╰☆ L.C.P ☆╮

^.^ Bun venit! ^.^
Dacă iți place forumul nostru si vrei să ni te alături, înregistrează-te și fă parte din "Familia de Nebuni"! Aici te poți distra și iți poți face mulți prieteni! Intră și Have Fun Love

Vă mulțumim de vizită! Și vă urăm o zi bună în continuare! Smile

Felicitări, bunnylovers! Lucrarea o puteți citi aici: Lucrări Concurs Proză - Septembrie 2016

    Memories of a Cherry Blossom+16

    Distribuiti

    Sherry ♥
    Inactiv
    Inactiv

    Sex : feminin

    Mesaje : 6

    Data de înscriere : 01/12/2013

    Memories of a Cherry Blossom+16

    Mesaj Scris de Sherry ♥ la data de Dum 1 Dec 2013 - 13:07


    Hey, hey!Deci fic-ul asta l-am visat ieri cand ma uitam la Fairy Tail, adica nu l-am visat mi l-am imaginat era ca si cum un impuls de electricitate a trecut prin mine si eu..."Trebuie sa il scriu", dar ele vor aparea ca un fel de memorii, adica cand voi scrie asa.Vreau cartofi prajiti.Inseamna ca e ceva ce ea...isi aminteste, mda ma rog nu sunt buna la astfel de lucuri.(La explicat ma refer).
    Ce sa mai spun?Este ninja, Sasuke este inca plecat la Orochimaru, mda eu am renuntat la Naruto de la episodul cu parintii Sakurei, deci...oricum eu sincer chiar sper sa va placa.A da...este primul meu fic, deci luati-ma usor va rog Blush .(Nu, nu este gen "Memories of a gheisa")
    Va rog sa ascultati melodia asta, in timp ce cititi, va rog frumos :




    Sakura P.O.V :

    O poveste ca a mea nu ar trebui niciodata spusa, ramanand ascunsa intr-un abis negru, ramanand in uitare, desi nimic nu incepe din senin, ci de la varsta de doisprezece ani, atunci...am tras aer in piept si am spus nistre mici cuvinte insignifiante pentru el..."Te iubesc asa de mult!Te rog...doar ia-ma cu tine", n-am putut auzi decat un multumesc, nimic mai mult, iar totul in ochii mei verzi s-a intunecat,  el a plecat...mama-mi spunea ca am viata in ochii, pot sa conduc apa, sa fac sa creasca pamantul si sa indoi lemnul nici eu n-am inteles, pana acum.Iubirea este un concept strain pentru mine, il asociez des cu durerea si cu lacrimile, impletindu-se intr-un amalgam de sentimente.A trecut un an, nimic...cine mai avea chef sa se aranjeaza sau sa isi vopseasca buzele rosii sau sa atraga atentia asupra altor baieti , inca un an, nimic...anii treceau, speranta mea pierea din ce in ce mai mult, pana cand "Realitatea" mea, a devenit doar un vis, pana intr-o zi.
    -Sakura-chan!Sakura-chan!Nu ai uitat nu e asa?Imi dau la o parte parul meu rozaliu ca floriile de nectarin si ma uit destul de buimaca in jur, era doar Naruto, ii spun sa ma lase sa dorm, dar el mi-a spus sa cobor pana jos doar pentru o scurta perioada de timp, ah..am uitat astazi este dansul primavarii, m-am ridicat cu o urma de regret in mine, pentru-ca...astazi este ziua lui, singurul om care m-a ranit atat de mult, parul lui negru, iar ochii de o asemenea culoare, ochii care nu i-am mai vazut vreme de trei ani...speram ca se va intoarce in tot acest timp, dar pana la urma, a devenit doar o fantezie, nimic mai mult.Ma ridic si-mi iau din dulap un kimono rosu, am jurat ca nu voi mai purta niciodata culoarea asta, culoarea pasiunii, pentru mine este tot una cu durerea.
                                            ***
    In acea noapte, am simtit cu adevarat cat de vulnerabila sunt si cat de proasta sunt totodata.Insfarsit...acasa, urc obosita catre camera mea, casa era goala, n-am mai suportat sa-i fac sa se intristeze odata cu mine asa ca mi-am luat lucruri si am plecat.Merg de parca sunt telechidata, nu eram obosita, doar vroiam sa se termine odata ziua asta nenorocita, ajungand aproape de camera mea un impuls mi-a zis sa nu deschid, am deschis usa si m-am lipit de peretele rece, alunecand putin cate putin, corpul meu inghetase, iar corpul imi tremura.Fata mea nu schita nimic doar uimire cu o urma de tristete in privire, respiratia mi s-a accelerat cu siguranta, era cel mai mare cosmar al meu, chiar in fata mea Sasuke Uchiha, parul lui negru cadea usor pe chipul lui,  iar ochii lui negrii ma examinau din cap pana-n picioare, un pas...puteam sa ii aud pasi asa de clar, dar corpul meu vroia sa plece si totusi...nu puteam sa plec, inca un pas venind spre mine, simteam cum un amalgam de sentimente printre ele si ura imi invada trupul,  ochii mei ii priveau fiecare miscare, fiecare gest.Dupa cativa pasii el s-a apropiat de mine, corpurile noastre erau asa de aproape...el s-a aplecat sa imi spuna la ureche, "Nu-mi spui la multi ani?".Un nod in gat mi s-a format, nu puteam zice nimic, era asa de aproape de mine...puteam simti ca-mi mangaie piciorul spunandu-mi totodata la ureche "Nu te-ai schimbat foarte mult...asta  e bine", vocea lui raspuna in mintea mea, ca o orchestra de viorii, inima mea a inceput sa bata atat de tare, iar el era atat aproape de mine incat a putut auzi, un mic zambet pervers i se tencui pe chipul sau.Lundu-ma de talie, iar apoi intorcandu-ma cu spatele la el...fara sa imi dau seama un strat din kimono-ul meu disparea, iar cu fiecare strat dat pe jos simteam ca mor...ca ma sufoc, cand a ajuns la ultimul strat m-am aruncat in genunchi.
    -Te rog...nu face asta.Un mic suspin mi-a scapat printre buze.N-am putut auzi de cat un "Hmm...", iar apoi am simti ca bratele lui ma cuprind si fara sa-mi dau seama sunt aruncata in pat.Niciodata nu mi-a fost mai frica, spatele meu era gol, iar eu tineam mica bucata de material la pieptul meu, cu fiecare pas pe care il facea, ma simteam mai jalnica, mai penibila, iar eu nu putea face nimic..o  lacrima mi s-a scurs pe obraz, iar apoi inca una, fara sa-mi dau seama fata mea era inundata deja...nici macar sa vorbesc.El era peste mine soptindu-mi :
    -Heh...trebuie sa ma multumesc cu atat, poate maine, stau in sat cateva zile si aveam de cand sa ma distrez.Ah...Sakura, daca ai de gand sa spui cuiva ce s-a intamplat poti fi sigura ca iti voi omora prieteni, pe maine...el a spus asta, iar apoi a plecat, vroiam atat de mult sa urlu, dar n-am facut-o.Iubirea nu-mi este menita..dar in clipa aia m-am simtit calcata in picioare de ea, fara mila.
    Cine vrea next, comuri, macar 3.Smile 

