt enorm ce avea sa ii spuna Sakura.
-Watashi, gomenasai! Imi pare foarte rau pentru tot ce s-a intamplat si pentru ce a facut tatal meu si pentru e ti-am spus ieri! spuse Sakura pe un ton alert.

Sasuke o privi serios pe Sakura cateva secunde, iar apoi o prinse in brate intr-un mod gingas. Sakura zambi stiind ca era iertata. Inimile lor fura din nou conectate printr-un sarut lung si dulce. Nu se mai opreau, pasiunea era prea mare, la fel si dorinta. Dupa cateva minute, cei doi cazura pe pat, iubindu-se apoi o noapte intreaga.

Intre timp, acasa la Sakura, atmosfera era incarcata din cauza faptului ca Sakura lisptea se cinci ore.
-De ce nu mai vine? Ce are atat de impartit cu el? Pe unde umbla?
-O mai taci! Stie sa isi poarte si singura de griji!

Degeaba spuse asta doamna Haruno, caci sotul era inca nervos tun. Din nefericre pentru el, Sakura nu se reintorsese decat dimineata pe la ora zece. Se vedea ca era intr-o alta lume. Plutea visatoare prin casa, insa fu trezita de tatal sau care era nervos.
-Unde ai stat o noapte intreaga?
-Am fost intr-o misiune, m-au solicitat, de asta nici voi nu ati stiut nimic, spuse Sakura cu fata de mincinoasa.

Intr-adevar, fuse intr-o misiune, inca de care!

Next, se incheie si povestea, insa nu inainte sa se mai intample ceva rau.
avatar
•°•Andy Quinn•°•
Scriitor
Scriitor
Sex : feminin

Re: Heroes come back!

la data de Joi 31 Mai 2012 - 15:48
Nu pot sa cred ca se va termina
Oricum, ce mai minciuna a tras si Sakura Cel putin Sasuke a iertat-o ca de nu praf il faceam
Spor la scris si la idei!
avatar
Domino
Scriitor
Scriitor
Sex : feminin

Re: Heroes come back!

la data de Joi 31 Mai 2012 - 20:56
Episodul 101: Reintoarcerea lui Tobi
Partea 1: Un nou inceput

Trecusera cateva zile, desi nu se mai vazura de ceva timp, Sakura se gandea intr-una la noaptea petrecuta cu Sasuke. Se simti pentru prima data femeia pe care el si-o dorea. Saruturile, vorbele de iubire si acele atingeri tandre se simteau inca pe trupul ei. Sakura isi dorea sa fie toata viata cu el, insa nu ptea nici sa se culce pe o ureche. Se putea intampla orice. Trebuia sa ul inlature pe Toji, insa nu putea sa il dea la o parte ca pe un caine. Sakura se gandea intr-un la o modalitate cat mai putin dureroasa, avand in vedere ca acel Toji o iubea mult. De asta, trebuia sa faca pasul cat mai curand.

Intr-una din zile, ea iesi cu Toji la plimbare, insa nu avea curajul necesar ca sa ii spuna ce avea degand. Se plimbasera ore intregi si tot nu putu. Asta pana cand, Toji vazu pe gatul Sakurei ceva ciudat, un semn care semana cu o muscatura.

-Ce ai acolo? Esti...muscata, spuse acesta banuitor. Ai fost cu cineva.
-Asa e, vroiam sa iti spun azi, spuse Sakura serioasa. Noi doi nu mai putem fi impreuna.
-Cum asa? Din cauza cui?
-Sti bine ca nu sunt indragostita de tine. Cel pe care eu il iubesc cu adevarat s-a intors. Nu are rost sa continuam fiindca nimeni nu ar fi fericit.
-Dar! Dar nu poti sa ma lasi asa pur si simplu. Esti logodita cu mine, ai promis ca te vei casatori cu mine! Te rog, nu te desparti de mine! Sunt sigur ca in timp ma vei iubi! spuse acesta disperat implorand-o intr-una pe Sakura.
-Toji, chiar nu are rost, si in fond... a fost deja cu el! Tu nu ai nici o obligatie fata de mine, insa el are!
-Tu..., spuse Toji mirat. Sper sa te faca fericita, spuse acesta putin cam trist.

Sakura il apuca de mana si il imbratisa prieteneste. Putea fi mai greu de atat, putea sa o faca in toate felurile sau sa nu o lase in pace nici cum. Insa Toji dovedi ca are o inima de aur. Zambi frumos catre Sakura, iar inante de a pleca, Sakura ii daduse inapoi inelul de logodna, apoi pleca fara a mai spune nimic. Ea respira foarte usurata. Insa cum ea era mereu genul de persoana care nu avea incredere in mai nimic abia cand i se dovedea faptul, Sakura se gandi ca trebuie sa ia in calcul si varianta in care Sasuke nu ar vrea sa fie cu ea, mai ales sa o ia de sotie. Se intorsese acasa, iar mama ei observa ca aceasta nu mai avea inelul. Atunci afla ca cei doi rupsera relatia fiindca nu se iubeau. Tatal ei, facu in schimb ca trenul, nu putu accepta asta si il invinuia intr-una pe Sasuke pentru asta.
Sasuke aflase de la Itachi ca Sakura rupse relatia ei cu Toji, si, desi nu o arata, ii paru enorm de bine. Acum, avea cale libera catre Sakura, putea sa ii faca ce vroia acum. Si cum avea cale libera, in cateva zile, tot satul afla, ca cei doi formau un cuplu. Si intr-adevar erau foarte fericiti impreuna, dupa atata durere si ura din vietile lor, in sfarsit rasari soarele si pe strada lor. Normal ca toata lumea era fericita pentru ei doi, numai tatal Sakurei nu era de acord, insa ce putu sa faca?

