╰☆ L.C.P ☆╮

^.^ Bun venit! ^.^
Dacă iți place forumul nostru si vrei să ni te alături, înregistrează-te și fă parte din "Familia de Nebuni"! Aici te poți distra și iți poți face mulți prieteni! Intră și Have Fun Love

Vă mulțumim de vizită! Și vă urăm o zi bună în continuare! Smile

Felicitări, bunnylovers! Lucrarea o puteți citi aici: Lucrări Concurs Proză - Septembrie 2016

    Jocul iubirii

    Distribuiti

    IoAnA96
    Inactiv
    Inactiv

    Mesaje : 19

    Data de înscriere : 17/07/2013

    Jocul iubirii

    Mesaj Scris de IoAnA96 la data de Vin 31 Ian 2014 - 15:51

    Capitolul I

    O familie simpla dintr-un oras oarecare. In care totul merge normal, sau aproape normal…
    -          Mama! De ce trebuie sa ne mutam iar? Sau macar de ce nu ne mutam in alt cartier? De ce  trebuie sa plecat in alt oras?
    -          Te rog frumos sa nu te aud. Stii foarte bine ce a facut tatal tau. Eu nu mai pot sta aici si sa il vad!
    -          Mama…. Ok, de acord ca a gresit, ca te-a inselat cu… cu aia,  dar ceea ce vreau si eu chiar nu conteaza pentru tine? E a treia oara cand ne mutam.  Aici eu am toti prietenii si tu… nu ma desparti de ei inca odata! Zise fata printre lacrimi.
    -          Ia-ti gentile si sa mergem! Zise mama fete ice deja era in masina.
    -          Si se pare ca nu conteaza parerea mea pentru tine...  De ce ma mai chinui sa spun ceva? Oricum asa a fost mereu. Nu ti-a pasat…
    -          SANDRA! Tipa mama ei.
    In urmatoare clipa cele doua se aflau in masina in drum spre noua lor casa. A fost un drum lung, linistit in care cele doua nu prea au comunicat. Un drum incheiat dupa 5 ore, doar cu o singura pauza. La intrarea in oras Sandra zari o placuta pe care scria: Mirkwood. Auzise de acel oras, era linistit, cu oameni foarte de treaba unde se afla si un liceu foarte bun. Dupa inca 15 minute de condus se aflau in fata unei case mari, cu o curte imensa unde erau o multime de flori parfumate. In curtea din fata casei erau tot felul de ornamente si un leagan perfect pentru relaxare. Copacii din jur erau infloriti, iar la orice mica adiere de vand petalele zburau intr-una.
    -          Deci… sa inteleg ca asta  e noua  noastra casa?  Cred ca incepe sa imi placa aceasta schimbare. Si totusi…
    -          Imi pare foarte rau draga mea. Stiu ca iti va fid or de prietenii tai dar iti vei face altii. Si iti promit ca nu ne vom mai muta.
    -          Promiti ?
    Mama fetei dadu aprobator din cap zambind. In momentul acela tensiunea dintre cele doua scazu si legatura a devenit mai stransa. Impreuna au aranjat ultimele lucruri in noua lor casa. Sandra avea o camera mare, in care puteai oricand sa dai petrecere. Dar peste tot erau aruncate numai haine. Usor, usor seara se lasa peste Mirkwood. Cerul era senin, stelele foarte stralucitoare, si luna isi arunca lumina peste strazile intunecate. Sandra nu avea somn, inca nu s-a obisnuit in noua casa. Ceva nu ii dadea liniste. Dupa doua ore de meditatie somnul o cuprinse.
     Urmatoarea zi, dimineata, Sandra se trezi foarte energica.
    Sandra P.o.V.
    Buna dimineata soare! Ma intreb… de ce ma simt asa bine? Am senzatia ca azi se va intampla ceva. Ceva tare. Im fine, mai bine cobor sa beau o cafea... si apoi… voi merge sa innot putin sau sa poate sa ma bronzez putin. Si de luni la scoala… la naiba…
    Fiind o zi foarte senina, Sandra iesi in curte sa i-a putin aer si sa citeasca o carte. Una dintre pasiunile ei, dar nu orice gen de carti. Citea carti cum ar fi The Vampire Diarias sau Pretty little liar. In timp ce citea si se dadea usor in leagan la casa vecina zari o silueta masculina, la bustul gol, foarte bine lucrat. Privirea ii fu captata imediat. Dar in timp ce se uita la el, sau mai bine zis se holba, baiatul o observa. Cand ea iesi din “transa” se dezichilibra si cazu pe jos.
    -          Hei, esti bine? Zise baiatul ce veni sa o ajute.
    -          Aaa… da, sunt bine, sau cel putin asa cred ca sunt bine…
    -          Da-mi voie sa te ajut sa te ridici. Tu trebuie sa fi noua vecina, correct?
    -          Da, da, da. Eu sunt…aaa…noua vecina, zise Sandra.
    -          Eu sunt Brandon, tu esti?
    -          Eu sunt Rose, Sandra Rose. Cred ca inca sunt putin ametita de la cazatura.
    -          Fain nume. Ti se potriveste, chiar esti frumoasa ca o floare, ca un trandafir.uite ce e…ma gandeam daca nu esti ocupata sa iti arat putin imprejurimile. Zise Brandon in timp ce o tinea de mana si se uita in ochii ei.
    In timp ce vorbeau, fara sa stie erau priviti de sora mai mica a lui Brandon.ii privea continuu din camera sa. Ca un copil mic is freca mainile intre ele ca si cum ar pune ceva la cale.
    Emma P.o.V.