    Invader Lamu
    Inactiv
    Inactiv

    Mesaje : 18

    Data de înscriere : 30/11/2013

    Re: Memories of a Cherry Blossom+16

    Mesaj Scris de Invader Lamu la data de Dum 1 Dec 2013 - 16:19

    Pai ce pot sa zic decat ca pot vedea spiritul narativ in tine. Im ipalce foarte mult cum povestesti. Greseli gramaticale nu vad decat ceva ce nu stiu daca poate fi numita sau nu gresala. Poate e doar regionalism? Nu stiu din ce regiune esti tu. Dar in Muntenia unde sunt eu se spune teleghidata. 
    As fi vrut sa pot cita ceva din text dar nu am cum. Tot capitolul mi se pare extrem de frumos Smile Astept nextul cu interes.

    Rose
    Moderator
    Moderator

    Sex : feminin

    Mesaje : 2424

    Data de înscriere : 08/04/2011

    Re: Memories of a Cherry Blossom+16

    Mesaj Scris de Rose la data de Dum 1 Dec 2013 - 18:58

    Bună!

    Ştiu că mi-ai zis că vrei să îmi dau cu părerea. Am să încerc să nu mă bag pe critică foarte mult.

    Prima parte, acel prim fragment pe care tu l-ai scris cu italic ar fi trebuit despărţit de restul textului printr-un rând liber. E o amintire, un flashback şi el trebuie diferenţiat de restul textului.
    O poveste ca a mea nu ar trebui niciodata spusa, ramanand ascunsa  - nu prea are sens ceea ce urmează după virgulă. Ai fi putut formula aşa: ar trebui să rămână ascunsă, ar fi de preferat să rămână ascunsă. Fii atentă la formulări, trebuie să aibă sens, să se lege una de alta.
    Imi dau la o parte parul meu rozaliu ca floriile de nectarin si ma uit destul de buimaca in jur, era doar Naruto, - Ultimile virgule nu îşi au rostul. Ar trebui să fie punct în locul lor, pentru că e un alt gând. 
    ah.. - Este o interjecţie şi prin urmare la final se pune semnul exclamării: Ah! De asemenea punctele de suspensie sunt formate, ei bine, din trei puncte.
    Insfarsit - În sfârşit. Sunt două cuvinte total diferite.
    el s-a aplecat sa imi spuna la ureche, "Nu-mi spui la multi ani?". - În loc de virgulă trebuiau două puncte, pentru că urmează o replică.

    Nu mai stau să iau de pe text greşelile legate de semnele de punctuaţie; voi vorbi în general.
    Fii atentă când pui virgulă şi când pui punct. Foloseşti virgula pentru o pauză în vorbire, pentrru a separa propoziţiile într-o frază, fară să existe o conjuncţie. Virgula o mai foloseşti şi în enumeraţii. Nu uita că ideile sunt legate între ele.
    Punctul marchează sfârşitul unei propoziţii. Ce urmează dupa prima propoziţie e o altă idee.
    Punctele de suspensie sunt în număr de trei şi ele se folosesc pentru suspans, pentru evidenţierea unui sentiment, pentru evitarea unor vorbe în discuţii. Nu fă abuz de puncte de suspensie.
    Când ai interjecţii, precum "Ah!" se foloseşte la final semnul exclamării. La fel şi la exclamaţii, uimire, ordine.

    Mi-a plăcut mult că nu te-ai băgat pe viol, doar ai lăsat totul în aer, mai pe viitor Smile)E de apreciat. Ai putea încerca să descrii mai mult. La vederea lui Sasuke pe Sakura au navălit-o mii de sentimente. Ar trebui să scoţi în evidenţă mai mult acest lucru. Frica de al şti atât de aproape de dânsa, frica că ar putea să o violeze oricând merită şi ar trebui descrise mai mult, frica prin care a trecut, dorinţa de a muri. Foloseşte-te de adjective, câteva comparaţii că sunt destul de uşoare: "rece ca gheaţa", "dulce precum mierea", inversiuni: "galbenul Soare" şi enumeraţii: "Rău, diabolic, fără milă, etc." .
    Îţi dau un sfat: încearcă să te pui în pielea personajului, să te imaginezi pe tine în acea situaţie şi transcrii pe foaia virtuală modul în care te-ai simţi tu în acele clipe.
    Ideea pare destul de interesantă şi cu puţină muncă chiar ai să ai o poveste super. Chiar sunt curioasă cum va evolua acţiunea pe viitor.

    Sper că nu te-au deranjat micile mele atenţionări, dar sunt spre binele tău.
    Îţi doresc spor la scris şi cât mai multe idei.
    p.s: nu mai fă spam [ultimul tău post]. Dacă aveai să îi comunici ceva membrului de mai sus atunci o puteai face prin p.m sau în momentul în care aduceai nextul. Merci de înţelegere! Smile
    Seară faină!


    Sherry ♥
    Inactiv
    Inactiv

    Sex : feminin

    Mesaje : 6

    Data de înscriere : 01/12/2013

    Re: Memories of a Cherry Blossom+16

    Mesaj Scris de Sherry ♥ la data de Joi 5 Dec 2013 - 12:35

    Mda, am adus next-ul am avud niste probleme cu BBCode-ul.



    Sakura P.O.V:

    In acea noapte, eram atat de aproape sa-mi pierd cel mai de pret lucru pe care il am.A doua zi observasem ca plouase, cerul plangea la fel ca mine.Fiecare lacrima pe care o varsa el,  eu mi-o stergeam cu bucatica de material rosie, atunci am jurat sa nu mai port un kimono de ziua lui.
    Fara sa-mi dau seama, noapte furtunoasa trecuse.Aceleasi cuvine rasunau in minte mea, facundu-ma sa-mi ies din mintii, nu eram in stare nici macar sa ma ridic in picioare, eram jalnica.Frica imi crestea, curgea prin vene odata cu sangele, corpul meu tremura, eram inghetata nu puteam sa misc niciun muschi.Stateam nemiscata in aceiasi pozitie, nu aveam puterea sa ma ridic ma simteamd e parca imi daduse lovitura finala nici o particica din corpul meu nu vroia sa ma asculte."Hmm", acest simplu cuvant nu vroia sa iasa din mintea mea odata cu vorbele lui grele.M-am ridicat in sezut gafaind, aruncand prin camera acel lucru si strangand cat pot din pumni, cuprinzand cu pumnii cearceaful alb imaculat in care puteam...nu, nu vroiam sa ma gandesc la acel lucru.Fiecare pas pe care il faceam, era de parca calcam pe cioburi de sticla, intr-un final am cazut izbidu-ma puternic de parchet.Eram patetica.
    In cele din urma ma ridic gafaind si ma sprijin de dulap, durea al naibii de tare...cel pentru care mi-as fi dat si viata asta mizerabila pe care o traiesc, sa-mi faca una cu asta.Ura mea crestea considerabil.  
    Era un sentiment nou pentru mine, dar totodata absolut inutil.Ma imbrac cu un tricou mov cu un mic decolteu un "U" si iau o pereche de pantaloni scurti negri, o pereche de sandale negre si asta eram.Imi pieptan parul pe care il prind la spate intr-o coada de cal.
      

    ***

    -Sakura-chan, s-a intamplat ceva?Nu te-am vazut toata ziua, in plus nu pari in apele tale.Blondul ma privea constant cu ochii lui mari albastri ca marea.
    -Nu, nu s-a intampalt nimic!Incearca sa nu te mai ti dupa mine atata!I-am taiat-o, dar n-a fost din adins, doar...n-am vrut sa il ranesc, pe niciunul dintre ei.
    -Sakura, nu trebuie sa te unfli asa!El doar a pus o simpla intrebare!O intrebare pe care l-ar fi costat viata, viata tuturor.
    -Eu doar...lasati-ma in pace!Am pufnit dispretuitor, intorcandu-ma cu spatele la micul meu grup de prietenii.Naruto mi-a aruncat un zambet, iar apoi imi arunca o replica putin confuza "Inca nu s-a terminat".Nu intelegeam, stia?Desigur ca nu!Nu am apucat sa stau prea multi printre ei, caci o durere considerabila imi apasa spatele, am scos un mic tipat ascutit, abia m-am putut abtine sa nu trimit salutari mamei lui, pentru cel care m-a lovit atat de tare.Mi-am intors capul spre dreapta, era Hinata, n-am mai vazut nimic deoarece un pumn a facut contact cu stomacul meu, facandu-ma sa cad in genunchi, ce naiba s-a intamplat cu ei?Respir adand, pentru a putea sa respir, caci respiratia mi-a fost taiata.Eram epuizata total din cauza "Vizitei" de aseara, pe deasupra eram nervoasa deoarece cei pe care vreau sa ii protejez atat de mult, ma...ranesc atat de tare, kisama!Privind situatia din exterior, nici aici nu stateam absolut de loc pe roze, toata lumea se uita cu ochii rugatori la mine, iar eu aveam mainile legate, nu puteam face nimic.Ultima lovitura a Hinatei a fos decisiva.Am cazut pe pamantul rece scancind de durere si inchizandu-mi ochii.


    ***

    Mi-am deschis incet ochii clipind des, o vedeam doar pe Hokage.Mi-am dat seama in cele din urma ca sunt intr-un spital, ce naiba au de gand acesti nerecunascatori sa faca cu mine?Am simtit ca pot sa respir din nou.
    -Sakura...trebuie sa vorbim.Vocea ei feminina rasunase in capul meu , la auzul acelar cuvinte pe care sincer nu vroiam sa le aud.Aceasta le face celorlalti semn sa plece si se aseaza pe scaun, picior peste picior, tipic tie, Tsunade.
    -Am auzit anumite zvonuri ca Sasuke Uchiha a fost in sat, Sakura, ai vorbit cu el?Intrebarea acea pe care am auzit-o era ca un junghi in stomacul meu, sa ii aud numele din nou...
    -Sasuke...a fost in sat?M-am prefacut surprinsa, pentru-ca nu stiu ce s-ar fi intamplat daca as fi spus adevarul.Ea a iesit din camera si a spus decat "Prea bine...imi pare rau!"  
    In acea zi am obserat ca sunt buna si la altceva si anume, sa mint.Imi paru rau de cea ce facusem, dar...corpul meu explodase de fericire cand am auzit acele cuvinte, din cauza bucuriei care s-a abatut asupra mea la auzul acelar cuvinte.Ea nu stia, probabil nu va afla niciodata.


    ***


    Noaptea s-a asternut usor, eu tot in spital eram, loviturile Hinatei au fost atat de dureroase, heh brunet chiar stie cum sa le dea, nu?Demno...ma bucur ca in noaptea asta sunt aici, departe, departe de el.Pentru moment asta era tot cea ce-mi doream, nimic mai mult, ma simteam atat de protejata, pana cand.O adiere usoara de vant, a ajuns pana in camera mea, imi era asa somn, vroiam cu atata tarie sa dorm, inchid ochii mei mari si verzi si astept ca somnul sa puna stapanire pe mine."Heh", acea vocea masculina, inconfundabila pentru mine aparu in acea camera printr-un intuneric negru.
    -Credeai ca poti scapa pur si simplu de mine?Wacada ne...nu sunt atat de prost, tu ar trebui sa ma cunosti cel mai bine, Sakura.Inima mea inghetase, iar pulsul meu la fel, nu eram obisnuita cu aparitile lui, cuvintele lui erau reci si cu o urma de dispret in ele.Nu intrezneam sa zic nimic, pana la urma si tacerea este un raspuns.El se apropia atat de incet de mine si s-a asezat pur si simplu langa mine.Dintr-o data, a inceput sa rada atat de batjocoritor la adresa mea.
    -Sakura, esti atat de naiva si totusi...el s-a oprit la ultima parte unde ochii lui si-au schimbat privirea.Prieteni?Spune-mi, ce fel de prieteni sunt cei care te aduc in pragul mortii.Nu vroiam sa il privesc in ochii, mana lui stanga imi mangaia corpul, punandu-se peste mine.Limba lui s-a apropiat de gatul meu sarutandu-mil, din fericire se oprise.
    -Nu, nu ar fi mult prea usor acuma, vreaus sa te vad cum suferi.Astea erau singurele vorbe pe care mi le-a adresat, iar apoi a disparut.
    [b]In acea noapte nu am putut dormi, m-am gandit doar la ultimele cuvinte "Vreau sa te vad cum suferi", nu vroiau sa-mi iasa din minte.
    [/b]

    Rose
    Moderator
    Moderator

    Sex : feminin

    Mesaje : 2424

    Data de înscriere : 08/04/2011

    Re: Memories of a Cherry Blossom+16

    Mesaj Scris de Rose la data de Sam 4 Ian 2014 - 22:28

    Bună!
    Îmi cer iertare că am întârziat atâta, dar răbdarea e o virture. Fără alte introduceri uite aici:



    Sakura P.O.V:
     
    In acea noapte, eram atat de aproape sa-mi pierd cel mai de pret lucru pe care il am.space A doua zi observasem ca plouase, cerul plangea la fel ca mine.spaceFiecare lacrima pe care o varsa el,  eu mi-o stergeam cu bucatica de material rosie, atunci am jurat sa nu mai port un kimono de ziua lui.
    Fara sa-mi dau seama, noapte - noaptea furtunoasa trecuse.spaceAceleasi cuvine rasunau in minte - mintea mea, - fără virgulă facundu-ma sa-mi ies din mintii – în primul rând pluralul se scrie cu un singur I. În al doilea rând e o repetiție aici ce puteai să o eviță dacă puneai: „răsunau în capul meu”, punct nu eram in stare nici macar sa ma ridic in picioare, punct eram jalnica.spaceFrica imi crestea, curgea prin vene odata cu sangele, corpul meu tremura, eram inghetata nu puteam sa misc niciun muschi.spaceStateam nemiscata in aceiasi pozitie, nu aveam puterea sa ma ridic -virgulă ma simteamd e-simțeam de parca imi daduse lovitura finala. - aș fi de părere să pui punct și să începi o altă propoziți. Nu se leagă cu ce urmează. Nici - Nici o particica din corpul meu nu vroia – voia. Este forma conjugată a verbului „a voi”. Verbul pus de tine e o combinație între „a vrea” și „a voi”. Nu țin minte ca verbul „a vrea” să aibă forma pusă de tine la persoana a IIIa, la orice timp sa ma asculte. space "Hmm", acest simplu cuvant nu vroia - voia sa iasa din mintea mea odata cu vorbele lui grele. space M-am ridicat in sezut gafaind, aruncand prin camera acel lucru si strangand cat pot din pumni, cuprinzand cu pumnii – ți-am subliniat cele două substantive, pentru că e o repetiție și nu e agreată. Ai fi putut formula altfel: strângând cât pot din pumni cearceaful (…) cearceaful alb imaculat in care puteam... space nu, nu vroiam sa ma gandesc la acel lucru. space Fiecare pas pe care il faceam, era de parca calcam pe cioburi de sticla, intr-un final am cazut izbidu-ma  - izbindu-ma puternic de parchet. space Eram patetica.
    In cele din urma ma ridic gafaind si ma sprijin de dulap,-punct durea al naibii de tare... space cel – cu literă mare. În acest caz începi o altă idee și, cu toate că ai pus puncte de suspensie, vei scrie cu literă mare: Cel pentru care mi-as fi dat si viata asta mizerabila pe care o traiesc, sa-mi faca una cu asta. space Ura mea crestea considerabil.
    Era un sentiment nou pentru mine, dar totodata absolut inutil. Space Ma imbrac cu un tricou mov cu un mic decolteu un "U" si iau o pereche de pantaloni scurti negri, o pereche de sandale negre si asta eram – din punctual meu de vedere nu ar trebui precizat tipul de decolteu, mi se pare un detaliu inutil. Ce interesează mai mult cititorul este descrierea ambientală (decoru) și cea sentimental. De asemenea ai o repetiție; puteai spune că sandalele sunt de aceeași nuanță cu pantalonii fără a mai repeta acea non-culoare. space Imi pieptan parul pe care il prind la spate intr-o coada de cal. – propoziția asta mi se pare prea seacă și ai fi putut evita asta dacă o legai de cea de sus printr-o reformulare. Uite: Mă îmbrac cu un tricou mov cu un mic decolteu, aleg o pereche de pantaloni negri scurți și sandale de aceeași nuanță, iar la final îmi pieptăn părul ca mai apoi să îl prind într-o coadă de cal.
      

    ***

    -
    space Sakura-chan, s-a intamplat ceva? space Nu te-am vazut toata ziua, in plus nu pari in apele tale. space Blondul ma privea constant cu ochii lui mari albastri ca marea.
    -
    space Nu, nu s-a intampalt - întâmplat nimic! space Incearca sa nu te mai ti - ții. Cu doi de i. Este verb la imperativ, persoana a IIIa singular dupa mine atata! space I-am taiat-o, dar n-a fost din adins, doar... space n-am vrut sa il ranesc, pe niciunul dintre ei.
    -
    space Sakura, nu trebuie sa te unfli – să se unfle? Ok, sună puțin ciudat. Se zice: nu trebuie să te superi așa asa! Space – am și o întrebare: de ce ai pus semnul exclamării? Mie nu mi se pare a fi o poruncă, un îndemn, vreo uimire, exclamație sau ceva de genul pentru a îl folosi. Cam la asta se utilizează acest semn. Aici trebuia punct. El doar a pus o simpla intrebare! Space – același lucru ca mai înainte. Punct, nu semnul exclamării.  O intrebare pe care l-ar fi costat viata, viata tuturor.
    -
    space Eu doar... space lasati-ma in pace! space Am pufnit dispretuitor, intorcandu-ma cu spatele la micul meu grup de prietenii – prieteni. Un singur i, acesta e plural; atunci când pui doi de i e forma articulată a acestui cuvânt. space Naruto mi-a aruncat un zambet, iar apoi imi arunca – îmi dă, îmi zice sau altceva cu care să înlocuiești această repetiție o replica putin confuza – două puncte "Inca nu s-a terminat". space Nu intelegeam, stia? space Desigur ca nu! space Nu am apucat sa stau prea multi printre ei, caci o durere considerabila imi apasa spatele,- punct am scos un mic tipat ascutit, abia m-am putut abtine sa nu trimit salutari mamei lui, pentru cel care m-a lovit atat de tare – nu îmi sună bine deloc. „Să nu trimit salutări mamei celui ce m-a lovit” uite ce simplu a fost. Te-ai complicat mult și a ieșit o chestie ce nu sună bine. space Mi-am intors capul spre dreapta, -aici ori puneai punct și continuai cu literă mare ori legai altfel, dar nu prin virgulă că nu sună cum trebuie: „Mi-am întors capul sprea dreapta și am putut sa observ un păr negru, lung și acei ochi gri, mari. Era Hinata.” Așa mi se pare că e mai potrivit, pentru că ai adăugat și puțină descriere sau: „Mi-am întors capul spre dreapta și am observant-o pe Hinata.” era Hinata,- punct n-am mai vazut nimic - virgulă deoarece un pumn a facut contact cu stomacul meu, facandu-ma – obligându-mă sa cad in genunchi, - punct ce naiba s-a intamplat cu ei? space Respir adand  - adanc, pentru a putea sa respir, caci respiratia mi-a fost taiata – o.o mi-a luat ceva până mi-am dat seama ce ai vrut tu să spui. Văleu ce de repetiții. Nu știu de tine, dar mie nu mi-a sunat bine. Totuși… Hai să reformulăm: inspiram și expiram aerul adânc pentru a încerca să îmi revin; era ca și când aveam o mare greutate pe piept ce nu mă lăsa să respir normal.Eram epuizata total din cauza "Vizitei" – ce? Cine? Ok, eu nu pricep la ce te-ai referit când ai zis asta. de aseara, pe deasupra eram nervoasa - virgulă deoarece cei pe care vreau sa ii protejez atat de mult, ma...- iar rolul punctelor de suspensie este… ? Că eu nu îl văd ranesc atat de tare, kisama! – îmi oferi și o traducere a acestui cuvânt? Atunci cand utilizezi o altă limbă decât cea română sau engleză, oferă și traducerea la final de text. Privind situatia din exterior, nici aici nu stateam absolut de loc - deloc pe roze – nu stătea pe ce? Poate vrei să zici că nu era roz situația, dar nu că stătea pe roz,- punct toata lumea se uita cu ochii rugatori la mine, iar eu aveam mainile legate, nu puteam face nimic.space Ultima lovitura a Hinatei a fos decisiva. space Am cazut pe pamantul rece scancind de durere si inchizandu-mi ochii.
    ***

