╰☆ L.C.P ☆╮

^.^ Bun venit! ^.^
Dacă iți place forumul nostru si vrei să ni te alături, înregistrează-te și fă parte din "Familia de Nebuni"! Aici te poți distra și iți poți face mulți prieteni! Intră și Have Fun Love

Vă mulțumim de vizită! Și vă urăm o zi bună în continuare! Smile

Felicitări, bunnylovers! Lucrarea o puteți citi aici: Lucrări Concurs Proză - Septembrie 2016

    Chimie pura (+18)

    Distribuiti

    Lumière
    Inactiv
    Inactiv

    Sex : feminin

    Mesaje : 4

    Data de înscriere : 20/03/2015

    Chimie pura (+18)

    Mesaj Scris de Lumière la data de Sam 21 Mar 2015 - 12:50

    Buna acesta este primul meu fic pe acest forum si sper sa va placa , astept critici constructive Smile  Uitasem pe parcursul acestui fic va aparea un nou personaj care va deveni protagonista 

    Cap I 

    Am zâmbit. Un alt zâmbet. Încă unul şi altul…şi fiecare mai fals. Muzica din cazinou era destul de puternică, aproape că putea fi luată drept o discotecă sau drept un bordel din cauza cantităţii de fete aproape dezbrăcate care se plimbau dintr-o parte în alta cu tăvile pline de băuturi. Adevărul este că încă îmi era greu să cred cum am ajuns aici. Cum am devinit premiul unei partide de poker din cazinoul cel mai faimos din Seattle.

    – Hei frumoaso!  a strigat unu dintre bărbaţii care juca poker – În câteva minute tu şi eu o să jucăm ceva mult mai distractiv – a zâmbit în timp ce îmi făcea cu ochiul.

    M-am întors repede şi mi-am pus braţele peste pieptul meu. Asta era atât de incomod şi de neplăcut. Mă simţeam murdară, demnă de dispreţ şi vroiam să strig, să plâng şi să fug din  acest loc. Îmi doream săi lovesc pe toţi şi pe fiecare dintre aceşti tipi care mă priveau cu atâta poftă ca persoanele care se aflau în local. Pentru gravitatea lucrurilor, hainele pe care le purtam – o fustă de piele care abia ajungea sub fundul meu, nişte tocuri care erau arme mortale pentru mine şi un sutien negru de piele cu nişte lanţuri care erau agăţate de el – nu ajutau ca să dispar. Detestam să fiu privită aşa şi ce este mai rău nu a venit încă…eu eram premiul pe care toţi acei jucători de poker vroiau să îl câştige şi când unul dintre ei câştiga eu voi fi a lui pentru tot restul nopţii.

    Pentru multe fete care se aflau în cazinou, să fie premiul unei partide de poker era ceva normal şi pe care îl făceau pentru că îşi doreau să câştige venituri extra – cum ele erau chelneriţe – dar eu, eu eram aici împotriva voinţei mele, în detrimentul(prejudiciu, pierdere morală sau materială, în detrimentul=în paguba, în dauna)  propriei mele vieţi. Eu nu am avut niciodată un iubit, nici măcar nu am sărutat un băiat şi acum îmi cerea să fac sex cu bărbaţi bătrâni murdari care îmi puteau fi cu uşurinţă părinţi sau bunici şi nu erau în stare să vadă mai departe de pieptul meu.

    Am auzit fluieratul unui grup de bărbaţi care mă priveau în continuare şi am vrut să mă întorc în altă direcţie dar când l-am văzut de departe pe „şeful” meu privindu-mă în felul acela îngrozitor, nu am putut face nimic altceva decât să le zâmbesc acelor tipi în timp ce făceam câteva posturi sexy. Şi mai mulţi bărbaţi s-au alăturat fluierăturilor în timp ce începeau să mă strige ca şi cum aş fi o curvă ieftină. Pe cine vrei să păcăleşti Bella, acum eşti o târfă ieftină. Nu am putut evita ca ochii să mi se umezească, nu suportam mai mult, asta era prea mult pentru mine. Imediat am ieşit fugind la baie şi m-am închis acolo în timp ce mă lăsam să cad sprijinită de uşă şi am început să plâng.

    – Hei, vampiriţo, poţi să ieşi din baie şi să mergi din nou la jucători! – a strigat „şeful meu”.

    – Nu! Nu vreau! Nu mai suport! Nu pot suporta asta! Nu vreau să mă privească! Nu vreau să trebuiască să mă culc cu toţi acei bărbaţi! Vreau să fiu Sakura! – lacrimile continuau să cadă din ochi când încercam să-mi acopăr chipul cu mâinile.

    – Ieşi o dată! Sau dacă nu…!

    Corpul meu a reacţionat tremurând din cauza cuvintelor lui şi producându-mi o cantitate şi mai mare de lacrimi. Era tot una dacă încercam să fug, pentru că dacă nu ascultam, mă omora. De ce mi se întâmpla asta mie? Se poate şti că o fată de 17 ani este premiul unui cazinou? Se poate şti că o fată de 17 ani este obligată să-şi piardă virginitatea, să-şi dăruiască partea cea mai intimă a corpului unui jucător de poker? Se poate şti că fata de 17 ani trebuia să se îmbrace în acest fel pentru a putea mânca? Se poate şti că o fată de 17 ani trebuie să se culce cu bărbaţi bătrâni ca să nu o omoare? Răspunsul la toate este simplu, pentru că tu eşti singura adolescentă de 17 ani care se alfa la orfelinat…
    Flashback

    – De 17 ani? Sunteţi siguri? Să adoptaţi pe cineva de vârsta asta este o adopţie inutilă. Nu preferaţi să adoptaţi unul dintre acei copii?

    – Nu, vream să adoptăm o tânără adolescentă de 17 ani şi este singurul nostru interes.

    – Bine…este bine…însoţiţi-mă.

    Nu puteam evita să-mi simt inima care bătea într-un mod atât de accelerat. Putea fi asta adevărat? Un cuplu era interesat să adopte o fată ca mine? Pe cineva de vârsta mea? Un frumos zâmbet s-a ondulat pe buzele mele şi înainte ca îngrijitoarea şi cuplul să intre în camera mea m-am închis în baie cu rochia cea mai frumoasă pe care am putut-o găsi şi mi-am pus-o. Am auzit uşa deschizându-se când eu eram încă în baie şi îngrijitoarea mi-a strigat numele; dar eu am continuat până când am terminat. Mi-am pieptănat un pic părul şi l-am prins într-o coadă de cal şi am lăsat câteva şuviţe libere, mi-am pus nişte păpuci frumoşi cu un toc mic şi într-un final am privit cum strălucea rochia albastră, am ieşit din baie ca să mă întâlnesc cu cei care păreau îngerii mei salvatori dar care mai târziu aveam să descopăr…că vor fi îngeri mei de moarte.

    – Sakura – m-a strigat îngrijitoarea Tsunade  – Ei sunt domnii Volturi şi sunt interesaţi să te adopte.

    – Serios? – am întrebat entuziasmată – A-asta…vreau să spun…eu sunt Sakura, Saku pentru prieteni.

    – Este o plăcere Sakura …

    Când acele trei cuvinte au scăpat de pe buzele acelui bărbat cu privirea îngheţată…am simţit cum corpul meu a tremurat şi o picătură de sudoare rece a fugit pe spatele meu. În cuvintele lui…nu era afecţiunea pentru o fiică pe care o adopţi. Era luxul al unei perechi care fugea cu ochii lui intimidanţi, figura mea s-a tensionat într-un fel exagerat când privirea i s-a oprit pe sâni. Pentru o secundă am simţit necesitatea să mă opun adoptării mele şi să mă ascund sub cearceafuri cu cartea mea preferată în aşteptarea unei perechi care să vrea să-mi ofere afecţiune; dar ştiind că este imposibil, că nimeni cu excepţia acestor persoane nu s-au interesa de o fată de vârsta mea şi ne vrând să recurg la prostituţie când o să ies din orfelinat, am zâmbit şi am lăsat totul să-şi urmeze calea.

    După câteva zile, ceva foarte ciudat pentru o adopţie, eu era deja Sakura Volturi după lege. Aici domni care acum vor fi părinţii mei şi mai târziu şefii mei mi-au deschis uşa unui frumos Mercedes negru ca să mă ducă unde eu credeam că va fi casa mea. Oh Dumnezeul…în momentul în care am pus piciorul în acea maşină…sau în momentul în care am decis să le las pe acele persoane să mă adopte…Oh…săraca naivă Sakuraa Marie Haruno  – adevăratul meu nume – unde ai intrat…

    – Nu te mişca sau îţi bag un glonţ în creier fără să mă îndoiesc o clipă…

    M-a ameninţat acel tip care a apărut de nicăieri pe bancheta din spate a Mercedes-ului şi mă ţinea între picioarele lui cu răceală şi-a apropriat arma de capul meu. Speriată şi cu lacrimile coborând pe obrajii mei am ascultat şi am rămas liniştită…Greşeală…mâna liberă a acelui bărbat a urcat pe piciorul meu de la gleznă până la coapsa mea, după acea pe mijlocul meu, burta mea, sânii mei – unde s-a oprit pentru mai multe minute – şi în final, după ce a suflat lângă urechea mea s-a întors spre domnul Volturi – cel care m-a adoptat – şi a aprobat cu capul.

    – Este foarte bună, şefule…perfectă pentru afacere… – a şoptit brută, slăbit de excitaţia lui.

    – Atunci nu o atinge. Ea este singura noastră virgină, mulţi tipi o să joace toată noaptea poker doar ca să pună mâna pe ea.

    Poker? Să pună mâna pe mine? Ce se întâmpla? Încotro se îndrepta totul? Eu nu mă puteam opri din plâns şi strigam dacă nu era tipul acela cu arma, după ce m-a atins şi a văzut că nu mă opream din strigat mi-a acoperit gura. Din câte se vede, situaţia părea să-i distreze pe toţi. Inclusiv pe femeie, care se presupunea că este mama mea, părea să o distreze cu lacrimi. Câteva minute…pentru mine păreau ore…maşina s-a oprit în faţa unei uriaşe clădiri, iar literele mari de neon se putea citi numele de „Cazinoul Volturi”.

    – Vei intra cu noi, zâmbind şi făcându-i să creadă că asta te încântă… – am observat aproprierea puternică de capul meu şi am aprobat – Perfect. Acum…Jane, ocupă-te de ea.

    – Va fi o plăcere domnule…

    Bărbaţii au coborât din maşină ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat, zâmbitori şi salutând oamenii care intrau şi ieşeau din cazinou. Doamna Volturi, pe care acum ştiam că o cheamă Jane, s-a aşezat pe bancheta Mercedes-ului cu mine şi mi-a zâmbit viclean şi suficient în timp ce a luat o geantă de pe scaunul unde a stat mai înainte. Eu nu mai puteam, aveam încredere că femeile sunt mai slabe decât bărbaţii şi că Jane nu avea o armă, pentru ca să pot scăpa sau măcar să obţin nişte răspunsuri care să-mi calmez lacrimile şi cheful ca eu să-mi fi tras un glonţ în cap cu acel pistol.

    – Ce se întâmplă Jane?

    – Taci! – mi-a ordonat în timp ce mi-a lovit obrazul – Pentru că sunt femeie nu înseamnă că sunt mai slabă decât cei doi, înţelegi? Pentru tine sunt doamna Volturi sau maiestate şi nu am de ce să-ţi dau nici o explicaţie. Uite frumoaso, tu eşti doar un premiu, înţelegi? O simplă curvă pentru cazinoul nostru…
     
    Cam atat sper sa va placa  Angel

    •°•Andy Quinn•°•
    Scriitor
    Scriitor

    Sex : feminin

    Mesaje : 2218

    Data de înscriere : 10/11/2011

    Re: Chimie pura (+18)

    Mesaj Scris de •°•Andy Quinn•°• la data de Sam 21 Mar 2015 - 13:36

    Uhu, un fic nou Smile 
    Foarte interesant primul capitol, draga mea Wink 
    Sunt tare curioasa ce se va intampla cu Sakura, asa ca vreau nextul cat mai repede Big smile 
    Spor la scris si la idei! Kiss

    Irene.
    Moderator
    Moderator

    Sex : feminin

    Mesaje : 4995

    Data de înscriere : 15/07/2011

    Re: Chimie pura (+18)

    Mesaj Scris de Irene. la data de Mier 6 Iul 2016 - 20:27

    Bună! 
    Nici nu știi ce bine-mi pare că am trecut pe aici. 
    Titlul m-a atras. Titlul mi s-a păut familiar și am zis să vad despre ce este vorba. După mi-am dat seama că seamănă cu titlul cărții Chimie perfectă de Simone Elkeles. - Una din cărțile mele preferate. 
    Având în vedere că doar ce am terminat serialul coreean Triangle (fangirling: Omo! Omo! Im Siwan! Kim JaeJoong!), poveștile cu cazinouri mi se par interesante și m-a făcut să-mi aduc aminte de serial.
    Te-aș sfătui că în capitolele ce vor urma să nu mai pui în paranteze explicația anumitor cuvinte cum ai pus la detrimentul. Poți pune la sfârșitul cuvântului o * și la sârșitul capitolului explicația. În cărți așa e. Și să te documentezi cu privire la cazinouri. Sunt cazinouri legale și ilegale ce se ocupă cu spălarea de bani și alte chestii. Este o mare diferență între cele legale și ilegale, de la camerele VIP și sume de bani, de aceea îți spun. Ceea ce i se întâmplă Sakurei este ilegal și am avut impresia că Cazinoul Volturi este legal. Sper că nu te-am supărat, n-am zis că ai făcut ceva greșit. Doar că am aștepări mari de la această poveste. ^^ 
    În final, ceea ce doream să spun/scriu este: Îmi place și vreau următorul capitol. Spor la scris!

      Acum este: Vin 2 Dec 2016 - 19:59