    Deci asa sta treaba. Ea e noua vecina si se pare ca fratiorul meu drag o cam simpatizeaza. Hmm…sper sa il faca fericit,ca altfel viata ei va devein un chin.  Si sper ca nu e la fel  de ingamfata si plina de fite ca Denys. Ea zambeste, el la fel. Prevad o noua idila de dragoste. Dar ce face? De ce… o firar. E asa un natang… deci se pare ca va trebuii ca eu sa intervin.DIN NOU!!!

    IoAnA96
    Inactiv
    Inactiv

    Mesaje : 19

    Data de înscriere : 17/07/2013

    Re: Jocul iubirii

    Mesaj Scris de IoAnA96 la data de Sam 1 Feb 2014 - 15:14

    Voi face dublu post dar nu am de ales. Trebuie sa postez urmatorul capitol.

    Capitolul II

     Cei doi inca erau in curtea fetei si vorbeau. Sandra statea pe ganduri si nu stia ce sa-I raspunda baiatulul. Sa mearga cu el la o plimbare, sau nu. Nu ii inspira inca incredere si era greu. In cele din urma s-a decis sa il refuze, la urma urmei era un necunoscut  si daca mama ei ar fi aflat ca iese cu cineva ar fi iesit o cearta urata. Ea fiind o persoana foarte protectoare, nu vroia ca fata ei sa pateasca ceva. Brandon fu putin dezamagit de raspunsul ei dar se resemna rapid pentru ca si ea pentru el era tot o necunoscuta.  Baiatul venit in casa, intra rapid in camera sa si deschise televizorul.Emma, sora sa alerga repede pe hol spre usa lui si intra peste el. Tot ce-I zise a fost: “Esti un mare natang!” si inchise. Brandon se uita ciudat la ea, pentru ca nu stia ce a mai facut si de aceasta data. Se gandea ca iar va fi pedepsit de parinti.  Mica zurlia fugea din nou, de aceasta data la vecina. Aflata in fata usii, batu atat de tare incat putea trezii si mortii din somn.
    -          Tu nu esti intreaga la minte de vi si bati in halul asta sau ce? Si cine esti ma rog? Zise Sandra enervate.
    -          Eu sunt Emma! Sora lu Brandon.
    -          Hmm…azi voi cunoaste cumva tot orasul?  Ma rog. Eu sunt Sandra, zise pe un ton putin ironic.
    -          Nu te tin mult de vorba. Vreau sa iti spun ca diseara are loc o petrecere la un bar pe plaja. Merg si eu, si cam toti cei din liceul nostru. Tu fiind noua pe aici ai nevoie de un ghid. Eu ma ofer. Iar diseara vreau sa vi. Fara discutii. Clar. La ora sapte incepe, eu am plecat acum. A da, si…sa porti ceva rosu. Ne vedem diseara. Bye!
    -          Dar eu nu…
    Sandra P.o.V.
    Doamne ce mult mai vorbeste fata asta. E ciudata dar si o companie placuta in acelasi timp. Ceva rosu? Ma intreb de ce… nu prea aveam chef de iesit, dar nu mi-ar strica sa cunosc cativa oameni noi.  
    Si din nou seara se lasa peste Mirkwood. Sandra isi pregati o pereche de pantaloni de blugi deschisi cu niste taieturi pe ei, un top de o nuanta rosu aprins scurt, o vesta tot blugi la fel ca pantalonii si o pereche de sandale inalte la fel ca topul. Parul ei blond era plin de bucle iar ochii albastri ii erau scosi in evident prin culorile machiajului si genele lungi.  Tinuta, parul si machiajul o faceau sa arate perfect. In drum spre plaja, multi se uitau in urma ei.  In acea seara urma sa se capete cu o porecla: “Blonda misterioasa”.
    Pe plaja petrecerea era in toi. Emma se uita intr-una dupa Sandra care nu mai aparea. Ea statea impreuna cu inca doua fete, care nu erau la fel de vorbarete ca ea.  Mei si Cortney.  Cele doua se tot intrebau de ce se agita Emma asa tare, mai ceva ca o sticla de Pepsi. Fata le povesti ca are o surpriza pentru ele.