    Mi-am deschis incet ochii clipind des, o vedeam doar pe Hokage.
    space Mi-am dat seama in cele din urma ca sunt intr-un spital,- punct ce naiba au de gand acesti nerecunascatori- necunoscători deși varianta cea mai bună ar fi străini sau necunoscuți. Varianta ta se folosește drept adjectiv, atunci când spui despre cineva că nu știe să facă ceva sa faca cu mine? space Am simtit ca pot sa respir din nou. – Nu îmi place cum sună. Ar trebui să te joci puțin cu expresivitatea limbajului, cuvintele. „Durerea provocată de Hinata nu mai era și nici acea piatră pe pieptul meu. Respiram în mod normal din nou. Puteam să mă bucur de aerul ce îmi umplea plămânii și totuși privirea gen „trebuie să vorbim” a lui Tsunade îmi făcea inima să bată cu putere.”
    -
    space Sakura... space trebuie sa vorbim. space Vocea ei feminina rasunase in capul meu fără space, - fără virgulă la auzul acelar - acelor cuvinte pe care sincer nu vroiam sa le aud – of Doamne! „Acelor cuvinte ce mă înfricoșau” și uite așa te-ai mai jucat și cu limbajul. space Aceasta le face celorlalti semn sa plece si se aseaza pe scaun, picior peste picior, - punct tipic tie, Tsunade.
    -
    space Am auzit anumite zvonuri ca Sasuke Uchiha a fost in sat, Sakura,- punct ai vorbit cu el? space Intrebarea acea pe care am auzit-o era ca un junghi in stomacul meu, sa ii aud numele din nou...
    -
    space Sasuke... space a fost in sat? space M-am prefacut surprinsa, pentru-ca – pentru că nu stiu ce s-ar fi intamplat daca as fi spus adevarul. space Ea a iesit din camera si a spus – nu a spus decat "Prea bine... space și fără puncte de suspensie ci doar un punct. imi pare rau!"  
    In acea zi am obserat ca sunt buna si la altceva si anume, sa mint.
    space Imi paru rau de cea - ceea ce facusem, dar... space corpul meu explodase de fericire cand am auzit acele cuvinte, din cauza bucuriei care s-a abatut asupra mea la auzul acelar cuvinte. Space și acu vine întrebarea: ce ai vrut să zici în propoziția precedentă? Parcă Sakura era tristă și acu e bucuroasă? De ce e bucuroasă? Eu nu înțeleg ce ai vrut să zici. Nu se leagă Ea nu stia, probabil nu va afla niciodata.
    ***


    Noaptea s-a asternut usor,
    - aș fi preferat un „iar” ca să se lege mai bine eu tot in spital eram,-punct loviturile Hinatei au fost atat de dureroase,-semnul exclamării heh brunet - bruneta chiar stie cum sa le dea, nu?space Demno  - o traducere? Ceva?... space ma bucur ca in noaptea asta sunt aici, departe, departe de el. space Pentru moment asta era tot cea ce-mi doream, nimic mai mult,- punct ma simteam atat de protejata, pana cand. – aici ori puneai puncte de suspensie urmată de o repetiție: „până când… până când o adiere(…)” sau nu mai puneai punct și continuai propoziția O adiere usoara de vant, fără virgulă a ajuns pana in camera mea,- punct imi era asa somn,- semnul exclamării vroiam cu atata tarie sa dorm,- punct inchid ochii mei mari si verzi si astept ca somnul sa puna stapanire pe mine.space "Heh", acea vocea masculina, inconfundabila pentru mine aparu in acea camera printr-un intuneric negru. – a apărut printr-un întuneric negru? Pe mine mă cam zgârie pe creier, pe tine nu? Cred că doreai să zici că dormitorul acela era întunecat și apropo „întuneric negru” e pleonasm. Întunericul nu poate fi roz, roșu sau albastru ci doar negru.
    -
    space Credeai ca poti scapa pur si simplu de mine? Space Wacada ne– traducere?...space nu sunt atat de prost, - punct tu ar trebui sa ma cunosti cel mai bine, Sakura. space Inima mea inghetase, iar pulsul meu la fel,- punct nu eram obisnuita cu aparitile lui, - punct cuvintele lui – pentru că ai același pronume și mai înainte propun să fie înlocuit cu ”sale” erau reci si cu o urma de dispret in ele. space Nu intrezneam - îndrăzneam sa zic nimic, pana la urma si tacerea este un raspuns. space El se apropia atat de incet de mine si s-a asezat pur si simplu langa mine  - repetiția pronumelui „mine”. Să vedem cum am putea modifica ca să evităm această repetiție: „El se apropia atât de încet încât aș putea jura că are planuri mari pentru mine și totuși nu făcu decât să se așeze pe pat.” Așa. Uite că se poate. space Dintr-o data, a inceput sa rada atat de batjocoritor la adresa mea. – propoziției îi mai lipsește ceva, o continuare; așa că ori pui puncte de suspensie ori spui că râdea atât de batjocoritor încât o speria.
    -
    space Sakura, esti atat de naiva si totusi... space el s-a oprit la ultima parte unde ochii lui si-au schimbat privirea. space Prieteni? space Spune-mi, ce fel de prieteni sunt cei care te aduc in pragul mortii.- semnul întrebării, pentru că îi adresează, ei bine, o întrebare și space Nu vroiam sa il privesc in ochii – ochi. Substantivul „ochi” nu are plural, aceasta e forma lui de singular și plural. Forma pusă de tine, cea cu doi de i, este cea articulată, - punct mana lui stanga imi mangaia corpul, punandu-se peste mine. space Limba lui – sa și presupun că știi de ce am înlocuit pronumele „lui” s-a apropiat de gatul meu sarutandu-mil – sărutându-mi-l, - punct din fericire se oprise.
    -
    spaceNu, nu – punct. Dacă nu pui acest semn de punctuație se înțelege ca și când nu ar fi ușor să o facă. ar fi mult prea usor acuma, vreaus - vreau sa te vad cum suferi. Space Astea erau singurele vorbe pe care mi le-a adresat, iar apoi a disparut.
    In acea noapte nu am putut dormi, m-am gandit doar la ultimele cuvinte
    – două puncte "Vreau sa te vad cum suferi", nu vroiau sa-mi iasa din minte.
     


