╰☆ L.C.P ☆╮

^.^ Bun venit! ^.^
Dacă iți place forumul nostru si vrei să ni te alături, înregistrează-te și fă parte din "Familia de Nebuni"! Aici te poți distra și iți poți face mulți prieteni! Intră și Have Fun Love

Vă mulțumim de vizită! Și vă urăm o zi bună în continuare! Smile

Felicitări, bunnylovers! Lucrarea o puteți citi aici: Lucrări Concurs Proză - Septembrie 2016

    Azilul Arkam

    Distribuiti

    Ella ♣
    Moderator
    Moderator

    Sex : feminin

    Mesaje : 2342

    Data de înscriere : 16/04/2012

    Azilul Arkam

    Mesaj Scris de Ella ♣ la data de Dum 2 Oct 2016 - 19:31

    occ: Ei bine cum nu se încumetă nimeni să posteze, am să sparg eu gheața. Laugh

    bic: Harleen
    Pașii ei apăsați provocau o cutremurare abia sesizabilă. Dacă ascultai cu atenție, îți puteai da seama de la depărtare ca se apropia. Ea ura asta, ura că prin mersul ei înțepat atrăgea atenția, cu toate astea avea momente când se mândea cu asta. Avea în mână un clipboard pe care îl ținea strâns la piept. Din întâmplare ajunsese într-o parte a azilului mai puțin cunoscută și populată. De câteva zile se angajaze la azilul Arkham și auzise multe zvonuri despre o anumită parte a acestui loc care e păzită ca și o închisoare. Atunci nu le crezuse, însă acum, când vedea cu ochii ei gratiile și paznicii bine făcuți, nu le mai considera niște zvonuri. Se pare că nu toți angajații aveau voie aici. Cu toate astea, paznicul îi dăduse voie lui Harleen să treacă, deși aceasta căuta doar o ieșire. I se păruse ei că a coborât prea multe scări, dar ajunsese aici. Probabil că "aici" era undeva la subsol. Continua să meargă până când o lumină puternică de neon îi atrase atenția. Se apropiase și apoi dăduse colțul. Acolo îl văzuse pe el.
    Fața lui îi părea atât de cunoscută, iar ochii lui, parcă ieșiți din orbită, seuitau absenți prin împrejurimi, până o observase pe Harleen. Acesta rânji la vederea ei și se apropoia de sticla dublă. Din frică și instinct, tânăra se dădu câțiva pași înapoi. Bărbatul se sprijinise cu palmele de sticlă, fără să o slăbească pe Harleen din priviri, ca apoi să își treacă pervers limba peste buzele sale. Era de înțeles de la sine gestul pe care tocmai îl făcuse tipul. Scârbită și în același timp speriată de atmosfera pe care o emana tânărul, se întoarse pe călcâie și plecă. Harleen era intrigată. Pe lângă gestul său, tipul era înconjurat și de desene și mesaje dubios de vesele, dar și sadice. Capul de craniu vesel, iar cuvintele "distracție" și "sânge" cu sigiranță cu puteau forma o frază veselă. Nu știa cine era tipul, deși simțea că îi mai întâlnise chipul undeva și era dispusă să afle.

    occ: Oricine

    Rose
    Moderator
    Moderator

    Sex : feminin

    Mesaje : 2424

    Data de înscriere : 08/04/2011

    Re: Azilul Arkam

    Mesaj Scris de Rose la data de Dum 2 Oct 2016 - 22:16

    'Mă durea capul îngrozitor și muream de somn. Abia dacă am închis un ochi. Cine m-a pus să mă apuc de master în psihologie nu știu. Am mai luat o gură de cafea și m-am oprit atunci când am observat-o pe noua tipă venind grăbită din zona aceea.' 
    ”Nu ai voie acolo. Nu ți s-a spus?” i se adresase Natalia când aceasta ajunsese în dreptul ei. Fata dăduse din cap și o analiză din cap până în picioare. 
    ”Natalia Moore, dar îmi poți spune Naty. Iar tu? Ești nouă?” 
    ”Harleen. Da, numai ce m-am angajat aici. De ce nu avem voie acolo?” 
    ”După cum ai putut bine observa pacienții de acolo sunt foarte bine păziți. Sunt printre cei mai periculoși și nu doar gradul de nebunie e ridicat, ci și faptul că sunt foști criminali, violatori, persoane extrem de sadice, uneori poate că depășește imaginația umană. Dacă le citești fișele te îmbolnăvești. Un medic chiar s-a sinucis. Se zice că fantoma lui umblă noaptea pe aici.” 
    ”Serios?” spuse Harleen panicată. 
    ”Nu. Glumeam cu tine.” Atunci când Natalia văzu că fata nu înghite gluma. ”Jur. Nu există fantome, dar se spune că un medic s-a sinucis, chiar istoria locului e foarte bizară, dar stai calmă. Nu lucrăm și nopțile aici.”
    Harleen se mai liniștise, iar Natalia își ceru scuze că trebuia să o lase, dar avea oră de consultanță cu un pacient. În schimb îi propusese să ia prânzul amândouă și așa îi mai putea povesti despre cum merg treburile la azil. 

    occ: oricine

      Acum este: Sam 3 Dec 2016 - 15:41