    -          De cand Denys ne-a lasat balta nu prea am mai fost acelasi grup, ne-am cam despartit si isi bate joc de noi, iar eu nu mai rezist. Dar acum am gasit persoana perfecta care ii poate lua locul si o poate calca in picioare in orice moment. Are o personalitate foate puternica si asta se vede numai dupa felul cum arata si cum iti raspunde. Fetelor v-o prezint pe Sandra.
    Fix in acel moment isi facu aparitia. Majoritatea au ramas cu gura cascata la vederea ei. Si felul in care statea si se uita in jur, cum ii sfida pe toti din priviri, ii dadea un aer de superioritate. Intr-un final cand o vazu pe Emma, se indrepa spre ea cu un mers foarte provocator.  Toti cei din jur vorbeau despre ea. Baietii o admirau, mai aveau putin si salivau sau cadeau pe jos, iar fetele… vorbea invidia din ele.  Brandon nu mai putea scoate niciun cuvant tot ce zicea era:”Aaaa…aaa….aaa”. Intru-un final reusind sa ii spuna numele: “SANDRA!” Ea se intoarse cand isi auzi numele si ii arunca o privire putin perversa uitanduse in ochii lui.
    -          Deci, iti cam place de fratele nu-i asa? Zise Emma ridicand din sprancene.
    -          E dragut, dar inca nu il cunosc. Am vorbit doar cateva minute azi deci… Sandra nu apaca sat ermine ceea ce avea de zis ca este intrerupta.
    -          Emma!
    -          Denys! Nu puteai sa nu treci putin pe aici sa ne saluti, corect? Zise Emma cu un zambet ironic pe fata.
    -          Hmm…Fratiorului tau scump ii cam e dor de mine, si…  vad ca ati gasit o inlocuitoare. Oricum nu se compara nici pe departe cu mine. Si la aspect, sunt cu mult peste ea zise Denys.
    -          O hai nu zau? Nu te mai trezi sa comentezi aiurea pentru ca nu iti face prea bine. Ciocu mic si joc de glezne, care ti-o fi numele.
    Denys, simtinduse indignata de vorbele Sandrei, pleca dandusi ochii peste cap.  In urmatoarea clipa Emma ii dadu o bratara pe scria numele ei cu majuscule:”SANDRA”. Acea bratara era simbolul grupului lor, numit SHINee, iar misterul culorii fu deslusit. Reprezenta doua lucruri: in primul rand culoarea reprezentativa a clubului si in al doilea rand culoarea favorita a lui Brandon.  Dupa o ora in care a socializat cu noile sale prietene se gandi sa joace un billiard alaturi de baieti. Sa le arate cum se joaca .  O lua pe Emma dupa ea si se baga in jocul baietilor. “Va arat eu cum se face!” Lua tacul de la Brandon si cu niste miscari foarte lascive lovi. Emma ii dadea coate fratelui ei, pentru ca acesta se uita la decolteul Sandrei.
    -          Da, ce, cum? Ce-am facut?  Zise Brandon.
    -          Unde te uiti ma! Fa ce iti spun eu. Invit-o la dans Ii zise Emma serioasa.
    Sandra si Brandon dansau acum pe o melodie lenta. Emily Sande-Read all about it. Un dans placut, in care cei doi la inceput nu au prea au comunicat. Abia pe la jumatatea melodiei au inceput sa se simte in largul lor, au schimbat diferite replici si s-au cunoscut mult mai bine.  Incetul cu incetul intre cei doi se aprindeau scantei. Si nu doar de natura emotionala, cat si fizica. La final cand cei doi s-au despartit unul de altul, Denys incerca sa verse pe Sandra un cocktail. Planul transformandu-se intr-un esec pentru ca Sandra o vazuse si bautura ajungand tot pe ea. Toti cei din jur au inceput sa rada inclusive Brandon.
    -          Ai sa mi-o platesti pentru asta! Zise Denys furioasa.
    -          Da da, cum zici tu printesa, fugi acum acasa si plangi putin.

    Cu totii incepeau a se pregati de plecare. Ultima petrecere din acea vacant era pe sfarsite. Un nou an incepea, cu noi peripetii. Cu noi prieteni…sau dusmani!

      Acum este: Joi 8 Dec 2016 - 7:55