     
    Am termint critica pe text. Am ales să iau un capitol la corectat ca să poți observa mai ușor greșelile făcute de tine. Nu te mai iau cu titlu și idee. Trec direct la părțile importante.
     
    Mi-ar plăcea să îți conturezi mai bine personajele și nu mă refer la aspect ci la personalitate. Și sincer, nu vreau să văd ceva de genul: „Naruto, un băiat nebun, glumeț și foarte serios în misiuni.” că nu suntem la clasele primare. Totul să reiasă din gesture. Spre exemplu, Sakura: e slabă, neajutorată și are nevoie de protecție, se înmoaie când e vorba de Sasuke, e timidă și uneori nebună, e o bună prietenă sau o scorpie. Totul trebuie precizat prin acțiune. A dat să îl atace pe Sasuke, dar a fost grav rănită sau nu a putut scoate trei cuvinte în preajma lui. Cititorul trebuie să aibă cât mai multe indicii despre personaje.
    De asemenea ai grijă cum narezi. Te încurci în explicații. Ba ai repetiții peste repetiții, cum a fost cu respirația, ba vrei să zici prea multe odată și nu iese nimic, faza cu salutări mamei celui ce a atacat-o pe Sakura. Trebuie să ai mare grijă aici. Nu te grăbi și citește cu voce tare ca să îți dai seama mai ușor de erorile făcute.
    Nu înțeleg de ce ai unele părți scrise cu italic nici dacă mă împuști. Sinceră să fiu chiar nu înțeleg. Eu am sfătuit membri să folosească italicu pentru acele părți flashback, dar în cazul tău… Scuze, dar chiar nu pricep acel italic în text.
     
    În ceea ce privește descrierea mai ai puțin de muncit. Nu există doar descrierea sentimentală ci și cea ambientală, iar tu nu pui accent pe a doua. Nu zic că de acuma trebuie să scrii cu detalii mărunt și ce decor are covoru sau altele de genu. Doamne ferește! „Mă aflam într-o cameră albă, pe un pat metalic, inconfortabil cu așternuturi tot albe. Această nuanță începe să mă enerveze. Mi se pare atât de pură și veselă, iar eu sunt atât de mizerabilă și tristă...” Cred că în felul acesta ai putea scoate în evidență și sentimentele. O mică, micuță precizare a locului acțiunii acolo se poate face sau chiar a vremii.
    Ce e mai important e descrierea sentimentelor. Tu ai o căruță, dar nu le evidențiezi, nu pui punctul pe ele și este păcat. Sakura aproape a fost violată, a fost la un pas și acesta e momentul în care o încearcă tot mai multe trăiri, iar tu trebuie să profiți. Ai la dispoziție: tristețe, mânie, ură, slăbiciune, iubire. Iubirea și ura sunt opuse una alteia și ar fi frumos dacă ai încerca să faci o paralelă. Așa cred că ai scoate foarte bine în evidență sentimentele ce o încearcă. Acea iubire amestecată cu ură. Hai să încerc să îți dau un exemplu, că e cel mai bun decât sute de cuvinte.
    „Ce bestie devenise Sasuke? Un obsedat sexual? De ce? Ce dorea el de fapt? Și de ce eu? Adică mai sunt atât de multe fete ce ar fi dispuse să o facă de bună voie. De ce se joacă cu iubirea mea? Profită de faptul că m-am confesat lui în acea seară. Îi place să mă facă să sufăr și să mă vadă cum mă prăbușesc. Sunt o proastă! Atât de proastă! Eu îl iubesc și el profit la maxim de asta. Nu îi pasă de nimic acestui demon. Doar vrea să se hrănească cu trupul meu. Suferă de o foame trupească. Nu pare să se lase prea curând, iar eu presimt că aceste insistențe a lui îmi vor transforma iubirea în ură.
    Deja încep să simt acel sentiment întunecat în mine. Cu toate că nu e unul plăcut și nu duce la nimic bun, el dă putere. Da, așa e. Ura oferă putere, iar iubirea slăbiciune. Oamenii profită de dragoste, te distrug, îți atacă prietenii, familia și încet, dar dureros te distrug, te fac praf și pulbere. Ura în schimb de face de temut. Iubirea oferă fiori în corp și îți umple viața de bucurie, dar cine are nevoie de ea? Lumea și așa e rea. Nimeni nu merită să fie iubit. Nimeni… nici măcar un demon ce nu mai are speranță să fie salvat. Nici măcar el…
    Ură? Iubire? Ce să alegi? Ura! Ea e te schimbă și îți oferă puterea necesară pentru a distruge tot din jurul tău. Ea te salvează din ghearele iubirii. Doar ea…”
     
    Am scris cam mult, dar cam asta ar fi ideea. Odată cu acțiunile lui Sasuke, Sakura ar trebui să se schimbe ușor ușor. Să devină mai rece, mai dură și mai puternică. Totodată apar și multe sentimente ce trebuie descrise.
    Nu uita că tu trebuie să fii personajul, să încerci să îți imaginezi cum ar fi dacă tu ai fi în acea situație; atunci sentimentele vin de la sine și tu trebuie doar să le expui pe foaie. Nu mi se pare atât de dificil. Îți trebuie doar puțină voință.
    Începe de jos. Folosește adjective, comparații, inversiuni, repetiții, hiperbole (exagerare: Vasile era mai mare decât un munte.)  și ușor ușor urci spre epitete, metafore, personificări etc. Totul trebuie făcut pas cu pas, cu grijă și atenție. Nimeni nu fugărește pe nimeni.
    Trebuie să te joci cu cuvintele, cu expresiile. Mi se pare un limbaj monoton. Nu e neapărat să dobândește cuvinte necunoscute, nelogisme peste neologisme. Ceea ce e important e cum le așezi și cum te exprimi.
     
    În ceea ce privește greșelile… ei bine, poți observa și singură.
    După fiecare semn de punctuație se lasă spațiu.
    Când era vorba să pui spațiu după punct… nimic, dar după virgule situația era diferită și nu pricep de ce. Sunt amândouă semne de punctuație și nu există excepții. Ține minte asta.
    Ai repetiții. Nu e ca și când am eu o boală cu ele. Nu! Să știi că nu sunt acceptate decât în cazul figurilor de stil. Mie mi s-a atras atenția la examen și pe bună dreptate. Cam zgârie pe creier când le vezi. Încearcă să le eviți, fie prin sinonime, fie formulezi în așa fel încât să nu mai existe. Ți-am dat exemplu pe text.
    Cred că am văzut mai multe virgule decât puncte în capitol. Uite ce e, citește textu cu voce tare și așa o să îți dai seama că nu sună bine. Aveai pusă virgulă în loc de punct. Erau două idei total diferite într-o singură frază și ieșea o varză murată.
    Punctul marchează sfârșitul unei propoziții afirmative sau negative. Se folosește pentru a face o pauză, mai lungă, în vorbire și pentru a arăta că urmează o altă idee.
    Virgula marchează pauze scurte în vorbire. Cazurile în care se folosește virgula:
    1.    Înainte de o conjuncție adeversativă (dar, iar, ci);
    2.    Înainte de conjuncții conclusive (așadar, așa că, deci etc.);
    3.    Pentru a despărți o propoziție incident de restul: Mama, spune băiețelul, este plecată peste oceane.
    4.    După un substantiv în cazul vocativ: Ion, strange masa!
    5.    După o interjecție: Vai, iar trebuie să mă duc la școală.
    6.    În cazul unei apoziții: Colega mea de bancă, Maria, a lipsit azi.
    7.    Atunci când adăugăm o informație suplimentară: Gheorghe, care nu a scos un cuvânt până acum, s-a ridicat în picioare și a început să își spună părerea hotărât.
    8.    Atunci când avem o condițională utilizăm virgulă pentru a o despărți de restul propoziției: Dacă nu riști, nu câștigi.
    9.    Atunci când folosim o circumstanțială de cauză: deoarece, pentru că.
    Două puncte anunță vorbirea direct (dialogul) sau o enumerare, o explicație, o concluzie și marchează totodată o pauză, deobicei mai mică decât cea realizată de punct. Ele se pun atât în interior cât și la sfârșitul unei fraze.
    Semnul exclamării marchează sfârșitul unei propoziții exclamative sau imperative.
    Semnul întrebării se folosește la sfârșitul propozițiilor interogative.
    Punctele de suspensie se folosesc pentru a marca o pauză în vorbire, o întrerupere a acțiunii, gândire sau omitere a unori detalii din text.
    Voia vs vroia:
    Vroia reprezintă un hibrid între verbul „a voi” și ”a vrea”. Nu este corect vroia! Fii atentă la conjugare. Greșeala se face foarte des la imperfect.


    A vrea la imperfect:      


    Eu vream
    Tu vreai
    El/ea vrea
    Noi vream
    Voi vreați
    Ei/ele vreau

    A voi la imperfect:


    Eu voiam
    Tu voiai
    El/ea voia
    Noi voiam
    Voi voiați
    Ei/ele voiau

    Înainte să închei vreau să îți dau câteva sfaturi:
    ·         Citește cărți, cât mai multe. Fie pentru școală, fie ce e acum apărut pe piață: vampire, vârcolaci etc. Important e cititul unor lucrări făcute cum trebuie. Astfel stilul tău de a scrie se va modifica atunci când vei vedea cum trebuie făcute lucrurile cu adevărat. În afară de asta se va îmbogăți și vocabularul și vei avea o exprimare mai liberă.
    ·         Înainte să postezi citește lucrarea cu voce tare și fii cu ochii în patru după lucrări.
    ·         Dacă nu ești sigură pe un lucru întreabă un critic, consultă internetul sau dicționarul.
     

    Acestea fiind spuse, închei totul aici. Îți urez spor la scris și eu am criticat lucrarea, nu autorul!
    Noapte bună!

    p.s.: îmi cer scuze de eventualele mele greșeli, e destul de târziu și nu mai stau să corectez. 

      Acum este: Sam 3 Dec 2016 - 15:37