Intr-o zi, Sasuke se plimba orin Konoha cam plictisit. Nu avuse ca sa faca o zi intreaga fara Sakura. Ea pleca intr-o alta calatorie, Naruto era ocupat cu ale lui, printre care si Hinata, iar cu restul nu avea asa legaturi puternice. Si trecea el asa plictisit, cand dintr-o data, ceva ii atrase atentia. Era un magazin de bijuterii. Lui Sasuke ii veni in acel moment o idee nastrujnica. Intrase, si cumparase o verigheta de toata frumusetea. Se simtea pana si el in al noualea cer. Chiar o credea pe Sakura persoana care putea sa il faca fericit dupa atata timp, fiindca inca nu era. Ura inca satul cu aceasi putere, in ciuda anilor petrecuti in strainatate, insa isi schimba putin mentalitatea si invatat sa judece altcumva lucrurile. In acea seara avea noroc ca se intorcea si Sakura, insa el nu mai putea astepta. Avea pana si un plan in minte: sa o rapeasca pe Sakura si sa o faca sotia sa, o sotie de Uchiha.

Sosi si seara, iar Sakura trebuia sa cineze la Sasuke acasa, doar ei doi. Nu se pregati ea cine stie cum fiindca era o simpla cina, nu una de genul iesitului in oras seara. Sasuke o astepta pe Sakura. In sfarsit, sosi si ea. Cinara impreuna, insa dupa un timp, Sasuke incepu sa se comporte ciudat. Sakura nu reusea sa isi dea seama de ce asta pana cand Sasuke scoase verighet. Sakurei i se paru ciudat, insa isi dadu seama ce se intampla.

-Esti pe cale sa devi doamna Uchiha, sa sti!
-Atunci, de abia astept, domnule Uchiha! Cand se va intampla asta?
-Chiar maine, in noaptea asta, tu nu tei vei mai intoarce acasa fiindca am degand sa te rapesc si sa te fac ostia mea.
-Mie-mi convine, spuse Sakura razand.

Intr-adevar, cei doi disparuse in acea noaptea, iar in ziua urmatoare se cununara in secret. Timp de doua saptamani lipsira fiindca cei doi mersesera si intr-o mini vacanta in luna de miere. In Konoha, parca tot satul paraliza fara Sakura. Naruto nu se descurca nici cum fara Sakura fiindca ea se ocupa si cu administrarea si cu o gramada de alte lucruri. Acasa la Sakura, ambii parinti erau morti de ingrijorare, mai ales taticul.

Mai asteptara ei cateva zile, iar Sasuke si Sakura reaparura. Deja cei doi planuiau sa se mute impreuna, cum sa isi amenajeze casa. Nimeni nu stia inca de isprava celor doi. Totusi, aveau sa afle in acea zi. Sakura si Sasuke se dusera la Naruto, pentru a-l anunta ca s-au intors.

-Mai, voi doi unde ati fost?! intreba Naruto nervos. Ar trebui sa va sanctionez.
-Mda sigur, auzi, imi amintesc cum il sanctional noi doi cand eram copii, mama cata bataie mai manca de la amandoi, spuse Sakura catre Sasuke razand.
-Taci! Acum s-a intors roata, acum eu va am la mana! spuse Naruto rusinat.

Sasuke si Sakura se privira vicleneste, gandindu-se cum de lui Naruto nu i se paru ciudat ca cei doi au disparut in acelasi timp si ca aparura atat de apropiati in fata lui. Naruto inca ramasese oarecum acelasi pusti fara spirit de observatie si cam natang. Intra si Ino atunci pe usa nervoasa tipand intr-una, insa cand ii zari pe cei doi se opri uimita, cercetandu-i cu privirea.

-Voi doi cand v-ati intors?
-Azi, raspunse Sakura smechera.
-E ceva ciudat la voi, spuse Ino vazand verigheta pe mana Sakurei. De ce sunteti impreuna? Unde ati disparut in acelasi timp si de unde ai inelul ala? Nu-mi spune! Cum ai indraznit sa imi ascunzi asa ceva? Tocmai mie, cea mai buna prietena a ta care mereu te-am sustinut la bine si la rau! ai sa platesti, Haruno Sakura, spuse Ino prefacandu-se furioasa, mai degraba jucand teatru.
-Asa e.
-Cand s-a intamplat? intreba Ino fericita, in timp ce Naruto nu avea habar despre ce e vorba fiindca cele doua vorbeau codat.
-Acum doua saptamani! adauga Sasuke.
-Serios? Felicitati atunci amandurora.
-Hey, imi spune cineva si mie despre ce e vorba? sari Naruto nervos. Ce naiba s-a intamplat acum doua saptamani?
-O Naruto, tu mereu nu sti nimic, sunt logoditi sau poate chiar casatoriti, nu?
-Asa e.
-Nu se poate, nu, nu cred asta. Pe Sasuke mereu l-am crezut ultimul om de pe planeta care sa se casatoreasca! spuse Naruto uimit. Deci pana nu vad cu ochii mei ca o sa locuiti si impreuna, nu va cred!

Atmosfera era una foarte fericita. Mai tarziu, Sasuke si Sakura se interesasera in toata Konoha de o casa a visurilor, insa nu gasisera. Pana la urma, trebuia sa apeleze la o ultima solutie, ma a Sakurei care era agent imobiliar. Insa, Sakura se hotarase sa spuna singura parintilor ei despre casatorie si de faptul ca cauta o casa, fiindca daca era prezent si Sasuke, mai ca tatal ei nu ar innebuni de furie. Deci in acea dupa amiaza, Sakura se reintorsese la casa parinteasca unde fu primita si cu cearta si cu bucurie. Parintii erai si suparati, dar sin fericiti sa o stie pe Sakura teafara si acasa.

-Naze, de ce ai disparut asa? Unde ai fost? o intreba mama ei inca speriata.
-Pai, am fost rapita, spuse Sakura pregatindu-se sa le dea vestea cea mare.
-De cine? Cine a mai indraznit sa imi rapeasca fiica? se repezi nervos domnul Haruno. O sa-l omor pe cel care.... Ti-au facut ceva?
-Nu tata, nu e nimic de genul asta. Chestia e ca s-a intamplat ceva in acele doua saptamani. Cred ca o sa va cam i-a prin surprindere.
-Atunci spune-ne draga, nu ne lasa sa asteptam cu sufletul la gura, spuse mama Sakurei.
-Pai, m-am... m-am casatorit cu cel pe care il iubesc.
Parintii ei fura atat de socati incat nici nu reactionara. Stateau si se uitau la Sakura ca la o mumie, si la ei la fel. Cine stie ce simteau.
-Ca-casatorita? intreba mama ei inca socata, abia dupa un timp.
-Cu, badarul Uchiha, completa tatal ei la fel de uimit.
-Da, cu el, si te rog sa nu il mai jignesti fiindca acum e sotul meu!
-Felicitari, draga mea, mi-ar fi placut sa te vad in fata altarului si sa iti fac poze.
-Nu iti fa griji, am facut si poze, am sa ti le arat.
-Mai femeilor, sunteti nebune? Tu nu ai auzit cu cine s-a casatorit?! spuse tatal Sakurei reactionand urat.
-Haide draga mea, sa vorbim si sa il lasam pe incapatanatul asta cu idei vechi de acum 100 de ani, aici! spuse mama Sakurei lunad-o pe Sakura de brat.
Cele doua mersesera langa piscina si se asezara pe dou seslonguri. Sakura ii arata pozele ei cu Sasuke si unde fusesera.
-Waw, ati ales un loc frumos si totusi nu prea costisitor. Foarte ghibzuit. Si, v-ati distrat?
-Da, afost foarte frumos. In sfarsit ma simt implinita sa sti.
-Te cred, dar ginerele meu de ce nu a venit?
-A vrut, dar nu l-am lasat eu din cauza tatei.
-Inteleg... Banuiesc ca nu vei mai locui aici, spuse doamana Haruno melancolica.
-Asa e, a da, treuie sa ne ajuti sa cautam o casa.
-Cu mare placere. In in ce gen?
-Cam ca asta, sti, mare cu curte, sa aiba ceva frumos.
-Aha, tocmai s-a contruit o casa de genu' in cealalta parte a satului, aproape de rau. Maine urmeaza sa o scot la vanzare.
-Serios? Ne-o arati maine?
-Da...

In ziua urmatoare, doamna Haruno le arata celor doi casa, si le paru perfecta, era exact ceea ce cautau ei. Mare, spatioasa, cu curte.
-Asta va fi caminul nostru, spuse Sakura fericita privind casa.
-Asa e...


casa in care cei doi vor locui
http://www.misiuneacasa.ro/clients/caloris.ro/upload/File/Articole%20si%20Ponturi/Tipuri%20de%20case/case%20de%20lemn%20-%20costuri/case-din-lemn.jpg
Vizitato
Vizitator

Re: Heroes come back!

la data de Vin 1 Iun 2012 - 7:41
Is prima! Ce frumos a fost . Sau casatorit? Ce bine , imi palce mult de tot si ma bucur ca la sfarsit raman impreuna si vreau sa vad ce se mai intampla pe aici . Si poatetreci si tu pe la ficurile mele .
Continut sponsorizat

Re: Heroes come back!

Vezi subiectul anteriorSusVezi subiectul urmator
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum