╰☆ L.C.P ☆╮

^.^ Bun venit! ^.^
Dacă iți place forumul nostru si vrei să ni te alături, înregistrează-te și fă parte din "Familia de Nebuni"! Aici te poți distra și iți poți face mulți prieteni! Intră și Have Fun Love

Vă mulțumim de vizită! Și vă urăm o zi bună în continuare! Smile

Felicitări, bunnylovers! Lucrarea o puteți citi aici: Lucrări Concurs Proză - Septembrie 2016

    ~Dragoste periculoasă [+18]~

    Distribuiti

    Sondaj

    Va place acest fic?

    [ 12 ]
    80% [80%] 
    [ 3 ]
    20% [20%] 
    [ 0 ]
    0% [0%] 

    Total voturi: 15

    Rose
    Moderator
    Moderator

    Sex : feminin

    Mesaje : 2424

    Data de înscriere : 08/04/2011

    Re: ~Dragoste periculoasă [+18]~

    Mesaj Scris de Rose la data de Sam 17 Mai 2014 - 21:22

    ediiiiiit
    Raluca, te bat! Nu e drept Crying, dar lasă, că eu sunt prima care dă editu. Ha! 
    Frumos Kim! Îmi place cum scrii :x Ți-ai modificat stilu, ai ordine în idei și prezinți evenimentele cursiv, cu mai multă libertate :x Drăguț! Ți-am zis eu că se poate. 
    Vaiiii, ce moment drăguț la început :x Înclusiv atunci când aia doi s-au luat la bătaie și Miki a intervenit. A fost atât de dulce momentul acela. Doi băieți care se bat pentru ea. Mrrrr! Trebuie să se simtă flatată, nu alta. Dar nu înțeleg finalu :O Care pleacă? Ce e acolo? O părăsesc? Stai! Nu! Dar începuse să fie frumos Crying  Poate vor bătaie, mai ales Lee. Ehem! Îi spânzur de lustră pe amândoi. Adică Sora îi spânzură. 

    Kim, îți urez spor la scris și așteptăm nextu după admiterea la liceu. 
    Noapte bună!

    ~Kim™~
    Membru
    Membru

    Sex : feminin

    Mesaje : 1342

    Data de înscriere : 23/01/2013

    Re: ~Dragoste periculoasă [+18]~

    Mesaj Scris de ~Kim™~ la data de Sam 28 Iun 2014 - 10:38

    V-am adus un nou capitol cu ocazia terminari clasei a VIII-aB si coincidenta e ca ambele au VIII Laugh Lectura placuta! ^.^

    Chapter VIII



    ~Lee~




    Totul în jurul nostru era numai dezastru. Școala era aproape distrusa. Copacii erau retezati pe jumătate, iar terenul era distrus în totalitate. Hiro își folosea toate puterile la maxim, la fel și eu. El îmi respingea atacurile mele, iar eu pe ale lui. Nici unul dintre noi nu mai era conștient de cine se afla în jur. Nu mai eram conștienti de faptul ca eram prieteni buni. Acum eram dușmani. Dușmani care se raneau reciproc și nu mai aveau sentimente unul fata de celălalt. Amândoi aveam același scop de obtinut în aceasta lupta. Amândoi luptam pentru o fata, o fata care ne-a ținut reuniti pana în cele mai grele momente ale noastre, dar și ale ei. Chiar dacă uneori ne certam, ea era cea care ne impaca. Hiro o considera ca o sora cu inrudenie diferita, dar pentru mine era specială. Eu am descoperit-o în lumea muritori, cu mult timp în urma când am avut prima misiune. Când a aflat ce fel de fiinta eram eu, trebuia sa o omor cu orice preț, dar în schimb m-am îndrăgostit de ea. Felul în care îmi vorbise pentru prima data ma atinse pana în sufletul meu intunecat și rău. Comportamentul ei era unul total diferit de al celorlalte muritoare. Oricat de mult încercam sa o omor, nu reuseam. Mereu aveam ezitari când vroiam sa o rănesc. Chiar și în acea zi am fost doborât sentimental și am făcut ceva ce a adus-o în starea asta.

    Trecusera o luna de când sosisem în aceasta lume în care specia noastră nu ar trebui sa existe, dar tot de o luna am întâlnit o persoana careia nu-i pot rezista. Dacă aș vrea sa neg acest lucru nu aș putea, deoarece ea m-a fermecat. Nu prin vrăji sau licori ci prin vorbe și atitudine. Nu pot să-mi iau privirea de pe ea, nici chiar dacă aș fi forțat. Chiar și acum o priveam neincetat din copacul care se afla în fata geamului camerei ei. O puteam vedea cum dormea profund cu acel zâmbet rozaliu pe fata. Era o splendoare. Acel chip angelic și acele forme bine conturate care se vedeau prin rochita ei rozalie și puțin transparenta. Era ca o zeitate care trebuia sa mi se arate în cale cu un anumit scop. Acela fiind dragostea dintre doua ființe total diferite, dar cu aceleași sentimente. Fiind prins în gânduri, ii deschid geamul, strecurandu-ma în camera ei, asezandu-ma pe patul ei. Ii inlatur acele firicele ondulate de pe fata ei, lasandu-i la iveală acel chip al ei care m-a sedus. Îmi apropri buzele de frutea ei sarutand-o, apoi coborând în jos pana la ale ei. I le-am sărutat apăsat, dar pe parcurs încercând incetul cu incetul sa le musc făcând-o să și le intredeschida. Atunci, mi-am strecurat limba în micul ei lacas umed, cercetandu-l și făcând-o să se trezească.

    - Lee, ce încerci să faci? Ma întreabă aceasta cu o voce joasa.

    O mai sărut o data scurt pe buze, apoi ii zic sarcastic:

    -Tie ce ți se pare ca fac?

    Aceasta ma privește speriată, dandu-mi seama ca nu i-am dat răspunsul pe care îl vroia să-l auda.

    Îmi indrept mana dreapta spre obrajul ei, prinzandu-l și mangaindu-l.

    - Miki, nu ai de ce sa te ingrijorezi. Totul o să fie bine, îți promit! Ii spun acesteia, schitand un zâmbet, după care ii incrucisez picioarele în zona bazinului meu și o sărut. Îmi strecor mana pe sub rochita ei, mangaindu-i pielea, iar în secunda doi scapand de ea. O trântesc de pat, punandu-ma pe ea și facandu-se roșie la fata, vazand-o în lenjeria ei intima. O sărut tadru în zona gatului, lasandu-i câteva mici semne datorită coltilor. Cobor cu saruturile din ce în ce mai jos, dar satisfactia îmi fusese distrusa din cauza unor mici firicele de sânge care se scurgea de pe gâtul ei.

    Mirosul sangelui îmi trezise pofta de foame. Încercam sa ripostez, dar mirosul era prea puternic și nu puteam sa rezist. Astfel îmi infig colti în gâtul ei savurand sângele, dar făcând-o pe Miki sa scoată un tipat prelung.”

    Acea noapte fusese ultima pe care o petrecusem acolo, în satul ei natal. Când constatasem ce facusem, incepusem să mă urăsc pe mine însumi, crezand ca am omorât-o, dar după câteva săptămâni auzisem ca avem studenti noi, iar atunci o văzusem și ma bucurasem sa știu ca e în viața, totuși ma uram fiindcă știam ce trebuie sa indure din cauza mea.

    Gândurile îmi fusesera alungate de către directoare care ne pofteste în biroul ei și fără nici o scuza. Nici unul dintre noi nu riposta, deoarece știam ca nu-i puteam face fata. Am urmat-o pana în biroul ei, apoi am rămas în picioare în fata biroului asteptandu-ne pedepsele.

    - Băieți, cum ați putut sa faceți asta? Bine, Lee ca Lee, dar tu Hiro, tocmai tu să faci parte dintr-o lupta cu un oponent de aceeași putere?

    - Iertati-ma directoare pentru comportamentul dezacreabil pe care l-am avut astăzi, dar...

    - Nu vreau scuze! Îl întrerupe aceasta, rastindu-se la noi.

    - Mama, te rog sa nu te rastesti la noi. Ii spun acesteia încercând sa o calmez.

    - Sa nu-mi spui așa Lee! Nu pot sa cred ca iar cauți belele. Ce s-a întâmplat cu tine? Parca îți schimbase-i comportamentul de Bad Boy pe care îl avusei pana cu puțin timp în urma.

    - Așa este, dar pana la urma, ce te interesează de viața mea?! Nu te-a interesat în urma cu un an când eram pe cale sa mor și te interesează acum când ai văzut ca m-am schimbat!

    - Lee, îmi pare rău ca fac asta, dar trebuie sa primești o pedeapsa. Nu numai pentru faptul ca aproape ai distrus școala, dar și pentru felul în care mi-ai vorbit. Așa ca am decis ca Hiro să fie suspendat pentru o săptămâna, iar tu sa fi exmatriculat. Ma instiinteaza aceasta cu regret în voce.

    Nu ii mai zic nimic, doar ii întorc spatele și părăsesc camera. Când am deschis ușa, o zarisem pe Miki. Am privit-o tandru în ochi, fiind pentru ultima data, apoi am dispărut din fata ei, ramand doar cu chipul ei intiparit în minte. Doar asta vroiam. S-o mai văd pentru ultima data și să mă bucur de faptul ca e singura care mi-a furat inima și ca eu sunt cel care i-a furat primul sărut.


    Ultima editare efectuata de catre ╰☆●KIM●☆╮ in Sam 28 Iun 2014 - 10:48, editata de 3 ori

    RR
    Administrator
    Administrator

    Sex : feminin

    Mesaje : 2005

    Data de înscriere : 09/01/2011

    Re: ~Dragoste periculoasă [+18]~

    Mesaj Scris de RR la data de Sam 28 Iun 2014 - 10:39

    Edit primaaaa  Winner Și la comentariu și la edit *hehe*


    Draga mea Kim, pot spune că mi-a plăcut foarte mult capitolul. L-am savurat. Ține-o tot așa și să ști că se vede că ți-ai mai îmbunătățit modul de a scrie.
    Ce scump a fost Lee, iar amintirea aceea. Frumos Love Am simțit puțină tristețe din cauza plecării lui Lee. Iar eu am fost suspendat o săptămână? Nu îți este rușine? Grrr (D)
    Mă întreb ce se va întâmpla cu Miki și Lee. Cum va continua povestea lor de dragoste. Iar Lee se dă așa de repedă bătut? O.O

    Mersi mult că m-ai anunțat Big Hug Și aș avea și eu niște întrebări pentru Lee și Miki:
    Zâmbet către LEE: Băă, să nu-mi spui că te dai așa de repede bătut. Nu vrei să o mai ai pe Miki lângă tine?
    Zâmbet către MIKI: Fă ceva. Îl lași să plece așa pur și simplu? : (

    Te pup dulce și aștept cu nerăbdare următorul capitol Kiss
    Spor la scris Love it

    Rose
    Moderator
    Moderator

    Sex : feminin

    Mesaje : 2424

    Data de înscriere : 08/04/2011

    Re: ~Dragoste periculoasă [+18]~

    Mesaj Scris de Rose la data de Dum 29 Iun 2014 - 15:50

    edit mama
    Așa, și cum ziceam, uite editul. 
    Nu, nu îi poți despărți. Nu poți face asta, Kim. Hai! T.T Le stă așa bine împreună și se iubesc și și o să avem un nepoțel (nu mă băga în seama aici Laugh ). Pfoai, nu pot să cred ce mamă crudă. Intervine în calea dragostei și el nu luptă pentru Miki a lui. Dar nu e corect. Trebuie să o facă. Miki cui rămâne? Nu se poate. T.T 
    Așa deci, el o transformat-o în vampir Think Interesant, devine tot mai interesant și mai plăcut. Vai! :x Ai evoluat foarte mult și îmi place cum narezi acum, se vede diferența. Capitolul este altfel aranjat și structurat. Bravo! Se vede că asculți. Felicitări scumpa! Ține-o tot așa! Kiss 
    Așa și cum zicea, nu îi poți despărți. Lee se întoarce, da? Pentru iubirea lui, nu îi poate rezista. T.T Haide, tu Kim T.T Ce surprize mai ai pentru noi? o.o Vaaaai, abia aștept să îți citesc următorul capitol. 
    Spor la scris! 
    Pupici! Kiss

    Ella ♣
    Moderator
    Moderator

    Sex : feminin

    Mesaje : 2342

    Data de înscriere : 16/04/2012

    Re: ~Dragoste periculoasă [+18]~

    Mesaj Scris de Ella ♣ la data de Mar 8 Iul 2014 - 15:20

    Bună Kim! Nah, ajung destul de târziu cu comentariul pentru tine la fic, dar nu am avut de ales. A trebuit să învăț, dar mă bucur că am reușit să termin și să îți citesc ultimele capitole care au fost pur și simplu geniale! Love it Sper ca Lee să găsească o cale să fie în continuare cu Miki, pentru că nu îi poți despărți. T.T Ei aștept următorul capitol să văd ce mai poate coace imaginația ta. Să mă anunți și pe mine. Te pup Kim! ^^

    ~Kim™~
    Membru
    Membru

    Sex : feminin

    Mesaje : 1342

    Data de înscriere : 23/01/2013

    Re: ~Dragoste periculoasă [+18]~

    Mesaj Scris de ~Kim™~ la data de Joi 16 Iun 2016 - 22:19

    Chapter IX

    ~Perspectiva lui Miki~




    Privirea din ochii amandurora ma ingrijora. Nu stiam ce s-a intamplat inauntru sau despre ce s-a discutat, dar stiam in mod clar ca nu-i a buna. 
    Directoarea este o persoana foarte severa si stricta de aceea cred ca le dat o pedeapsa pentru fapta lor. Totusi, nu inteleg de ce Lee a zbughito in halul asta fara ca macar sa-mi zica ceva. Un sentiment trist in legatura cu starea lui ma framanta, iar cum doar Hiro a ramas numai de la el pot afla adevarul.
    - Hiro, imi poti explica si mie ce s-a intamplat mai devreme? Deoarece starea lui ma ingrijoreaza. Ii spun cu recret in voce stiind ca eu sunt de vina pentru asta.
    Si-a deschis gura pret de o secunda vrand sa-mi vorbeasca, dar tacerea l-a acaparat, dandu-mi de inteles ca nu-si gasea cuvintele. Confuzia ma cuprinse in acel moment. Da, confuzia. Pentru ca asta nu-l definea pe Hiro. Intotdeauna stia ce sa spuna oricat de direct sau surprinzator ar putea fi. De aceea incrijorarea din sufletul meu ajunsese la limita.
    - Te rog, Hiro! Vreau sa stiu ce e cu el, cu voi! Il implor de data asta cu ochii putin umeziti, incercand de data aceasta sa reusesc sa-l fac sa vorbeasca. 
    - Miki, adevarul e ca directoarea ne-a dat pedepse separate... Eu am post suspendat pentru o saptamana, dar din cauza arogantei lui, Lee a ajuns -face o mica pauza- sa fie exmatriculat...
    La auzul ultimei fraze, simteam cum nu ma mai puteam tinea pe propriile mele picioare si cum ochii mei deveneau din ce in ce mai umezi. Ma durea. Ma durea atat psihic cat si sufleteste. Nu puteam sa cred asta. Nu vroiam! Atat din cauza mea cat si a lui, a ajuns sa fie pedepsit crunt si dureros. Simteam cum inima inceta sa-mi mai bata. Vinovatia ma acapara si ma distrugea. Chiar daca inca il mai uram din cauza a aceea ce mi s-a intamplat, prin ce m-a facut sa trec, cat am suferit si cat am indurat numai din cauza lui, seara trecuta m-a facut sa-mi aduc aminte cat de mult il iubeam si ce placeri imi crea numai atingerile, soaptele, saruturile, bataile inimi lui. Recunosc. Il iubeam si inca il mai iubesc! Nu vreau sa plece de langa mine! Nu vreau sa stiu ca nu o sa mai revad niciodata persoana care mi-a furat primul sarut, care m-a facut sa iubesc cu adevarat pentru prima data si cu care am petrecut cele mai frumoase momente din viata mea! 
    Lacrimile incepusera sa iasa la iveala, facandu-ma sa ingenunchiez in fata lui Hiro si sa plang in hohoto cu mainile la ochi. Brunetul incerca sa ma calmeze, impreuna cu gasca, spunandu-mi ca totul va fi bine si ca se va intoarce, dar eu nu-i ascultam. In secunda urmatoare m-am ridicat si am fugit spre iesirea din Academie in speranta ca voi da de Lee. Nici urma de blond. M-am uitat in toste directiile si l-am cautat prin toate locurile lui preferate, dar nimic.. Pana cand o adiere rece trecuse pe langa mine surprinzatoare. 
    Era el.
    Am alergat in directia in care se ducea el. Aceea fiind padurea. In starea mea de muritoare era in zadar sa alerg pana acolo 20 de km, dar nu m-am dat batuta. Am alergat, si-am alergat, si-am tot alergat chiar daca mereu oboseam si cadeam pe iarba, ma ridicam de fiecare data si continuam. Asa ajunsem sa-mi pierd jumate sau chiar trei sferturi din zi pana aproape de apus, ajungand intr-un final la intrarea in padure. 
    Chiar daca simteam frica, si subconstientul meu imi spunea sa renunt si sa ma intorc inapoi, eu faceam opusul.
    Am inaintat prin padurea plina de copaci si sunete sinistre cu speranta sa dau de el. Ma adanceam din ce in ce mai mult in padure, strecurandu-ma prin mii de copacii si crengi uscate picate pe jos cu grija ca nu cumva sa ma simta vreo hiena periculoasa. Cum nu mai aveam puteri si slaba fara pic de aparare, eram o prada buna pentru orice vanator animal infometat. 
    Incepuse sa-mi fie frig, fiind imbracata doar cu un tricou si o pereche de blugi scurti, si sa se lase intunericul facandu-mi calea mai dificila de urmat. Nu stiam cu adevarat unde trebuia sa ajung, dar stiam ca pe undeva pe aici se afla Lee. 
    Am mai inaintat putin in ciuda felului cum tremuram, pana m-am impiedicat de o creanga si m-am julit la mana si in genunchi -la naiba!-, dar am continuat. Nu ma durea, doar ma ustura. Treptat din genunchi incepuse sa se prelinga mici firicele de sange pe picior, accentuand spaima din interiorul meu. Iar cum credeam ca nu se putea mai rau, zarisem o pereche de ochi care straluceau in intuneric nu departe de mine. Acei ochi semanau izbitor de mult ca a unei feline foarte infometate.
    Am ramas pe loc cautand un mijloc de scapare si incercand sa ascund in mine toata frica care imi acapara fata. Prin minte imi trecu doua posibilitati prin care as avea ceva sanse de scapare. Prima ar fi aceea de a o lua la coada inapoi jumate de padure cu toata puterea incercand sa fiu mai rapida decat o felina. Ceea ce era imposibil de facut. Asa ca o scot din calcul. Iar a doua era aceea de a ma da drept o maimuta urcand in cel mai apropiat copac si usor de catarat de langa mine. Sansele erau slabe, dar nu aveam de ales. Nu mai aveam alta obtiune. Astfel am mijit bine ochii inspre copacul cu crengile lasate in jos si fara sa mai stu pe ganduri am sarit ca arsa in el urcand in graba in copac fiind la 3 metri departare de bestia cu colti. M-am asezat cu fundul pe creanga cea mai rezistinte si am asteptat sperand ca felina sa plece.
    Zgaria scoarta copacului cu ghearele ei ascutite si murdare, nestiind ce vroia cu adevarat sa faca, dar stiam ca nu poate sa ajunga la mine.
    Intr-un final, fiara se lasa pagubasa si pleca, eu expirand usurata ca scapasem. Dar norocul nu era de partea mea azi, fiindca se auzi un sunet de la creanga pe care stateam stiind ce urma sa se intample. 
    Fir-ar!
    In timp ce cadeam am scos un tipat puternic pe gura, cazand lata si auzind sunete venind din mai multe directii.
    -La naiba cu toate, aici imi e sfarsitul! Rostesc cu regret in voce ca si cum acestea mi-ar fi ultimile mele cuvinte. 
    >>Sii...suspans! Laugh Raluuu indura scumpo suspansul ca intotdeauna :3 ! Ei bine.. oare va scapa cu viata?! Oara acolo ii va fi sfarsitul?! Oare va fi ea cea care va muri?! Asta, veti afla in urmatorul capitol ca... nici eu nu am habar ce o sa se intample Laugh Si apropo, orice idee e bine venita >Big smile< pe privat desigur Laugh :3 Ei bine, sper ca va placut ^^ si va astept comentariile si parerile <3 pwp Kiss miau! :3 <3 <
    Am sa-l editez cu diacritici saptamana asta. 

    ♥ Nekko ♥
    Critic
    Critic

    Sex : feminin

    Mesaje : 730

    Data de înscriere : 06/09/2011

    Re: ~Dragoste periculoasă [+18]~

    Mesaj Scris de ♥ Nekko ♥ la data de Sam 2 Iul 2016 - 16:50

    Hei, Kim!  Smile
    Tocmai ce am terminat de citit ficul tău. I had a blast!  Laugh
    Îmi place și chiar m-a făcut să râd, dar ai grijă la detalii.  Bici

    Hienele nu trăiesc în pădure. Plus de asta, sunt nocturne din câte știu eu.  Think
    Aștept continuarea, căci m-ai lăsat în suspans.  Big smile
    Baftă și multă inspirație!  Agrement

    ~Kim™~
    Membru
    Membru

    Sex : feminin

    Mesaje : 1342

    Data de înscriere : 23/01/2013

    Re: ~Dragoste periculoasă [+18]~

    Mesaj Scris de ~Kim™~ la data de Vin 15 Iul 2016 - 0:17

    Chapter X

    ~Perspectiva lui Hiro~

    Reactia lui Miki a fost una asteptata. Stiam ca crudul adevar i-ar rani sufletul. Dupa felul in care plangea, mi-am dat seama ca inca il mai iubea, iar privirea din ochii mei se schimbase. Nu mai era una de tristete ci una de mila. Imi era mila de felul in care sufera dupa el. A trecut prin multe, dar a indurat pana si-a ignorat sentimele fata de el si nu as fi crezut vreodata ca s-ar intoarce din nou la blond. Lee nu mai e acelasi. Si nu m-as fi asteptat ca sa ajunga din nou la ea. Le-a trecut pe toate prin patul lui si le ranea atat fizic cat si sufleteste. Chiar si atunci cand au fost impreuna, iar ei nu-i pasa ci doar zambea in fata lui si invers.

    Cand s-a prabusit in fata mea, am incercat sa o consolez si sa o calmez, spunandu-i ca totul va fi bine si ca se va intoarce inapoi la ea, chiar daca ma durea sa-i spun asta cu voce tare. Dar ea nu m-a asculta ci doar s-a ridicat si a luat-o la goana spre iesirea din Academie.

    Stiam ca nu pot sa-i alin durerea. Ca nu sunt capabil. Ca nu accepta decat din partea persoanei iubite. Ca numai idiotul de Lee poate sa repara ceva care s-a produs numai din cauza lui. Zau daca nu-mi vine sa-l mai znopesc inca o data din bataie pentru asta!

    -Fetelor cred ca ar trebui sa mergem dupa ea. Se adreseaza Kira lor.

    -Nu cred ca e o idee buna. Spuse Sora. O cunosc bine si stiu cat de incapatanata poate sa fie. Mai ales pentru Lee.

    -Asa-i! Ea nu se lasa usor. Si in plus, daca se duce pe urmele lui Lee va fi in siguranta. Ar sari ca ars pentru ea doar ca sa o salveze.

    -Sormio, nu te contrazic. Dar nici cu mainile in san ca niste tonti nu putem sta. I-o reprosez Hanei, iar Kol si Damon ma aprob.

    -Pai atunci fratioare, fi vitezoman si du-te dupa Miki! Nu degeaba iti place de ea.

    M-a dat de gol. Buna sora am si eu! Nu pot sa cred ca e inrudita cu mine! Am tacut pret de o secunda ca toti ceilalti, apoi i-am spus:

    -Hana, cine stie pe unde s-o fi dus! Si nici macar nu-i pot lua urma daca nu am ceva de al ei.

    Atunci Sora se aproprie de mine si imi sopteste la ureche ca sa o urmez, iar eu aprob.

    Am urmat-o sus, la etajul fetelor, pana in camera ei unde avea acelasi numar ca al meu -inca imi aduc aminte aminte de aceea zi in care m-a gasit la bustul gol doar cu un prosop iar ea era rosie la fata ca o faptura gingasa- si se indrepta spre dulapul pe care il deschise. Acolo se aflau toate haine ei aranjate frumos iar dedesupt se afla o cutie ca de bijuteri in care umbla. Lua din ea o bratara cu numele ei, pe care mi-o inmana.

    -Asta e bratara ei preferata pe care o poarta atunci cand e nelinistita sau cand are vreo zi importanta. Iar atunci o poarta ca pe o amulenta fermecata. Ia-o, du-te si gaseste-o! Imi spune si pleca.

    Am strans-o cu putere in pumn si am inceput sa-i simt prezenta care era pretutindeni fiind inca in dormitorul ei. Cand analizez mai bine camera ii observ gusturile si culoarea ei preferata. Aceea fiind rosul. Draperiile rosii cu imprimeu de trandafir alb erau asortate cu cearsafurile albe cu imprimeu de trandafiri rosii de pe patul ei. Camera avea o nuanta de rozaliu spre rosu, iar mobila asorsata covorul albastru deschis din dreptatul patului ei de doua persoana. Ma aflam pentru prima data aici. Parfumul ei duhnea peste tot in incapere. Aroma de vanilie amestecata cu un miros dulce de capsuni imi inunda narile, excitandu-ma in acelasi timp. O doream! O vroiam numai pentru mine si sa-i fur gloria afurisitului de Lee! Nu o merita. Nu dupa cate i-a facut! A facut-o sa sufere, sa planga si sa o distruga in acelasi timp, iar apoi se facea de parca nu s-ar fi intamplat nimic! Idiotul! Chiar merita o mama de bataie de-i sar fulgii si sa fuga cu coada intre picioare ca o mata fricoasa.

    Sunetul unui telefon imi intrerupe sirul gandurilor. Melodia imi era una necunoscuta auzului si pentru era al lui Miki. Ma apropriam de masuta de langa pat observand cum licarea lumina de pe ecran afisand numarul, numele si poza afurisitului pe ecran -pentru care nici macar poza nu o merita- ceea ce ma facu sa-i inchid apelul ca un Bad Boy ce sunt. Asa ii trebuie! Sa se simta vinovat pentru tot ce i-a facut cu asta! "Cat de tampit sa fi sa crezi ca te poti razbuna doar cu asta pentru tot ce ia facut?!" ma intreaba subconstientul meu.

    -Atat de tampit incat sa cred ca s-ar indragosti vreodata de mine. Ii raspund cu voce tare.

    Blondul insista, iar eu faceam acelasi lucru, ii respingeam apelul pana cand i-am inchis telefonul si i l-am pus inapoi pe masuta.

    In clipa urmatoare m-am uitat din nou la bratara din mana mea si mi-am folosit viteza ajung afara. Imi era greu sa o localizez, deoarece prezenta ei se afla in fiecare coltisor din curtea Academiei si mai departe, asa ca am urmat fiecare prezenta ai ei in parte.

    Timpul trecea, iar seara se lasa si Miki era de negasit. Ultimul drum ducea spre padure -oh, nu!- fiind singurul loc unde nu aveam voie cand se lasa intunericul. Pe teritoriul inamicilor! Miki era in pericol de data asta. Mai ales fiindca este o simpla muritoare acum si sansele ei de supravietuire erau unele nule.

    M-am indreptat cu toata viteza mea spre padure, ajungand intr-un sfert de ora la marginea acesteia. Din ce in ce prezenta lui Miki disparea, ceea ce-mi dadea de banuit ca altcineva era pe urmele ei. M-am adancit mai mult in padure, pana se lasa de tot intunericul si sunete bizare se auzeau de pretutindeni. Printre care doar unul imi atragea atentia. O creanga care era pe cale sa se rupa, un strigat de ajutor si o bubuitura puternica. Am inaintat cu repeziciune inspre zona aceea simtind un miros puternic de sange si extrem de irezistibil. Mirosul provenea de pe membrele inferioare ale lui Miki care erau pline de sange. Senzatia ce imi acapara corpul era una de foamete.

    Incercam sa-i rezist tentatie si sa ripostez inclestandu-mi dintii si strandu-mi cu putere pumnii, apoi gandidu-ma la ea ca la o fiinta firava si minunata.

    Cand eram sigur ca ma pot apropia de ea cu brio, am observat-o lesinata, firicele mici de sange scurgandu-se de la tampla pe chipul ei angelic, cu o creanga peste piciorul ei stang si julita mai pe tot corpul. I-am dat bucata de stejar la o parte si am inceput sa-i strig numele in continuare si lovind-o cu grija peste obraji in acelasi timp. Incetul cu incetul, incepuse sa-si deschida ochii, observand o expresie de infricosare in lumina lunii.

    -Ci...cine e..sti? U..unde ma aflu? Cum am ajuns aici?! Si de ce ma doare asa de rau piciorul?! Ma intreaba aceasta cu vocea tremuranda si confuza. Vreau acasa! Spune cu un gram de tristete in voce, fiind pe cale sa planga.

    Tot ceea ce imi trecea acum prin cap era gandul ca din cauza cazaturii ea s-a lovit la cap si nu-si mai aduce aminte nimic.

    -Sunt Hiroshi! Hiro, pri...

    M-am oprit pentru putin gandindu-ma la ceva apoi am continuat.

    -Iubitul tau, Miki! Ii spun, schitand un zambet tandru pe fata. Hai, sa te duc in camera ta. Continui luand-o in brate ca pe o mireasa.

    -Ok.. Iubitule. Rosteste aceste cuvinte cu un gram de dragalasenie in glas, apoi ma saruta tandru pe obraz.

    Ia de aici Lee! Uite cum scorul este in posesia mea si cum scumpa ta Miki a ajuns in mainile mele. Razbunare, dulce razbunare!

    >> Stiu. Ii varza.. Dar mi-am pierdut inspiratia la sfarsit.. Sad sper totusi ca a iesit ceva si sper ca Ralu sa fie mandra de ea Laugh va astept parerile :3
    P.S: Ralu, acum sper ca ai ce comenta! Laugh :> <<


    ♥ Nekko ♥
    Critic
    Critic

    Sex : feminin

    Mesaje : 730

    Data de înscriere : 06/09/2011

    Re: ~Dragoste periculoasă [+18]~

    Mesaj Scris de ♥ Nekko ♥ la data de Vin 15 Iul 2016 - 0:21

    Voi edita un pic mai târziu. Big smile


    Ok, în sfârșit mi-am găsit puțin timp și am terminat capitolul.
    Să fiu sinceră, speram să continui din perspectiva lui Miki, dar e bine și așa. Îți cam place să tragi de timp. Tongue
    De asemenea, tot nu vrei să ai grijă la detalii.  Bici
    În final, acțiunea a fost una condimentată și chiar sunt curioasă ce se va întâmpla având în vedere conjunctura.


    Ultima editare efectuata de catre ♥ Nekko ♥ in Lun 18 Iul 2016 - 15:06, editata de 1 ori

    ~Kim™~
    Membru
    Membru

    Sex : feminin

    Mesaje : 1342

    Data de înscriere : 23/01/2013

    Re: ~Dragoste periculoasă [+18]~

    Mesaj Scris de ~Kim™~ la data de Vin 15 Iul 2016 - 0:38

    Chapter XI


    Perspectiva lui Hiro~

    Ma aflam in fata Academiei cu Miki in bratele mele adormita, indreptandu-ma catre dormitorul ei.

    In clipa in care am ajuns in fata usii ei cu numarul 13, am apasat pe clanta deschizand-o, apoi inchizand-o la loc dupa mine simtind acelasi miros parfumat imbietor. M-am apropriat de patul ei asezand-o cu grija, dupa care m-am apropiat de chipul ei studiindu-l. Era ectrem de frumoasa cand dormea. Exact ca frumoasa adormita doar cu mai multa feminitate pe fata.

    -Daca ai stii tu cat de mult doream sa te privesc din postura asta, printeso! I-am rostit mangaimdu-i obrazul, apoi sarutand-o cu delicatete pe buze.

    Aceasta se trezi, privindu-ne in ochi unul pe celalalt si pierzandu-ne in acelasi timp. Miki ma surprinde atunci cand isi ridica capul de pe perna, apropriindu-se de buzele mele sarutandu-le violent si ublandu-mi prin par cu mâinile ei fine.

    Felul in care ma saruta cu toata forta. Felul cum ma tragea de par, stricandu-mi freza. Si felul in care savura momentul acesta de glorie al sarutului, imi dadea de inteles de ce Lee a vrut cu adevarat sa o recucereasca. Aceasta Miki care se afla in fata mea nu mai era aceeasi fata cuminte care plangea sau suferea din cauza unui baiat ci era cu totul o alta Miki. O Bad Girl care domina in astfel de ipostaze. Acum o doream din ce in ce mai mult. O vroiam ca sa ma atinga! Sa-mi cerceteze fiecare particica a pielii, fiecare muschii in parte si fiecare loc ascuns care nu a mai fost niciodata atins de nimeni inainte!

    Am inceput sa adancim mai mult sarutul provocandu-ne limbile la un duel, in timp ce mana mea se plimba pe coapsa ei coborand din ce in ce pana la rana ei de la picior. Stai ce?! Rana, uitasem complet de ea!

    Am rupt sarutul, vazandu-i expresia mofturoasa de pe fata din cauza ca-i distrusesem placerea.

    -Imi pare rau dulceata, dar trebuie sa curatam rapid aceea rana pana nu se infecteaza. I-am spus pe un ton autoritar.

    -Dar nu ma doare si nici nu cred ca e asa de crav pe cat crezi! Mi-o reproseaza nervoasa.

    -A da?! Atunci..

    Fac o pauza in timp ce imi duc mana pe piciorul ei stang pipaidu-l in zona ranei. Aceasta tresari, dar ne scotand nici un sunet. Dupa care am ridicat-o de pe pat si am obligat-o sa incerce sa mearga singura ca pe podium prin dormitor, calcand fortat si scotand un icnet de durere.

    -Nu numai ca esti plina de julituri, si o rana grava pe piciorul stang, dar te si doare glezna. Acum, ce ai de spus in apărarea ta? Ii vorbesc sarcastic.

    -Ai avut dreptate, fericit?! Rosteste cuvintele cu jumate de gura, ferindusi ochii de ai mei.

    I-am schitat un zambet dupa care am pus-o din nou pe pat, dupa care am luat trusa de primul ajutor care o avea deasupra dulapului.

    Am desfăcut trusa, luand din ea niste bandaje si o crema. Un geamat de durere se auzi din gurita ei cu un ton accentuat, atunci cand aplic crema pe rana. Geamatul prelung imi crea o senzatie de euforie, imaginandu-mi-o in diverse ipostaze intime. O vroiam, dar nu puteam.

    Imi alung imaginile murdare din capul meu, uitandu-ma la ceasul de pe perete vazand ca e 11:45 noaptea. Fiind in starea de fiinta umana, i-am sugerat sa faca un dus, apoi sa doarma fiindca are nevoie ds odihna. Aceasta ma aproba din cap, indreptandu-se spre baie cu o pereche de pijamale in brate.

    -Pisoi, imi poti aduce un prosop din dulap? Ma intreba aceasta, pe un ton dulce. Nu as fi crezut ca o voi auzi vreodata alintandu-ma asa. Pana la urma, ma incanta gandul ca pot savura astfel de momente.

    Ii iau din dulap un prosop alb la fel de parfumat ca dormitorul, apoi ajung in baie, unde ii observ silueta ei in cabina de dus. Nu o puteam observa prea bine, geamurile fiind acoperite de abur, dar ii puteam observa fara nici o grija corpul bine conturat.

    I-am lasat prosopul pe suportul care se afla in aproprierea cabinei, dupa care m-am intors vrand sa ies, dar niste maini ude si firave imi inconjura gatul nelasandu-ma sa plec si simtind cum corpul ei gol se presa de spatele meu, udandu-mi tricoul.

    -Hai sa faci dus cu mine. Imi sopteste, punandu-si barbia pe urmarul meu stand, parca rugandu-ma.

    -Nu cred ca e o idee buna. Ii vorbesc cu regret in voce, ducandu-mi mainile spre ale ei.

    -De ce nu? Doar esti iubitul meu, nu?

    O urma de vinovatie se ivi in inima mea. Am mintit-o! Si nu ma simt mandru de asta, chiar daca o iubesc.

    -Miki, trebuie sa-ti... Nu am mai putut continua, deoarece aceasta isi baga mainile pe sub tricoul meu, dandu-l jos si arucandu-l undeva intr-un colt departe din calea ei, in timp ce ma intoarce cu fata la ea si ma saruta in secunda urmatoare. Era placut, foarte placut!

    Imi pun mainile pe soldurile ei, cercetandu-i gurita umeda si studiind-o. Aceasta isi cobora mainile spre slitul blugilor, deschizandu-l si lasand ca pantalonii sa fac contactul cu gresia bej rece. Si, fiind prin in sarutul ei senzual si seducator, scapa cu usurinta si de boxerii mei negri. Amandoi eram goli goluti, cercetand corpul fiecaruia cu atingeri fine si delicate. Atingerile ei erau ca un drog, ca o dependenta. Nu, ea era un drog pentru mine! Nu puteam sa rezist, nu vroiam sa ma impotrivesc! Era de-a dreptul excitant!

    Am rezemato de faianta crem, tresarind cand o simti, ridicandu-i picioarele in zona bazinului meu, infasurandu-si picioarele pe spatele meu, dupa care ducand-o in cabina de dus, lipind-o de geamul aburit. Jetul de apa se izbea cu putere de corpurile noastre, accentuand atmostfera dintre noi.

    Miki, rupe sarutul, coborand cu buzele spre gatul meu sarutandu-l si muscandu-l, in asa fel in cat imi lasa cateva semne. Cu o mana imi umbla prin par, iar cu cealalta spre amicul meu masandu-l. Nu credeam ca ar avea o astfel de latura perversa si irezistibila in acelasi timp. Am inceput sa scot gemete de placere cand incepuse sa mi-l frece in ritm alert, marind si micsorand viteza uneori. Ca sa nu ma las mai pre jos am inceput si eu sa-i masez sanul stang, auzind niste gemete infundate, apoi masandui cu mana dreapta comoara marind viteza din ce in ce mai mult la cateva secunde departare, oprind-o din sarutat si facand-o sa-si dea capul pe spate.

    Am privit-o pret de o secunda la fata, apoi la corpul ei dezgolit care se vedea perfect mai ales fiind ud. Mi-am apropiat buzele de sanul ei sarutandu-l si tot odata sugandu-i si muscandu-i sfarcul, facand ca gemetele sa fie mai accentuate. Placerea o domina si ma bucuram de capodopera ce o creasem, introducandu-mi doua degete in interiorul ei si miscandu-le cu grija la inceput, dar dur dupa ce l-am introdus si pe al treilea. Viteza crestea treptat intr-un mod senzual, iar zona ei se simtea din ce in ce mai umeda.

    -Hiro, te rog...fa-o! Te..vreau in..mine! Spune printre gemete cu unele pauze.

    -Esti sigura? O intreb inainte de a actiona, nefiind un magar si fiind constient de faptul ca nu eram protejat.

    Aproba din cap, in timp ce mainile ei se aflau acum rezemate de geam. Mi-am scos degetele, ea prinzandu-mi incheietura, savurandu-le. Am intors-o cu spatele la mine, presandu-i sanii de gem, apoi cu o mana ridicandu-i un picior iar pe cealalta punandu-mi-o in zona soldului ei, dupa care penetrand-o, facand-o sa scoata un geamat tare de durere.

    M-am miscat in interiorul ei incet, dar marind viteza pe parcurs, facand si ea la fel cu gemetele. Eram contopiti si prada placerii, facand miscari de du-te-vino in ea, iar ea satisfacandu-mi pofta cu glasul ei impietor. Am vrut-o de multe ori si eram gelos fiindca blondul avea o faptura pe care oricine si-ar dori-o, dar pe care nu stia cum sa o trateze. Imi daruiam toata forta si viteza -dar nu abilitatea de vampir- cu care o puteam satisface, rostindu-mi numele incontinuu si spunandu-mi, sau mai bine zis provocandu-ma sa nu-mi dau drumul inaintea ei.

    Am ranjit cand am auzit-o si cu ultimile puteri am marit viteza la maxim facand-o sa-si dea drumul, iar peste cateva secunde am ejaculat in interiorul ei, scotandu-mi, dupa aceea, amicul afara si ejaculand pe spatele ei, dar ajungand putin lichid albicios si in parul ei. O parte din sperma se scurgea pe coapsele ei, iar cealalta pica direct in gol. M-am asezat jos, fiind extenuat, iar ea isi atinti privirea asupra mea ranjind, apoi se aseza in genunchi, prinzandu-mi amicul in mainile ei fine frecandu-l. Din ce in ce voteza crestea, aducandu-l in modul gata de treba si bagandusi-l in gura. Incepuse sa-l suga si sa-si miste capul in sus si-n jos din ce in ce mai rapid, excitandu-ma si bucurandu-se de gemetele mele infundate. Pe parcurs a reusit sa-mi provoace un oral sa ma faca sa-mi dau drumul in gura ei, inghitand toata sperma.

    -Multumesc, iubitule!

    -Pentru ce, iubito? O intreb confuza.

    -Pentru ca m-ai facut sa ma simt de parca m-as fi topit. Imi raspunde zambind si sarutandu-ma usor pe buze.

    ***

    Am iesit din baie imbracat cu blugii mei negri preferitati si cu tricoul alb in mana, fiind inca ud, m-am decis sa raman la bustul gol. In urma mea iese si Miki imbracata numai intr-o lenjerie rosie sexy cu dantela neagra. Ii venea perfect, contirandu-i sanii bine formati, dandu-mi ocazia sa o privesc din puct de vedere pervers.

    -De ce imbracata numai in lenjerie intima? O intreb confunz, privind-o din cap pana in picioare.

    -Fiindca nu am nevoie de mai multe haine in preajma ta. Raspunde pe un ton seducator, apropiindu-se de mine cu pasi apasati, dar lenti.

    Isi pune ambele maini pe pieptul meu bine lucrat, dupa care imi musca lobul urechii si ma impinge cu toata puterea ei si isi da parul intr-o parte pe partea dreapta. Se aseaza deasupra mea, pozitionandu-si mainile in asa fel in cat capul meu se afla intre ele, iar parul ei pe umarul meu stand provocandu-mi mici furnicaturi. Mi-a daruit un mic pupic pe nas in timp ce-mi puneam o mana pe spatele ei in dreptul sutienului si cealalta pe mijlocul ei plimband-o.

    I-am zambit si am sarutat-o tandru pe frunte, apoi pe buzele ei rozalii, gustandu-le. Am continuat tot asa adancind sarutul si masandu-i sanii peste lenjerie iar aceasta imi studiaza fiecare muschi in parte cu atingerile ei fine lasand in urma fiecareia cate o dara fierbinte, incalzindu-mi corpul. Era o placere, un delect pe care il savuram fara sa mai stau pe ganduri!

    Atmosfera devenea din ce in ce mai incinsa. Fiecare sarut, fiecare atingere, fiecare geamat era diferit, dar din suflet. Si incercam sa o rasfat sa-i provoc o satisfactie pe care sa nu o uite niciodata.

    Atentia imi fu atrasa de o adiere de vant venind din dreptul balconului, observand ca ambele usi erau deschise. Am sarit ca arsi amandoi de pe pat, apropiindu-se de noi o siluata masculina din punctul de vedere al inaltimi, emanand o aura infricosatoare.

    Incet in incet, in lumina lunii, am inceput sa-mi dau seama si sa presimt cine era. Si mare mi-a fost surprinderea.

    -Cum ai ajuns aici, Lee?!

    -Cu talent! Imi raspunde, accentuand ultimul cuvant, apoi lovindu-ma in abdomen si trimitandu-ma direct in usa.

    -Hiro! Striga Miki, alergand spre mine si ajutandu-ma sa ma ridic.

    -Sa nu te mai atingi niciodata de iubita mea! Se rasteste blondu la mine, pe un ton de nervozitate.

    -Despre ce vorbesti? Cretinule! Tipa Miki la el. Cine esti? Si ce vrei?! Continua.

    -Miki, ce s-a inamplat cu tine? Hiro, bastard afurist ce esti! Ce i-ai facut?!  Tonul lui fiind mult mai nervos acum.

    -Nu e vina mea, idiotule, ci a ta! Daca nu erai tu si nesimtirea ta afurisita, ea nu ar mai fi venit dupa tine si nu si-ar mai fi pierdut memoria. Ti-o meriti!

    -Cum? Furandu-mi-o si sarutandu-mi-o! Hai nu zau! Asta e o infractiune.. O incalcare a teritoriului meu personal!

    -Nu e proprietatea ta personala! E viata ei proprie, si-o creaza dupa cum ii pofteste inima, si face alegeri de una singura! Asa ca ea m-a ales pe mine!

    -Ba nu! Ea e iubita mea!

    -Taci dracu din gura si nu mai indruga baliverne! Nu sunt iubita ta ci a lui! Si nici macar nu te cunosc.

    -A da?! Si pe el cum de il cunosti?! Cum de e iubitul tau?! O intreaba blondul furios.

    -Fiindca m-a ajutat in padurea aia intunecoasa cand eram ranita si mi-a fost alaturi in tot timpul asta! Si fiindca a recunoscut! Ii raspunde cu acelasi ton, dar imi dadusem seama ca era, totusi, putin confuza.

    -A recunoscut zici. Hmp! Eram sigur ca mi-o vei fura, dar nu ma gandeam ca vei folosi un astfel de mod murdar! Si tu Miki.. Nu as fi crezut vreodata ca o sa fi asa de proasta si bleaga incat sa crezi ca primul baiat pe care il vezi e iubitul tau sau ca iti spune asta! Esti atat de naiva... Se opri, lasand fraza in aer. Ma bucur totusi ca v-am oprit pana sa faceti ceva stupid. Dar nu ar trebui sa ma astept la asa ceva din partea unui baiat ca tine finut! Zise el sarcastic.

    Aici, chiar o spuse cu intentie, ceea ce ma provoca si enerva, in acelasi timp, la culme!

    -Te referi cumva la faptul ca nu am futut-o? Imi pare rau sa te anunt ca, acest baiat finut, si-a tras-o mai devreme cu iubita lui in cabina de dus! Ii zambesc cu ironie.

    -Ce ai zis?! Izbucni acesta, apropiindu-se cu repeziciune de mine.

    De data asta am incercat sa ma feresc de atacul lui lovind cu putere usa, dar in clipa urmatoare ma prinse de gat si ma rezema peste balustrada balconului.

    -Nimeni, nu o fute pe Miki inafara de mine! Izbucni din nou scotandu-si colti la iveala, iar ochii lui stralucind intr-un rosu sangeriu.

    -Nu! Te rog, lasa-l in pace! Il implora Miki cu ochii umezi.

    Dintr-o data usa camerei se deschise intrand pe ea cineva.

    -Ce se intampla aici? Era Sora.

    Lee isi indrepta privirea spre aceasta si spuse:

    -Oh, Sora, ce surpriza placuta! O intampina ironic, inchizand usa, incuind-o. Iar dupa expresia fetei lui stiam ca nu-i a buna.

    -Lee, orice ai face, nu te atinge de Sora! Nu o implica si pe ea in asta!

    Ranjeste, apoi o loveste pe bruneta in abdomen imobilizand-o.

    -Oh, prea tarziu. Iar acum, tu!

    Vine spre mine incercand sa ma loveasca, dar nu reuseste. Asta, crezand doar eu, pana atunci cand m-am trezit pe jos, cu el pe spatele meu, tinandu-mi mainile cu puterele la spate de incheieturi.

    -Degeaba te zbati. Stii ca sunt mai puternic decat tine. O spune, de parca s-ar lauda cu asta. Pacat totusi ca posed o abilitate de care nimeni nu e constient ca am.

    Acesta, se apropie de gatul meu, scotandu-si la iveala colti, apoi infigandu-i in gatul meu. Nu stiam ca vampirii pot musca alti vampiri, dar de fapt nu era asta. Nu incerca sa-mi suga sangele ci sa-mi introduca un fel de venin. Simteam cum otrava se raspandea prin tot corpul arzandu-ma.

    -Iar acum, Hiroshi, ce ai zice sa fi un baiat cuminte si sa faci tot ce-ti poruncesc.

    -De parca as fi asa de imbecil in cat sa-ti urmez ordinele! I-o reprosez iritat.

    -Poate tu nu, dar corpul tau da! Spune, afisand un ranjet malefic in timp ce se uita la Sora.

    Nu stiam la ce se gandea, dar presimt ca va fi ceva rau.

    -Hai sa facem ca totul sa fie mai distractiv! Exclama gratios, apropiindu-si gura de urechea mea. Trage-i-o Sorei!  Imi porunceste parca soptind.

    -Ce? Esti nebun Lee! Tin la Sora asa ca nu o voi face, nu ma poti obliga!

    -Asta s-o crezi tu Hiro. Fa-o, acum! Imi porunceste pentru a doua oara, dar de data asta cu intonatie accentuand ultimul cuvant.

    Sora era panica si confuza, nestiind ce se intampla. Ca si fiu sincer, nici eu nu am habar. Lee se da jos de pe mine, iar eu ma ridic dintr-o data ducandu-ma inspre mea. Nu! Incercam sa ma impotrivesc dar nu reuseam. Ca si cum picioarele nu mi-ar asculta comanda creierului. Ca si cum nu ar fi fost ale mele.

    -Sa te ia dracu Lee! Cum poti face asa ceva?!

    -Cu talent!

    Aceeasi replica nenorocita ca de mai devreme. Te urasc, Lee! Te urasc! In secunda doi o ridic pe Sora de pe podea observandu-i ochii inlacrimati. Tremura... Ii era teama. Oare de mine? Oare din cauza lui? Ah! Mori Lee, mori!

    -Ah, leag-o cu asta mai intai. Imi arunca o esarfa de a lui Miki.

    Oricat de mult incercam sa ma impotrivesc nu reuseam, de parca as fi posedat. Accentul si tonul pe care il folosea atunci cand imi poruncea ma facea sa-l ascult.

    Fac ce-mi spune, incercand sa nu o leg prea rau. Ea privindu-ma cu infricosare. Ma uit la Lee, fiind satisfacut de ceea ce vedea. Miki pasi spre noi, dar blondu-l o prinse de brate, tinand-o nemiscata.

    -Da-mi drumul, nenorocitule! Nu stiu cine esti! Nu stiu cine e ea sau ce se intampla aici, dar fie-ti mila!

    -Incearca sa-ti aduci aminte cine suntem, daca nu te fac eu sa-ti aduci aminte. De faptul ca am sarutat-o pe fata din fata ta cand eram impreuna cu tine si cat de mult ai suferit dupa aceea, urandu-ne! Adu-ti aminte, ingeras! Si o sa-ti dau drumul.

    Miki ramase intepenita, uitandu-se intr-un puct fix, gandindu-se. Era complet confuza, dar incerca sa-si revina. Sa-si aminteasca de ea, de noi, prin tot ce a trecut.

    -Ei bine, in timp ce printesa isi pune mintea la incerca, tu Hiro, ii vei da hainele Sorei, rupandu-i tricoul ca sa nu dezlegi esarfa, vei scapa si tu de haine si o vei fu-te hard! Imi porunci din nou pe acelasi ton folosit ca mai-nainte. Chiar il urasc!

    Nu voiam să-i fac una ca asta lui Sora. Tineam la ea. Lee, nenorocitule, am sa te distrug atunci cand ma voi elibera din controlul tau. Saraca, era asa de nedumerita si o privea uimita pe Miki, care era inca tinuta de Lee. Imi comandase să o fut. Pur si simplu asa.

    - Imi pare rau, Sora, i-am soptit dupa care am început să o dezbrac. Cu greu mă abțineam să nu sar pe ea și să o fut pe loc. Dar făceam ce mi s-a spus, chiar dacă dura. Am întors-o cu spatele catre mine. Astfel nu-i vedeam fata.

    Am impins-o in fata, tragandu-i posteriorul mai aproape de mine. Ea se sprijinea de peretele din fata ei. Uf, cum aveam sa i-o bag daca ea nu era inca umeda? Era de-a dreptul speriata fiindca picioarele ii tremurau. M-am aplecat asupra ei, soptindu-i cat de dulce posibil:

    - Imagineaza-ti ca esti cu persoana care o iubesti tu cel mai mult, doar voi doi. Totul va fi bine, doar lasa-te purtata de val.

    Acestea fiind spuse, i-am sarutat tandru ceafa, apoi m-am bagat puternic in ea. O auzisem tipand si urland, implorandu-ma sa o scot. Dar nu puteam, eram controlat. Se putea vedea sange prelingandu-se pe picioarele ei, semn ca aceasta fusese virgina. Incercand sa o stimulez, ii masam sanul cu o mana, iar cu cealalta o tineam de un sold. Baltoaca de apa care o facuse din cauza lacrimilor era una mare. Imi pare rau.

    Dezgustul care l-am avut la inceput, disparuse, facand loc placerii. Voiam mai mult. Ma impingeam in ea ca un nebun. M-am aplecat din nou, de data asta incercand sa o excit. I-am bagat in gura doua degete. Gemetele ei imi infundau urechile. Mai mult, mai rapid, mai adanc. Ma opresc pentru un moment. Cu greu o scot din ea. Sora tresari si se intoarse catre mine. Tocmai ce voiam. I-am dezlegat legatura de la maini, deoarece ma impiedica ca sa continui. Chiar daca avea lacrimi in ochi, aceasta isi musca necontrolat buza de jos, ceea ce ma excita si mai tare. Am impins-o brutal, spatele ei lipindu-se de peretele aspru si rece. Scoase un icnet de durere. Totul din jurul meu parca era in ceata. O auzeam pe Miki strigand, dar cu greu intelegeam ceea ce spune, iar siner sa fiu, putin imi pasa in acest moment.

    Am prins-o pe Sora de coapse si i-am ridicat picioare, acestea impletecindu-le in jurul abdomenului meu. Am intrat din nou in ea, de data aceasta mai puternic. Dadu capul pe spate, dar nu de durere, ci de placere, se putea citi usor pe chipul ei. Intrasem mai adanc. Miscarile le faceam mai incete, dar mai adanci. Iar la fiecare penetrare, aceasta scotea un mic strigat. O privisem pret de cateva minute. Avea niste ochi asa frumos, iar buzele acelea rosii ca sangele. Am sarit la gura ei, sarutand-o ca o bruta. La inceput se impotrivi, dar apoi ma lasa sa gust din dulceata lor. Mi-a strecurat limba in gura ei, atingand cu ea tot ce puteam. Limbile noastre dansau provocator. Ne-am desprins din sarut, indepartand gurile nu mai mult de un centimetru. Am scos amandoi limbile, invartindu-le una in jurul celeilalte.

    Ma simteam de parca eram in al noualea cer. Simteam cum vine, de aceea am marit viteza miscarilor. Intrerupsem jocul limbilor pentru a ma concentra pe placerea ce avea sa ajunga la maxim. Ma impinsem pentru ultima data in ea, eliberand lichidul alb si vascos. Apoi m-am asezat langa ea, luand-o in brate. Incepu sa planga in hohote.

    Nenorocitul de Lee radea si ne privea satisfacut de situatia creata.

    -Se pare ca m-am inselat amarnic. Chiar esti o bestie, un Bad Boy cand ti-o tragi cu cineva. Surase.

    -Esti multumit?! Il intreb si exclam in acelasi timp, cu ura.

    -Categoric. Razbunarea e dulce! Mai ales ca ai facut-o lata. Incepuse sa rada.

    -Ce vrei sa spui cu asta? Nu eu am facut-o da planga in halul asta ci tu, ca m-ai obligat!

    -Asta e adevarat, dar doar priveste-o. Plange in hohote din cauza ca si-a pierdut virginitatea in felul asta si pentru ca cel care a adus-o in starea asta esti tu. Persoana de care s-a indragostit!

    -Ce spui?.. Sora, ma place..? Intreb confuz uitandu-ma spre ea.

    Se oprise din plans si ma privi in ochi, dar apoi disparu din fata mea observand usa deschisa.

    -Sora! Striga Miki incercand sa mearga dupa ea, dar Lee o opri.

    -Tu ramai aici! Iar tu, ai face bine sa te cari din camera asta, pana nu te voi face sa-ti regreti ziua in care te-ai nascut. Spune blondul cu amenintare in voce.

    -Chiar asta o sa si fac, nenorocitule! Ii spun, luandu-mi hainele pe mine si plecand.

    Va trebui sa ma duc dupa Sora si sa incerc sa repar legatura mea dintre mine si ea. Ma aveam bine cu ea, iar acum cred ca ma uraste din tot sufletul. Nu stiam ca e indragostita de mine. Nici macar nu mi-as fi imaginat una cu asta, dar am fost prost. Acum imi dau seama de ce Sora se purta de fiecare data ciudat in preajma mea. M-am axat mai mult pe Miki incercand sa o cuceresc, in schimb Sora avea ochi pentru mine si eu am fost idiot incat nu am putut vedea asta si am ranit-o, am facut-o sa sufere.

    Dragostea e oarba, in cele din urma...

    >> Buuun! Deci in primul rand, Rose imi pare rau pentru Sora, dar a trebuit sa faca parte din razbunarea lui Lee si ar trebui sa ma urasti pentru asta. >.< dar priveste partea cea buna ^^ Lee i-a facut un bine si i-a bagat mintile in cap lui Hiro fiindca Sora il vroia deci l-a primit si il va primi Laugh Iar in al doilea rand vreau sa-i multumesc lu Raluu pentru scena hard dintre cei doi a facut o treaba buna :> sper ca te-a fascinat Raluca, Rose Laugh :> Siii un nou record! 4269 de cuvinte :3 ma mir ca am reusit :3 Va astept, parerile, propunerile si criticile si sper ca v-a placut :3 fiindca s-a cam ivit intorsaturi pe acolo, dar cred ca a meritat, nu? :3 Kiss <<


    Ella ♣
    Moderator
    Moderator

    Sex : feminin

    Mesaje : 2342

    Data de înscriere : 16/04/2012

    Re: ~Dragoste periculoasă [+18]~

    Mesaj Scris de Ella ♣ la data de Mar 19 Iul 2016 - 23:02

    Hello, Kimișor! ^-^
    Am reușit și eu într-un final să termin tot de citit și pot să spun că am rămas mască și asta pentru că mi-am dat seama de pe watt că eu de fapt eram la zi cu capitolele, iar eu aveam impresia că eram în urmă rău. Oricum au fost multe întorsături de situație până acum și cu siguranță vor mai fi și de acum încolo. Cine știe ce îți coace mintea. Sunt curioasă cum Lee o va face pe Miki să își recapete memoria și să își aducă aminte de ei și de relația lor. Dar mai curioasă sunt cum va reacționa că Hiro a făcut-o să se culce cu ea, când e clar că încă are sentimente pentru Lee. Oricum și Hiro trebuie să repare situația cu Sora, având în vedere că ea îl place, iar el a dezvirginat-o cam dur după părerea mea. Trebuie să se revanșeze în mare fel față de ea.
    Aștept următorul capitol. Sa ai spor! Kiss

    ~Kim™~
    Membru
    Membru

    Sex : feminin

    Mesaje : 1342

    Data de înscriere : 23/01/2013

    Re: ~Dragoste periculoasă [+18]~

    Mesaj Scris de ~Kim™~ la data de Lun 1 Aug 2016 - 17:53

    Melodia de capitol


    Chapter XII




    Priveam cu tristete imaginea din fata mea. Imi parea rau pentru ea, dar nu puteam face nimic din cauza unor maini barbatesti care ma tineau cu putere. Pe parcursul a tot ceea ce s-a intamplat, mi s-au ivit mici fragmente de amintiri, in timp ce blondul imi sopti la ureche un eveniment petrecut cu mult timp in urma, facandu-ma sa-mi amintens de ce il uram si de ce nu mai vorbisem cu Sora pentru o perioada lunga de timp - acum cred ca va fi invers.
    Am dat-o-n bara! Implicand-o si pe ea in asta. Era numai vina mea. Am fost o bleaga crezand ca Hiro era cu adevarat iubitul meu. Si am facut-o pe Sora sa sufere din cauza inteligentiei mele geniale - nu ma voi ierta pentru asta! Mai ales fiindca il placea, iar eu stiam asta, observand-o mereu cum se uita la el pe ascuns. Dar am fost o idioata pierzandu-mi memoria temporar si facand fapte gresite.
    Bruneta fugi, atunci cand Hiro o privi in ochi, confuz. Am vrut sa alerg dupa aceasta, dar Lee ma prinse de mana, impiedicandu-ma.
    - Tu ramai aici! Iar tu ai face bine sa te cari din camera asta, pana cand nu te voi face sa-ti regreti ziua in care te-ai nascut.
    - Chiar asta o sa si fac, nenorocitule!
    M-am uitat la el cum se imbraca, apoi pleca. Expresia de pe fata lui imi dadea de inteles ca nu o sa dea uitarii tot ceea ce s-a intamplat in noaptea asta, prea curand. Blondul imi daduse drumul, incuind usa camerei si stingand lumina.
    - De ce stingi lumina? Il intreb confuza si speriata, dupa felul in care ma privea, aparand dintr-o data in fata mea.
    Am incercat sa fac un pas inapoi, dar ma prinse de mijloc si ma lipi de muschii lui bine facuti, se simteau prin tricoul lui fin.
    - Unde crezi ca fugi?
    - Undeva unde nu ma vei gasi niciodata! Ma rastesc la el. Viata mea a luat o intorsatura zdravana de cand tu ai aparut in ea. Te urasc!
    Ii marturisesc, lovindu-l in piept in mod repetat cu ambii pumni incercand sa-mi descarc nervii, dar asta fu o idee stupida.
    - Oh, haide Miki! Stim amandoi ca nu ma poti rani atat fizic, prin lovituri, cat si sufleteste, prin vorbe dureroase. Schita un zambet pervers, trantindu-ma pe pat dupa aceea.
    M-am indepartat de el, sprijinindu-ma de noptiera patului vrand sa scap din capcana lui. Dar fusese de nefolos fiindca in clipa urmatoare se puse peste mine.
    - Stii, ar trebui sa te pedepsesc fiindca ai fost o fetita rea si te-ai futut cu altcineva, dar te voi ierta daca vei fi sclava mea.
    Imi musca lobul urechii, sublinind ultimile cuvinte si accentuandule pe un ton superior. Fiori mi se ivira pe sirea spinarii, facandu-ma sa tresar. Mi se rupea inima auzindu-l. Lee din fata mea nu mai era aceeasi persoana, tandra si iubitoare, m-a cucerit. Redevenise aceeasi persoana care isi batea joc de oricine ii statea in cale si lua in botjocura orice fata care dadea ochii cu el. E ca si cum ar avea doua fete. Una in care e cald si dulce, iar alta in care e rece si dur cu oricine.
    - Nu am nevoie de iertarea ta! Nu s-ar fi intamplat nimic din toate astea daca nu ai fi disparut fara sa-ti iei macar ramas bun! Tip la el simtindu-mi ochii usturand.
    - Atunci sa trecem la pedeapsa! Ranjeste, legandu-ma de inchieieturi cu esarfa cu care a fost legata si Sora.
    Isi plimba o mana pe abdomenul meu, in timp ce pe celalalta o strecura in chilotei mei. Aceeasi caldura, aceeasi senzatie. Felul cum ma atingea in zona intima era diferita fata de cel al lui Hiro. Era mult mai brutal si excitant. Il simteam pana in maduva oaselor, trimitandu-mi o electricitate prin tot corpul. Buzele lui faceau un contact puternic cu pielea mea. Coltii lui mi-o zgaria in urma saruturilor umede pe care mi le lasa. Imi provoca o sete. O sete de placere pe care numai ei mi-o putea crea.
    Degetul lui se afla inauntrul meu penetrandu-ma adanc, foarte adanc, facandu-ma sa gem de durere. Se misca in continu fara oprire, bagandu-mi inca un deget, accentuand durerea care pe parcurs disparea. Viteza normala fu inlocuita cu una anormala, gemetele mele devenind mai puternice, auzindu-se din ce in ce mai tare. Ele erau o delectare pentru urechea lui.
    - Uite cat de umeda poti fi numai datorita degetelor mele care te-au patruns. Hai, recunoaste ca sunt singurul care iti poate satisface pofta! Spune pe un ton firav, ridicandu-si privirea spre fata mea.
    Oricat de mult as vrea sa neg, nu puteam. Avea dreptate. Era singurul care ma putea citi ca pe o carte deschisa.
    Imi prinse soldul intr-un mod brutal, intorcandu-ma rapid cu spatele la el, simtindu-mi sanii cum erau presati de cearsaful patului - cand mi-o fi dar sutienul jos?! - simtind cum isi infigea coltii pe spatele meu ca o felina atunci cand isi insfaca prada. Il urasc, dar il si ador. Imi statea inima in loc, de fiecare data cand ii baga si ii scotea din diferite locuri. Nu stiam ce vroia cu adevarat sa-mi faca, dar sexualoismul cu care executa ma facea sa inebunesc.
    La scurt timp, acesta imi dadu jos lenjeria, sarutandu-ma apasat si muscandu-mi fundul, pana cand era sigur ca nu voi mai putea sta in sezut pentru o perioada de timp. Imi dezleaga legatura, apoi ma aseaza in genunchi pe pat, in fata lui, apropiindu-si gura de urechea mea.
    - Numele de pe spatele tau semnifica ca esti a mea! Imi musca lobul urechi, facabdu-ma sa scot un geamat infundat. Acum, fii sclava mea si dezbraca-ma! Ma musca din nou, dar mai tare. Fa-o acum, daca nu vrei sa te oblig, asa cum am facut cu Hiro.
    Ultima propozitie ma facu sa inghit in sec, imaginandu-mi cum s-a simtit el in acel moment. Am executat, prinzandu-i tricoul cu mainile tremurande, i l-am scos incet pe cap, aruncandu-l pe covorul de langa pat. Mi-am dus mainile spre pantalonii lui, deschizandu-i si aruncandu-i pe jos. Boxerii lui aveau o umflatura, anuntand ca amicul sau s-a trezit. In cele din urma, scapand si de acestia. Imi ranji cand l-am privit in ochi, apoi ma aseza intr-o pozitie placuta lui, apucandu-ma de sold si penetrandu-ma adanc. Am scos un geamat prelung, infundat, de durere, avand senzatia ca era mai mare decat data trecuta. Durea ca dracu! L-am rugat sa o scoata, dar nu ma asculta. Stătea nemiscat. Nu actiona sau spunea nimic, ci doar o tinea in mine. Simteam ca si cum as fi pe cale sa explodez, nestiind ce sa fac.
    - Spune ca ma vrei! Spune-mi ca nu ti-o vei mai trage vreodata cu nimeni altcineva inafara de mine Ca sunt singurul care iti să satisface nevoia de sex! Imi vorbeste, ca si cum mi-ar porunci cu acel ton senzual de ne refuzat.
    Nu vroiam sa-i afirm asta. Nu mai eram pregatita pentru o alta partida ne protejata. Nu mai sunt un vampir, macar de nivel scazut, ca sa ii pot face fata. E o bestie de fiecare data cand si-o trage cu orice fata, ne tinand cont de cine e. Dar e singurul care ma poate face sa uit de toate momentele grele pe care le-am trait. Singurul care e capabil sa-mi aline durerea in felul lui propriu.
    - Te rog, pisicuto! Am nevoie de cuvintele tale care ma starnesc. Am nevoie de tine! Ma implora, muscandu-mi buza inferioara, sarutandu-ma - cum l-as putea refuza?!
    - Lee, esti singura persoana pe care o vreau! Singurul care imi poate oferi o partida buna de sex! Fi erotic si trage-mi-o pana la epuziare! I-am poruncit, adancind din ce in ce mai mult sarutul.
    Lee incepu sa actioneze. Miscarile lui de du-te - vino deveneau, pe parcurs, mai accelerate atingand limita maxima a unui muritor si viteza minima a unui vampir. Se simtea placut, bine. Si eram prinsa in lumea lui erotica. Ardeam pe dinauntru, placandu-mi la nebunie.
    Eram la limita, facandu-ma sa-mi dau drumul. A simtit, dar nu s-a oprit, tragand de buza mea cu coltii, ranindu-ma si schitand un zambet strengar. A continuat cu miscarile, savurand gemetele pe care reusise sa mi le creeze, apoi si-a dat drumul in mine - era de asteptat din partea lui.
    - Data viitoare cand vei mai comite vreo gresala nu voi mai fi asa de bland. Zice el sarcastic, iar eu ridicandu-mi o spranceana.
    - Hai nu zau. Ii spun in mod ironic.
    Se aseaza langa mine, privindu-ma si sarutandu-mi fruntea, afectuos. Era ciudat cum revenise la persoana asta iubitoare. Niciodata nu voi intelege felul lui de a gandi sau cand isi va arata acea latura a lui rea si psihopata.
    I-am zambit, iar acesta ma lua in brate, asezandu-mi capul in scobitura gatului sau. Ma saruta pe crestetul capului, auzind trei cuvinte infundate:
    - Te iubesc, micuto!


    >> Cu intarziere am adus si acest capitol ^^ Nu vreau sa para ca Miki e o usuratica am incercat sa para ca prima iubire nu se uita niciodata, nu? Laugh Si sper sa nu primesc reclamatii din partea nimanui Laugh ei bine, sper ca mi-a iesit si va astept parerile ^^ :x :3 Kiss <<

    Ella ♣
    Moderator
    Moderator

    Sex : feminin

    Mesaje : 2342

    Data de înscriere : 16/04/2012

    Re: ~Dragoste periculoasă [+18]~

    Mesaj Scris de Ella ♣ la data de Mar 2 Aug 2016 - 22:05

    Hei, Kim!
    Scurte mai sunt capitolele tale. Laugh Vreau să fie mai mari și să aibă mai multă acțiune în ele, dar pentru un moment să revenim la capitolul actual. Memoria lui Miki a revenit destul de brusc, după părerea mea, însă cred că acum și-ar fi dorit să nu o mai aibă, având în vedere ce s-a întâmplat cu Sora și Hiro. Oricum, era clar că Lee e prima și unica ei iubire, indiferent cât de mult neagă ea asta. Laugh Sfârșitul a fost foarte cute și romantic cât de cât, mai ales când i-a spus că o iubește și i-a pupat creștetul capului.
    Sper să vină nextul cât mai repede! Spor la scris. ^-^

    ~Kim™~
    Membru
    Membru

    Sex : feminin

    Mesaje : 1342

    Data de înscriere : 23/01/2013

    Re: ~Dragoste periculoasă [+18]~

    Mesaj Scris de ~Kim™~ la data de Mier 3 Aug 2016 - 23:57

    Chapter XIII

    Am fugit ca arsa, fara sa mai dau ochii cu el. Ma durea inima fiindca m-a violat chiar daca era controlat de idiotul de Lee. Asta a fost cea mai groaznica experienta pe care am trait-o vreodata in toti anii mei de vampir. Nu vreau sa dau ochii cu Hiro. Sunt prea speriata ca sa ii pot face fata. Imi e ciuda fiindca nu sunt destul de puternica, astfel as fi putut sa-l opresc pe Hiro. Ma urasc pentru asta.

    Am ajuns in camera mea, incuind usa cu cheia in urma mea si sprijinindu-ma de ea. Incepusem sa plang, de nu mai puteam, descarcandu-ma, creandu-mi o durere infernala de cap. Dar nu-mi pasa.

    Tot ce pot face acum e sa ma gandesc cum pot sa ascund sentimentele mele fata de el. Nu pot sa nu le ignor, dar nici sa renunt la ele. Voi incerca sa stau departe de el si de Lee ceva timp, poate asa o sa pot trece peste aceasta trauma.

    Aud niste batai puternice in usa, facandu-ma sa ma opresc din plans, urmate de alte batai dar mai lente, apoi o liniste.

    - Sora esti acolo? Te rog, raspunde-mi! Ma implora vocea lui Hiro.

    Nu am scos nici un sunet. Am facut sa para ca nu sunt aici ca sa plece. Nu vroiam sa dau ochii cu el. Nu acum. Vreau sa ma calmez, sa fiu singura in intunericul care predomina peste camera mea, luminata doar in zona ferestrei de lumina lunii.

    Atat bataile din usa cat si vocea lui nu se mai auzeau. Am mai asteptat pret de cateva minute ca sa fiu sigura ca a plecat, apoi m-am dus sa-mi aleg niste haine lejere de dormit.

    Mi-am ales o lenjerie intima de un albastu deschis, un maieu alb si o pereche de pantaloni scurti, du-pa care m-am asezat in pat cu speranta ca voi putea dormi, dar nu am reusit. Fiecare imagine a evenimentului imi strabatea mintea, atunci cand mi-am inchis ochii. Frica si plansul ma acaparasera din nou, creandu-mi aceleasi senzatii ca atunci. Confuzie, spaima, durere, placere si dezamagire. Toate aceste sentimente imi strabateau sufletul. Asa ca am decis sa iau o gura proaspata de aer pe balcol. Mirosul imbietor al florilor imi incantau narile. Erau un delict pentru acestea, dandu-mi senzatia de relaxare. La scurt timp ma calmez si nu ma mai gandes la nimic altceva care sa ma deranjeze, sfarsind in cele din urma sa adorm.

    ***

    Razele soarelui parcurgeau obstacolul, acela fiind jaluzele din dreptul patului, aterizand pe chipul meu, trezindu-ma. Am incercat sa-mi pun o perna pe fata cu scopul de a bloca razele, dar nu reuseam, deoarece alte raze se aflau pe partile in care perna nu ajunse, astfel cedand. M-am uitat spre ecranului meu observand ora. Era 10:15 dimineata. Din cauza celor intamplate, fusesem prea zapacita incat sa-mi aduc aminte de cursurile din dupa amiaza asta, asa ca nu am avut timp sa ma pregatesc.

    Mi-am luat hainele pentru scoala, apoi m-am indreptat spre cantina pentru a lua pranzul, avand in vedere ca am sarit peste micul dejun. As fi preferat sa beau niste pungi de sange, dar de cat sa-mi scape puterile de sub control, mai bine ma lipsesc.

    Am intrat in cantina, uitandu-ma dupa Hiro, respirand usurata ca nu se afla aici. Am inaintat spre bucutaraseana, luand o tava, apoi punandu-mi gustarea de miercuri, aceeasi ca intotdeauna, supa cartofi - mda... uneori ar cam trebui sa schimbe meniul, macar o data la o luna, pana nu vor incepe toti sa vaneze animale sau sa umble la proviziile de sange, dupa care m-am asezat la o masa. In timp ce mancam, auzisem soneria telefonului meu, anuntandu-ma ca am primit un mesaj. Il iau. Numele lui Miki aparuse pe ecran. Am vrut sa ezit, dar n-am facut-o, asa ca l-am deschis.

    " Sora, nu eram sigura daca vroiai sa-mi auzi vocea sau sa vorbesti cu mine, astfel m-am decis sa-ti scriu totul intr-un mesaj. Aseara mi s-au intamplat multe si imi pierdusem memoria in timp ce il cautam pe Lee, iar Hiro a fost cel care m-a gasit in padure. Apoi tot ce stiu e ca l-am intrebat cine e si mi-a zis ca e iubitul meu... Imi pare rau, Sora! Am fost o idioata si l-am crezut si te-am facut sa suferi si te-am bagat si pe tine in asta ca doar el nu ajungea! Imi pare rau! Chiar imi pare rau! Nu vreau sa te pierd.. Esti prietena mea si am trecut prin multe amandoua.. Nu voi veni azi la cursuri, dar sper ca ne vom vedea in seara asta, la 9, langa copacul cu initialele noastre. Te voi astepta... "

    Mi-am alungat orice gand negativ si am recitit mesajul lui Miki. Chiar imi era o buna prietena si nu o judec pentru nimic, asa ca ma decid sa ma intalnesc cu ea diseara, aruncandu-mi tava cu restul mancari de care nu m-am atins, la gunoi.

    Orele treceau si treceau cu greu, intr-un final sfarsindu-se. Spre norocul meu reusind sa nu dau ochii cu nici unul dintre cei doi. Am mers spre camera mea, dupa care am facut un dus. Felul cum stropii de apa se loveau de pielea mea de abia incalzita, ma faceau sa ma relaxez. Mi-am ales niste haine confortabile de iesit.

    La scurt timp ma aflam langa copacul de intalnire. Nu era nici urma de Miki, semn ca ajunsesem inaintea ei. Mi-am ridicat privirea spre cer uitandu-ma dupa stele, dar nu era nici una. Era un cer intunecat si totodata sumbru. Ma ingrijora.

    Am mai asteptat putin, sperand sa apara, dar nu. Trecuse mult de ora 9 ceea ce imi cauzase o neliniste si ma tulbura. In jur era liniste. Nici un semn de vreo persoana prin zona, decizandu-ma sa o caut pe Miki.

    Am mers pe o alee, auzind greierii care cantau din departare si niste voci masculine ca si cum s-ar certa de la un balcon al unei camere. Am incercat sa o sun, dar imi raspunse robotul. Apoi m-am dus in camera ei. Imaginile de aseara imi treceau prin fata ochilor. Am ispirat adanc calmandu-ma reusind, observandu-i telefonul pe masuta ei. L-am luat, dupa care m-am intors din nou la copac unde niste maini ma prinse pe la spate, imbratisandu-ma.

    - Imi pare rau, Sora!

    Vocea ii era ragusita, semn ca a plans. Am incercat sa ma intorc ca sa-i vad expresia fetei, dar imbratisarea nu ma lasa sa actionez. In cele din urma reusind. Ma intrista si pe mine in acelasi timp. Am incercat sa o calmez stergandu-i lacrimile, dar fusese in zadar. Intr-un final mi-am facut curaj sa-i vorbesc pe un ton firav.

    - Miki, nu sunt suparata pe tine, asa ca nu ai de ce sa plangi. Suntem prietene si prin orice am trece sau orice s-ar intampla vor ramane alaturi una fata de cealalta.

    Aceasta nu mai spuse nimic ci doar ma imbratisa din nou, dar de data asta, ne mai plangand. Ne-am indepartat privindu-ne fetele. Nici una dintre noi nu scosese nici un sunet pana cand ne puvnise rasul deodata. Radeam in hohote si era minunat. Toata aceasta liniste de mormant fiind acaparata de zgomotul asurzitor al rasetelor noastre. Si era placut. Sa o pot vedea razand fara oprire si facandu-ma si pe mine sa rad in acelasi timp cu ea, era placut.

    - Miki, hai sa ne oprim din ras si sa mergem sa ne plimbam ce spui? O intreb printre hohote, tragand aer in piept la fiecare cuvant in parte.

    - E o idee buna. Spuse si ea printre hohote, oprindu-se apoi.

    Am mers amandoua, in timp ce barfeam si discutam despre baieti, despre ce look ni s-ar potrivi mai bine si despre cat de mult as fi vrut sa traiesc o viata de adolescenta normala, fara puteri sau obligatii care trebuie sa le am datorita parintilor. Sunt geloasa pe faptul ca acum e muritoare, dar experimentam viata unei astfel de adolescenta alaturi de ea si nu aveam motiv sa ma plang. Dar la un moment dat ne sare in minte ideea de a ne plimba prin padure ca sa vanez fiindu-mi foame si avand neaparata nevoie de sange animal. Am carat-o pe Miki in brate ca o printesa amuzandu-de, ajungand in padure. Amandoua am inaintat, zarind un iepure.

    - Miki, ramai aici pana prind eu iepurele, dupa care ne intoarcem inapoi la Academie. Ii spun in timp ce urmaream iepurele cu privirea.

    - Sora, ce ar fi ca sa nu-ti folosesti abilitatea de vampir momentan si sa prindem iepurele impreuna, ce spui?

    Tonul vocii pe care il folosi era unul imbietor schitand la sfarsit un zambet tandru. O placeam. O consideram ca o sora pe care nu o mai aveam, asa ca nu am refuzat-o ci am dat aprobator din cap. Iepurele era energic, astfel ajungand sa-l urmarim pana in mijlocul padurii. Intr-un final prinzandu-l si hranindu-ma din el. Acesta transformandu-se in praf in timp ce Miki se indeparta de mine.

    - Sora, cred ca ar trebui sa vezi asta. Ma anunta, observandu-se un gram se confuzie in glasul ei.

    Mi-am dus privirea spre ea, ramanand blocata. La cativa metri departare de noi se afla un conac. Mai bine zis ditamai conacul. Acoperisul fiind vobsit in alb simplu si in acelasi timp constructia conacului era un moderna avand elemente boieresti. Existau alei care înconjurau o portiune din terenul din fata intrari.

    - Nu inteleg de ce un asa conac se afla in mijlocul padurii si de ce arata ca si cum nu ar fi parasita? O intreb pe Miki, confuza. Imi da fiori cand o privesc.

    - Probabil locuieste vreo familie de bogatasi. Zice Miki pe un ton sarcastic.

    - Asa o fi. Dar totusi, o curiozitate se starneste in mine.

    Acestea fiind spuse am pasit amandoua spre conac. Atunci cand am calcat curtea care era de-a dreptul ingrijita am auzit o voce venind din intuneric, observandu-i-se doar postura nu si fata.

    - Nu stiam ca vom avea musafiri.


    Ella ♣
    Moderator
    Moderator

    Sex : feminin

    Mesaje : 2342

    Data de înscriere : 16/04/2012

    Re: ~Dragoste periculoasă [+18]~

    Mesaj Scris de Ella ♣ la data de Joi 4 Aug 2016 - 12:00

    Hello, Kimisor! ^-^
    Săraca Sora, sper să își revină repede din șoc și să discute cu Hiro, apoi să Hiro să facă ceva foarte romantic ca Sora să îl ierte și să fie împreună. Mă bucur că fetele s-au împăcat, nu mai au remușcări și după cum pare se aventurează într-un mister. Nu prea îmi plac mie finalurile astea în aer, dar adevarul e că nu ar exista suspans fără ele. Sunt foarte curioasă să văd cine era acea persoană "suspectă" care le-a întâmpinat pe fete și în ce belea s-au mai băgat. Laugh
    Aștept următorul capitol așa că ai face bine să te apuci de scris. Să ai spor! Kiss

    ~Kim™~
    Membru
    Membru

    Sex : feminin

    Mesaje : 1342

    Data de înscriere : 23/01/2013

    Re: ~Dragoste periculoasă [+18]~

    Mesaj Scris de ~Kim™~ la data de Joi 4 Aug 2016 - 15:12

    Melodia capitolului
    Ps: Acest capitol conține 6656 de cuvinte, spor la citit! ^^



    Chapter XIV




    Am înghițit în sec când misterioasa persoană a vorbit. M-am dat doi pași înapoi și am bagat-o pe Miki în spatele meu, nu de alta, da nu doream să ajungă hrană acum că e umană.
    Tipul începuse să înainteze ușor spre mine și cu cât ieșea mai mult în lumină cu atât rămâneam mai șocată. Pornisem cu privirea de jos în sus, iar când i-am văzut abdomenul plin de mușchi perfect conturați de parcă cineva i-a pictat am crezut că mi-a pus Dumnezeu mâna în cap. Și, o Doamne! Tipul avea doar o geacă de piele pe el descheiată. Serios, băiete! Pune naibii ceva pe tine că provoci un infarct lumii.
    În momentul ăsta nu mai exista nici Hiro; numele lui în mintea mea mi-a provocat o puternică stare de nostalgie, amestecată cu repulsie. Am auzit un râs ușor venind din fața mea și mi-am ridicat privirea spre el și din nou mă pierdusem. Avea privirea aia de băiat pervers și glumeț, acea privire ce putea dădea gata orice fată ca să nu mai spun de ochii săi verzi cu o ușoară tentă de albastru. Ca să nu mai vorbim că acea barbă, frumos îngrijită, îl făcea să pară și mai sexy și mai matur.
    Își ridicase mâna și și-o trecuse prin părul negru și bogat ce stătea de parcă își băgase degetele în priză. Continua să se apropie de mine, acum și mai impunător ca prima dată și zâmbind pervers. Mi-ar plăcea să îi șterg zâmbetul ăla dacă aș avea mai mult curaj și putere. Unde naiba ajunsesem? În ce eram băgate?
    Am împins-o ușor pe Miki rugându-mă să înțeleagă mesaju și să o rupă la fugă imediat ce prinde ocazia, aveam să-l țin eu pe loc cât de mult puteam. Tipul nu îmi inspira încredere și mă îndoiesc că ne-ar lăsa să plecăm.
    L-am observat cum se pregătea să atace, apoi dintr-o dată se afla în faţa mea. Am înghiţit în sec, încercând să-mi dau seama de ceea ce vrea să facă. Nu mi-am luat ochii de la el. Tipul ăsta... Nici nu mai aveam cuvinte cum să-l mai descriu. 
    În secunda urmatoare se năpusti asupra lui Miki. Drace! De ce nu a fugit pana acum?!

    Printr-o fracţiune de secundă, reuşisem să-i prind mâna, spunându-i brunetei sa fugă. Zis şi făcut. Fără să mai stau pe gânduri, l-am prins cu toată puterea de geaca lui şi l-am azvârlit până într-un copac, retezindu-l.
    - Să nu te atingi de prietena mea, tâmpitule! Ii rostesc cuvintele pe un ton autoritar şi tot odată nervos.
    Acesta miji ochii atunci când imi întâlni privirea. Neasteptându-se la aşa ceva. Expresia i se schimbase radical într-una perversă, dându-mi câţiva fiori semn ca nu-i a bună. Urăsc când simţurile mele mi-o iau înainte. Măcar dacă m-ar anunţa dinainte ca fac vreo greşeală. Dar nu ele nu ţin cu mine în preajma băieţilor. Cât poate să mă enerveze lucrul ăsta!
    Printr-o încercare de a fugi, am eşuat. Nu puteam să-mi mişc picioarele, de parcă mi-ar fi fost prinse, cu ţeruşuri, înfipte în pământ. Semăna ca o abilitate a unui vampir, dar ne mai întâlnită de mine până acum. Ceea ce mă facu să-mi străbată gândul era faptul ca el nu era orice fel de vampir de nivel ridicat. Îşi apropie faţa de a mea, fiind doar la câţiva milimetrii depărtare. Dacă încearcă cumva să mă sărute sau alte acţiuni perverse fără permisiunea mea, zău că-l voi pocni din toată inima cu prima ocazie pe care o voi avea!
    Păpuşă, oi fi tu dură, dar nu-ţi încerca norocul ca nu ştii ce te va aştepta.
    Era mai înalt decât mine. Mult mai înalt. Iar felul cum mă privea în timp ce-şi poziţiona ochii în aşa fel încât să-i vadă pe ai mei şi mă avertiza cu un ton impunător, îmi crea un sentiment de frică pe care încercam să-l alung, dar era în zadar. Aşa că am decis să nu fiu mai prejos decât el şi să nu-i prezint sentimentul pe care mi l-a provocat.
    - Imi pare rău să te anunţ că norocul îmi surâde mereu.
    Intenţia mea nu eşuă, fiindcă reuşisem să-i dovedesc că nu sunt cine crede el că sunt. Dar luă o întorsătură groaznică când văzu că nu mă las aşa de uşor să mă influenţeze.
    - Ei bine, puştoaico, ai tupeu să-mi răspunzi da să vedem cu ce o să ripostezi la următoarea mişcare.
    Nu-mi dau seama dacă glumea sau vorbea serios. Avea o înfăţişare neutră. Aratase ca tipul glumeţ la început, dar acum, mă îndoiesc că o să-şi mai exprime acea latură.
    Simţeam cum mă dezechilibrez şi pic, în fund, pe terenul cel rece, apoi cum mă ridica dintr-o dată în aer, punandu-mă, în zona burţi pe umărul său drept. Ochii mei ii fixa spatele, acoperit de geaca din piele, iar picioarele mele dezgolite îi atingea o parte din abdomen. Era fină. Dar muşchii săi se contractau. Aş zice că are un corp bine lucrat, dar nu cred până nu văd.
    - Să-nţeleg că-ţi place postura în care te afli, dacă nu ripostezi.
    Modul ironic în care spuse cuvintele mă făcu să-mi revin la realitate, studiind poziţia în care mă fixă. Oh Doamne! Îmi vine să-l omor pentru asta. Dacă el chiar crede că mă poate manipula în felul ăsta, atunci se înşeală amarnic.
    M-am zbătut din răsputeri ca să scap, lovind cu pumnii, dureros, în spinarea lui, în continuu, dar fără şanse de scăpare. Era mult mai puternic decât mine şi viclean. Chiar am încercat să-l lovesc cu călcâiul adidasului în cap, dar se feri. Eram vampir şi totuşi abilităţile mele nu funcţionau pe el şi mereu era cu un pas înaintea mea. Ah! Vampirul ăsta mă calcă pe nervi la culme! Cât tupeu pe capul lui ca să se pună cu mine. Lasă că nu te iert şi o să-ţi arăt eu ce pot. Cine va râde la urmă, va râde mai bine, băiete!
    Încă odată am încercat să mă opun, dar acelaşi rezultat. Mi-am putut da seama ca schiţase un zâmbet. Urmat de un râs victorios.
    - Aş putea recunoaşte acest râs de glorie de la o poştă. Se auzi o vocea masculină venind din faţa mea. Eşti mândru pentru că ai prins o biată vampiriţă de un rang destul de glorios sau pentru poziţia in care ai fixat-o, Ethan? Întrebă acesta, apropiindu-se de noi.
    L-am putut zări cum o ţinea pe Miki în braţele lui ca pe o prințesă, aproape leşinată. Având mici vânătăi in zona mâinilor, dând de înţeles ca i s-a împotrivit atunci când a prins-o. Nu-mi puteam lua ochii de la ea. Nu ştiam ce s-o fi întâmplat cât timp s-a despărţit de mine, dar îmi crea un sentiment de vinovăţie faptul ca i-am spus să fugă şi să o las singură, ne constatând ce i s-ar fi putut întâmpla. Totuşi, o uşurare îmi străbătea corpul obervand că nu prezenta nici o urmă a unor colţi pe gatul ei.
    - Hai să spunem că pentru ambele. Dar tu, Aaron, cum se face că nu ţi-ai savurat încă cina? Il întreabă brunetul, întorcându-şi privirea spre el.
    Se apropia, ieşind din acel abis al întunericului privindu-i mai atent fizicul şi înfăţişarea. Mă uitam mușchii lui bine definiți, ceea ce mă ducea cu gândul că băieții ăștia petreceau ore în șir la sală. Acum blestemam tot ce puteam că Miki nu mai era vampir. Mai sunteți mulți? Mă întrebasem în gând. Nu de alta, da cu cât erau mai mulți cu atât era mai periculos și mai greu să mă abțin să nu salivez. Cunoșteam bine pericolul în care mă aflam, dar trebuia să recunosc că ăștia doi arătau chiar foarte bine, dar clar nu erau de partea mea. Ochii săi albaștri nu exprimau altceva decât o răceală absolută, ce te lovea mai ceva ca frigul de iarnă în față. Puteam citi cu ușurință indiferența sa, dar și curiozitatea în legătură cu noi.
    - Păi ca să fiu sincer, am vrut să o gust, dar mă întrebam cum de nu ai ajuns tu primul la ea. Sau cum de nu ți-ai dat seama că o umană circulă pe aici, dar acum observ că acea vampiriță ți-a stat în cale. Îi răspunse acesta mutându-și privirea de la Miki la mine, apoi din nou la ea.
    Se aplecase ușor asupra ei, lăsând firele lui șatene să-i atingă fața. Își mutase ușor direcția spre gâtul acesteia și atunci mă trecuse toți fiorii. Eram sigură că se va întâmpla asta la un moment dat. Miki avea să fie hrana acelui tip ce o ținea destul de grijuliu în brațe. Aș fi făcut doi pași în față, în speranța să o ajut și să-l omor pe acel tip cu un corp ca de macho man, dacă acel Adonis de mai devreme nu mă pusese pe umărul său ca un sac de cartofi. Ok, nu era de bine. Începusem să tremur puternic când am simțit brațele lui Ethan -parcă așa am înțeles că-l cheamă pe acest nenorocit cu forme apetisante- pe coapsele mele și respirația lui pe o părticică din abdomenul meu, aproape dezgolit din cauza tricoului care era ridicat. Nu suportam! Nu suportam o atingere masculină. Începusem să mă zbat ca peștele pe uscat și țipasem când acel bărbat își lipise buzele de gâtul lui Miki ca mai apoi să își lase la iveală colții. Care erau șansele să câștig? Nu existau, ăștia probabil mâncau oameni pe pâine la micul-dejun. Nu o mușcase, doar o înțepase puțin cu colții lâsând firioașe de sânge să se prelingă ușor, iar Miki să se trezească.
    În secunda următoare, și-a deschis ochii, uitându-se la fața lui. Aceasta își mări ochii și începuse să țipe, văzându-i colții puțin însângerați, apoi începuse să se zbată ca să-i dea drumul, dar nici pomeneală. Ci doar schițase un zâmbet cu ironie fiind satisfăcut de expresia feței acesteia.
    - Îmi place că nu te lași așa de ușor.
    Rânji, strângând-o din ce în ce mai mult de brațe și picioare, lăsându-i mici vânătăi. Miki scoțând un icnet de durere.
    - Nu! Te rog, nu o răni! Îl implor stricând din spatele lui Ethan.
    M-am sprijit cu mâinile de spatele lui, ridicându-mi capul în așa fel încât să-i pot privi. Frica se cunoștea pe fața ei. Nu putea să riposteze ceea ce o făcea să fie vulnerabilă în fața lui. Ochii acestuia o ațintiră, privind-o din cap până în picioare cum tremura. Se apropia neîncetat de chipul ei, aflându-se doar la cațiva centrimetri depărtare de buzele ei, sugerând ca și cum că ar vrea să-i fure un sărut. Dar aparențele înșeală. Deoarece a coborât în jos la gâtul ei, atingându-i pielea cea fină ușor cu buzele alea ale lui cărnoase care ar face orice fată să se simtă bine doar printr-un contact cu pielea. Acest gest o făcuse să tresară, dar totodată să se și relaxeze. Schițase un rânjet, atunci când îi observase reacția și iși mutase buzele spre decolteul ei, sărutând-o, după care scoțandu-și colții la iveală, iar ochii lui devenind roșiatici. Oh, nu! Mi-am spus în minte, în timp ce mă rugam ca să-l poată opri cineva.
    - Baieți, distracția voastră se oprește aici. Anunță o voce masculină pe un ton matur și impunator în același timp.
    Am ridicat cât am putut capul să mă uit la noua persoană apărută. Cred că am găsit șeful și mă rugam din tot sufletul să fie puțină bunătate în ochii lui căprui. Părea a fi cel mai mare de aici și cel mai matur, iar după oftatul celor doi băieți e clar că el conducea aici. Începuse să se apropie de noi, ținând mâinile în buzunarul blugilor. Avea o statură impunătoare și era chiar și mai înalt ca cei doi sau era doar imaginația mea? Părul lui castaniu era ușor ciufulit ceea ce mă făcea să mă întreb dacă abia s-a trezit. Avea o privire absolut pătrunzătoare și chiar părea a fi cu capul pe umeri. Se oprinse în dreptul lui Miki și o privi preț de câteva secunde bune și atunci toate speranțele mele cum că ar fi bun începuse să se năruiască. Sigur avea tentații la gâtul ei, iar eu nici nu mă puteam elibera. Deja devenise incomod și mă dureau coastele. Am simțit două brațe puternice cum mă ridică și m-am trezit imediat ținută sus de "șefu". Ok, arăta mai bine de aproape și acea barbă lăsată neglijent chiar i se potrivea.
    - Hmp... Să înțeleg că ești de nivel ridicat dacă ai reușit să-i faci față lui Ethan. Dar tu nu-mi prezinți interes față de prietena ta.
    Acestea fiind spuse îmi dădu drumul, lăsându-mă să cad puternic de pământ. Ce necioplit! Credeam că ar avea și el puțină milă față de mine, dar nu. Am parte numai de idioți! Doamne, de ce mă uraști așa de mult și mă trimiți pe mâinile diavolurilor?!
    L-am văzut cum se apropie de Miki, aceasta de frică se îndepărtază, făcând pași repezi în spate cu speranța că va scăpa. Eșuează, împiedicându-se de o creangă și căzând. Își închise ochii, o mână având-o în pământ, iar cealaltă în dreptul feței ei. Se aplecă asupra lui Miki, prinzând-o de mână și ridicând-o în picioare. Mă surprinse gestul lui, deoarece avea aceea privire de parcă ar fi vrut să se hrănească, dar mă bucurasem că mă înșelasem. Măcar ea să aibe norocolul de a scăpa teafără.
    - Ar trebui să mergem să tratăm julitura aia, nu crezi? O întrebă privind-o în ochi cu superioritate.
    Chiar era înalt și o privea, oarecum, cu amuzament când dădu din cap în semn de da. A luat-o în brațe, în timp ce le facea semn celor doi ca să mă ducă în conac. Viteza lui era incredibilă, făcându-l să pară că a dispărut, când deja se afla în conac.
    - O fi el mai matur și mai mare decât noi, dar îl urăsc când nu ne lasă să facem ce vrem. Spune Aaron enervat.
    - Ei bine, nu te poți pune cu Eric în astfel de momente, știi doar. Totuși, nu înțeleg de ce îl interesează acea muritoare de nu te-a lăsat să te atingi de ea. Rostise, părând gânditor.
    - Poate din cauza faptului că el are mai multă minte, decăt voi doi la un loc. Le spun sarcastică, râzând.
    Aaron nu dădea nici un fel de interes asupra la ceea ce am zis, dar Ethan părea de-a dreptul iritat, trimițându-mi săgeți din priviri. Upsi, se pare că am călcat o pisică pe codiță. Presimt că nu-i de bine, dar îmi place că am reușit să-l necăjesc puțin.
    - Haha! Zise ironic. Vorbește aia care nu i s-a părut interesantă. La ce forme ai, cine s-ar uita la tine. Continuă afișând o față de indiferență.
    Adică ce vrea să spună cu asta că nu am forme?! Cât tupeu pe el, să-mi zică asta. Tipule, oi arăta tu ca un foto model care lasă orice fată să saliveze, dar n-ai gusturi! Mi-am zis în gând, în timp ce îl vedeam satisfăcut de expresia feței mele. Zău că-l voi omorâ, cu mâinile mele, odată și-odată.
    - Ethan, hai să ne mișcăm până nu-i sar toanele, iar, lui Eric.
    Aaron dispăru, în timp ce Ethan se uită la mine, rânjind. Oh nu, asta nu-i de bine! Mi-am spus mie-mi însămi, văzându-l cum înaintează spre mine. Am dat să fug, dar mă prinde de mână trăgându-mă și lipindu-mă de corpul lui bine făcut și musculos. Îl simțeam cum îmi respiră în păr, creându-mi fiori pe șirea spinării. Mă privea, asta era sigur. Mâinile lui se plimbau pe sub tricoul meu neîncetat. Uram atingerile! Nu mai vroiam să am parte de astfel de experințe nici dacă ar trebui să caștig un concurs sau să salvez vreo prințesă la ananghie. Nu mai suport atingerile masculine sau orice altceva ce are legătură cu sexul.
    Am ripostat, lovindu-l cu cotul în abdomen tresărind. Eram mândră fiindcă crezusem că reușisem să-i bag mințile în cap să-și dea seama că nu sunt o curvă ca toate celelate fete care i-au căzut în brațe. Atunci l-am auzit şoptindu-mi că am făcut o mare greşeală şi ma luat din nou pe sus, punându-mă din nou ca pe un sac de cartof, doar că pe celălalt umăr. O, haide! Cât de nemernic poate să fie?! Nu i-a ajuns destul cât m-a ţinut cu capul în jos timp de vreo jumătate de oră. Cumva caută bătaie şi nu ştie cum s-o primească?!
    M-am zbătut şi l-am lovit în continuu, dar fără rezultate. De parcă, tipul ăsta plin de muşchi era făcut din piatră, ciment, ca o statuie - care se mişca, evident - dar care nu simţea nimic. Chiar dacă eram destul de puternică încât să distrug un perete sau un copac doar cu pumnii.
    Ajunsesem în conac, unde mă holbam ca o idioată la design, gândindu-mă cum de aceşti vampiri aveau ditamai locuinţa la dispoziţie. Parcă ar fi Casa Albă. Nu mi-aş fi imaginat niciodată că există o generaţie de vampiri care ar trăi într-un asemenea lux. Cred ca erau peste vreo douăzeci de camere doar la parter, observând holul imens prin care am trecut. Ce să mai zic de candelabre sau de scările din lemn care duceau spre fiecare etaj în parte.
    Ne ştiind unde o dusese Eric pe Miki, l-am urmat pe Ethan până într-o cameră care semăna mai mult cu o sufragerie.
    Nici nu am știut când s-a petrecut. Am simțit o bușitură ce aproape că m-a pus la pământ și am văzut o claie de păr castaniu venindu-mi peste față. M-am sprijinit de peretele din dreapta mea ca să nu aterizez pe podea din cauza impactului, iar când mi-am revenit cât de cât m-am întors spre persoana respectivă.
    Era o fată. Una înaltă, probabil mai înaltă ca mine, și cu o siluetă bine definită ce putea ucide orice băiat. Nu știam cine era, e prima dată când o vedeam. Deci să înțeleg că mai sunt persoane în casa asta și oricât de mult m-aș ruga, nici una nu pare să fie de partea mea.
    -Pardon și ție. M-am trezit eu că spun.
    De ce naiba am deschis eu gura? Era clar că tipa e mult mai puternică ca mine, doar cu o lovitură în umăr era să mă pună la pământ. Nu cred că vreau să-mi închipui ce poate face cu adevărat.
    Aceasta s-a întors spre mine, parcă în reluare, fixându-mă cu ochii ei mari și căprui. Aproape că am înghețat și îmi venea să o iau la fuga sau să mă bag sub canapea când i-am văzut ura și răceala din privire. A deschis buzele roșii și în următoarea secundă a început să râdă ca o descreierată și cu o viteză pe care nici nu am anticipat-o era în spatele meu și mă prinsese de păru lung și încâlcit trăgând cu putere.
    -Ascultă aici, insecto, dacă pocnesc din degete esti cenușă. Tu nu mai deschiz gura la mine. Daca eu vreau pot să te folosesc drept covor.
    Am înghițit în sec la auzul acelor vorbe. Nu țipa la mine, vorbea cu un calm de te băga în sperieți, acel calm specific nebunilor și sadicilor. Oficial îmi era frică. Aceasta trăgea tot mai mult de părul meu și nu mi-ar fi fost de mirare să rămână cu zeci de fire pe mână. Începusem să mă zbat, să încerc să mă scap, dar degeaba. Cu cât încercam cu atât mai tare trăgea și cu atât mai mult o amuzam. Nu primeam nici cel mai mic ajutor de la Ethan care stătea și privea spectacolul de pe canapea. Viața mea va fi un infern aici. Nici măcar nu ştiu ce dracu căutăm aici?!
    Aceasta mă întoarse cu fața la ea și în următoare secundă mă impinse puternic spre perete. Doar că nu a avut loc niciun contact cu peretele. Două mâini fine m-au prins de umeri oprindu-mă doar cu câțiva milimetri de perete și am putut observa cum câteva fire de păr blond îmi mângâiau brațul. M-am ferit puțin și am privit spre noua fată intrată în cameră.
    -Vanessa, mereu strici distracția.
    -Asta nu e distracție. Ești exact ca Ethan.
    Vanessa nu părea a fi surprinsă de ce făcuse cealaltă fată, ceea ce însemna că era o obișnuință. Deci să o evit pe cea rea și să stau pe lângă blondină, ea pare chiar bună. Aceasta se întoarse ușor spre mine și am putut vedea ochii căprui ai săi și buzele rozalii ce tocmai se deschisese.
    -Iar tu, tu nu mai căuta belele că și așa nu aveai ce face în acest conac.
    Vocea îi era una aspră și ușor nervoasă. Ok, cred că s-a dus și salvarea mea și speranța a murit. Nu cred că putea fi, într-un fel, de partea mea și să mă ajute să scap de aici. Deci în casa asta locuiesc două fete și trei băieți și toți sunt înțepați, niciunul care să te ajute. Nu cred că voi rezista prea mult timp pe aici dacă totul o să continuie aşa.
    O privisem pe blondină cum părăsi camera. Nu eram sigură dacă era o idee bună să o urmăresc şi să comunic cu ea, dar încercarea moarte n-are.
    - Ce doreşti? Mă întreabă aceasta din spatele meu, ne dându-mi seama când ajunsese acolo, ştiind că de fapt se afla în faţa mea.
    - Vroiam să te întreb dacă ştii cumva unde se află prietena mea? I-am vorbit pe un ton calm încercând să nu o enervez.
    - Eric s-a dus cu ea sus la primul etaj. Sunt mii de camere, deci nu ştiu mai exact unde se află. Totuşi mi se pare ciudat că tu, un vampir, îţi petreci timpul cu o muritoare, şi cum Eric de interesant brusc de o umana. Ciudat mai e şi secolul 21. A spus în timp ce dispărea.
    Am urcat în viteză până la etaj, ghidându-mă după mirosul ei, datorită sângelui. Într-un final găsind-o. Era aşezată cu fundul pe pat, în timp ce Eric îi bandaja rănile. Era chiar ciudat să-i observ. El în genunchi ajutând-o şi zâmbind, iar ea roşie ca racul la faţă cu o mână ţinută pe pat iar cu cealaltă pe umărul său.
    - M-ar mira faptul că ai scăpat teafăra din ghearele Ellei, dar ştiind că Vanessei nu-i prea plac acţiunile ei, asta îmi dă motive să n-o fac.
    Deci numele scorpiei e Ella. Frumos nume, păcat că nu i se potriveşte. Imi spun, înaintând. Respiraţia mea se reglă fiind uşurată că încă era în viaţă şi nu se atinsese de sângele ei. Se ridicase în picioare ne prezentând semne vitale asupra oaselor, dar când făcu un pas era pe puctul de a pica dacă brunetul nu o prindea.
    - Uşor, ai o luxaţie la glezna stângă, probabil oi fi fugit şi te-oi fi împiedicat de ceva. Spuse acesta pe un ton calm si grijuliu în timp ce o aşeza înapoi pe pat.
    Aş fi zis că e un gentelmen dacă aş fi uitat faza din pădure. Nu stiu ce crede Miki, dar eu una nu-mi voi schimba părerea despre el.
    - Mulţumesc pentru că mai ajutat, dar de ce faci asta? Îl întrebă încet, parcă şoptindu-i.
    - Ei bine, am rămas cu o datorie la tipul tău şi nu te pot lăsa să mori sau să fi hrană pentru noi, oricât de greu ne e să ne abţinem.
    - Atunci, de ce nu ne dai drumul? Îi sugerez ridicând dintr-o sprânceană, având mâinile încrucişate la piept.
    - Păi în primul rând ne-aţi încălcat teritoriul, în miezul nopţii, ceea ce nu aveţi voie Academiştilor fiindcă aşa ne-a fost pactul. Se răsti, privindu-mă atent de parcă ar vrea să mă mănânce. Şi în al doilea rând, din moment ce aţi încălcat regula veţi rămâne aici până când noi toţi vom lua o hotărâre în privinţa voastră. Continuă, dar de data asta pe un ton calm şi matur.
    - Bine, dar cum de îl cunoşti pe Lee? Şi de unde ştii că sunt a lui? Întrebă nedumerită Miki.
    - Am căzut la o înţelegere şi cum am mai spus, i-am rămas de dator, dar nu are importanţă explicaţiile, păpuşo. Totuşi i-am văzut poza de pe telefon atunci când te sunase ieri seară şi începuse să se întrebe de ce nu îi răspunzi şi folosea tot timpul termenul de iubită, dar apoi când te-am zărit mai devreme în braţele lui Aaron nu aş fi crezut că eşti tu, până când am constatat că asemănările erau izbitioare.
    Felul cum îi răspunse era de-a dreptul şocat. Era calm şi relaxat. Şi îi zâmbise la sfârşit, ceea ce mă făcu să mă întreb dacă doar datoria era singurul motiv pentru care se comportă aşa cu ea.
    - Iar acestea fiind spuse, Miki, de acum asta va fi camera ta până ce eu şi cu ceilalţi vom lua o hotărâre.
    Camera era destul de încăpătoare studiind-o mai cu atenţie. M-aş fi aşteptat să fie vreo cameră horror, nu de lux. Peretele, unde se afla patul ce avea o lenjerie albă combinată cu nuanța sângelui, era roșu și două noptiere albe îi țineau companie. Pe peretele din față, alb, se afla o măsuță roșie, lăcuită. Tot pe acesta era o ușă ușor deschisă ce dădea spre baie și încă una, de unde puteam să zăresc câteva rafturi și cuiere pentru haine. Dressingul am presupus. Un scaun din piele albă se afla în dreptul ușii de sticlă ce dădea în balcon. Am văzut draperia roșie cu model alb, gândindu-mă la cât lux exista în camera asta, de fapt în toată. Nu am ţintit prea mult privirea prin zona aia, ci mi-am  mutat-o la rafturile cu cărți de lângă ușa de la intrare. Puteam observa cu uşurinţă faptul că cotorul lor era din piele sau catifelat și cusut cu fir argintiu. Vampiri ăştia sunt nişte bogătani sau ce?!
    - O să te lăsăm să te odihneşti. Sparse Eric liniştea, în acelaşi timp împingându-mă spre uşă.
    - Stai, Sora nu va dormi cu mine, având în vedere faptul că patul era de două persoane?
    - Nu drăguţo. Sora va avea camera ei la alt etaj. Şi nu o să păţeşti nimic fiindcă camera mea e alături.
    La auzul vocii lui eram puţin speriată şi totuşi puţin liniştită fiindcă nu prea aveam de ce să-mi fac griji. Nu încă. După ce îi urasem noapte bună, Eric mă îndepărtă de camera ei. Mă privi atent în ochi parcă cu ură, şi i-am putut observa buzele alea cărnoase şi splendide cum se deschideau.
    - Ascultă, vampiriţo! Ce ar fi ca să-ţi foloseşti abilitatea aia uimitoare şi să te cari odată din faţa mea! Du-te la orice etaj vrei, înafară de acesta, alegeţi o cameră pe care o preferi cel mai mult şi dispari din faţa mea! N-am timp de tine, am altceva mai bun de făcut!
    Şi uite cum apare nesuferitul şi necioplitul de vampir şef care se răsteşte la mine gesticulând. Nu ştiu cum rezistă ăia cu el. Dar cred că rămân la varianta că măcar Vanessa e cea bună de pe aici.
    Ne mai privindu-l în ochi am urcat în viteză până la etajul următor. Existau mii de camere din care puteam alege aşa că le-am încercat pe toate. Am cercetat fiecare încăpere. Erau diferite. Atat culorile cât şi design-ul, dar şi mobila, hotărându-mă să cercetez şi celălalt etaj. La fel şi aici. Alte camere, alte gusturi. Nici una nu era pe placul meu. Sau mai bine zis nu mi se potrivea.
    Am deschis ușa neagră a unei camere. Sincer nici nu știu care ar trebui să fie a mea, erau prea multe aici, dar nici una nu mi se potrivea.
    Am pășit ușor în dormitor, sincer abia dacă puteam observa ceva. Era mult prea mult întuneric. Draperiile negre erau trase, nepermitând luminii să intre. O veioză lumina slab o porțiune din cameră și tot ce am putut să zăresc a fost patul dublu, acoperit cu o lenjerie roșie și peretele negru. Mobila îmi era vagă, ceea ce mai puteam observa erau cele două noptiere așezate de o parte și de alta a patului și sincer nu mă surprindea deloc culoarea lor întunecată.
    Am întins mâna spre peretele din spatele meu în cautarea unui întrerupător, dar am dat peste ceva moale, ceva... am pipăit ușor cu mâna și am realizat că era un abdomen masculin și unul bine făcut. Am înghițit în sec fără să-mi iau mâna de acolo. Unde naiba intrasem?
    Mâna îmi căzuse în gol și am simțit când silueta s-a mișcat și când mi-am ridicat capu am văzut o umbră în fața mea. Îi simțeam prezența foarte aproape de mine și puteam băga mâna în foc că nu era chiar o persoană plăcută. Am văzut o pereche de ochi roșii strălucind în întuneric și mă speriasem de ura, nervozitatea și răceala care o puteam observa cu ușurință.
    Cred că aici îmi era sfârșitul, mă va transforma în cenușă în doar câteva secunde, fără ca măcar să clipească.
    M-am dat în spate până am atins peretele și am simțit întrerupătoru în omoplat. Bine că acu te găsesc.
    L-am aprins cu ușurință și când candelabrul de cristal, ce l-am observat imediat, s-a aprins tânărul din fața mea a scos un mârâit puternic. Mi-am întors privirea spre el și am putut distinge acum părul brunet ce se potrivește perfect cu negrul din această cameră, cercelul ce îl avea în urechea stângă și cele două inele de pe degete. Buzele roșii i se deschiseră și cuvintele lui pline de venin mă lovise fix în față:
    -Cine dracu ești și ce cauți aici?
    Mi-am deschis și eu gura dând să spun ceva, dar cuvintele nu ieșeau. Eram panicată de prezența acestui tip. Era înfricoșător! Ceilalți, care naiba știe pe unde umblau, erau o nimica toată, până și Ella mi se părea o piscuță blândă în comparație cu acest demon din fața mea. Aura lui era de-a dreptul înfricoșătoare. Un muritor de rând probabil deja ar fi murit de spaimă, nu că eu eram departe de a da colțul.
    Acum îmi doream din tot sufletul să o pot lua la fugă, dar sincer nu mă simțeam în stare de asta, mai ales că nu eram hrănită chiar corespunzător și probabil aș fi ratat înrăutățind situația.
    -Am întrebat cine ești! Nu îmi place să mă repet! Spuse acesta izbind pumnul în perete la un centimetru distanță de capul meu.
    -S-s-s-Sora și nu-i necesar să țipi la mine și nici să dărâmi peretele.
    Mi-am întors capul spre perete fiind convinsă că era o gaură uriașă acolo de se vedea în hol, dar.. nimic. Peretele era intact. Ăsta da control. Mi-am spus în gând. Și putere!
    Ochii lui deveneau din ce în ce mai roşiatici, costatându-se că nervii lui ajunseseră la limită.
    Mi-am îndreptat privirea în jos înspre stânga vrând să nu-i mai văd expresia feţei. Era chiar înfricoşătoare şi-mi provoca spaimă şi frisoane. Liniştea se năpustise în încăpere. Simţeam cum bătăile inimi mele băteau într-un ritm altert când îşi duse mâna spre coapsa mea, apoi urcând-o tot mai sus.
    Îmi înşfăcă mâna puternic parcă amorţind-o. Avusesem senzaţia că mă priveşte la faţă de parcă ar aştepta să vadă cum reacţionez. Nu eram sută la sută sigură, deoarece încă nu aveam curajul să-l privesc, dar am observat cum şi-a strâns toată puterea într-un singur loc. Acela fiind mâna lui. Era aşa de multă putere canalizată în zona aceea încât nu-mi mai simţeam deloc tot braţul.
    M-a târât forţat până afară pe hol, după care ajungând în aşa zisa sufragerie. Eu trântită pe canapea. Ella si Ethan nu păreau nici când surprinşi sau şocaţi, ci din contră, erau amuzaţi de reacţia mea şi de felul cum mă trântise. Constând că mă aflam ca într-o poziţie numai bună de futut şi de faptul că eram ciufulită. Când am constat asta, m-am ridicat rapid în picioare, ațintindu-l rece și serioasă cu privirea pe Ethan care de abia se mai ținea ca să nu râdă în hohote.
    - Cine a adus-o pe asta aici? Vreau nişte explicaţii! Şi cine dracu a lăsat-o să intre în camera mea. Întreabă dânsul iritat.
    - Cere-i-le lui Eric, el a decis asta. Spuse Ethan pe un ton plictisit ca şi  când ar fi avut altceva mai bun de făcut.
    - Adu-mi-l, acum!
    De data asta tonul sau era mult mai rece şi mai nervos. Expresia fiind una şi aceeaşi cu ceea ce exprima şi tonul vocii. Iar ochii lui se schimbase într-o culoare de un roşu mai aprins. Dacă m-aş fi uitat în ochii lui concentrată aş fi zis că nuanţa de culoare era asemănătoare cu cea a focului. Ardea. Exact, ardea! Ardea pe dinăuntru din cauza furiei care îl predominase. Era enervat şi de-a dreptul iritat. Şi cauza furiei eram eu. Reuşisem să fac ceva de care aş fi fost mândră dacă mă aflam în locul Hanei. Ea era cea care poate cauza astfel de stări numai dintr-un cuvânt ales bine gândit, dar eu nu puteam să mă bucur fiindcă nu sunt ea.
    Pentru un subaltern, ai o gură cam mare.
    Mi-am spus în gând pentru mine, totuşi reacţia lui mă făcu să-mi dau seama că o zisesem şi cu voce tare.
    - Subaltern?! Cu cine crezi tu că vorbeşti?!
    Nervozitatea lui atinsese cote maxime. Se putea citi cu ușurință asta pe fața lui, dar și din privirea lui. Nu mai era la fel ca înainte ci cu mai multă ură. Nuanța ochilor săi roșiatici devenise din ce în ce mai accentuată. Aura lui era una întunecată. Ca și culoarea fumului care iese atunci când dai foc la niște cauciucuri, dar ea era mult mai întunecată decât fumul acela. Dacă n-aș fi fost vampir, categoric aș fi murit de frică. 


    Ochisem buzele lui, ușor roșiatice și cărnoase care ieșeau în relief cu ochii. Numai bune de gustat! Stai! Ce dracu tocmai am găndit?! Nu, niciodată, nici într-o mie de ani nu mă voi mai apropia de tipul ăsta! Nu mai vreau să am parte de nici o atingere sexuală sau relații de genul ăsta! Tot ce mi s-a întâmplat până acum mi-a pus capac și am decis să mă feresc de astfel de lucruri! Dar recunosc că buzele lui sunt așa de hot! Și le întredeschise ca să spună ceva, dar și le închise înapoi când îl observă pe Eric. 

    - Tu ai adus-o aici? îl întrebă reglându-și tonul vocii.
    - Da, fiindcă e una dintre studenții din Academie.
    - Așa deci... Asta explică tot. 
    Nu-mi plăcea ceea ce vedeam. Expresia lui se schimbase radical. Și mă țintise în continuu cu privirea în timp ce vorbea cu brunetul.
    - Bun, atunci las-o pe mâna mea! 
    Am înghițit în sec, când mă imobiliză cu un atac de paralizie. Oh Doamne! De ce are și el o astfel de putere? Urăsc puterea asta!  Mi-aș fi dorit ca să nu fi venit în pădure cu Miki ca să mă hrănesc! 
    - Will, dar cum se face că nu ți-ai dat seama că se află și o muritoare aici? 
    - Muritoare?! Spuse surprins, apoi uitându-se insistent la Eric ca și cum ar vrea să obțină ceva.
    Își deschise Ethan gura, după părerea mea, ca să caute belele. Lasă Ethan că o să te fac eu să regreți toate acțiunile pe care le-ai făcut doar ca să te amuzi pe seama mea. Ca acum. Da, da! Ești pus pe lista neagră, nemernicule! 
    - Se află sus, la primul etaj, într-o cameră. Oftă, după care îl conduse spre cameră. Evident cărându-mă și pe mine după el.
    Era clar că greșisem persoana. Nu cel matur și în vârstă era șeful ci acel Bad Boy rece, dur și puternic, aș zice și puțin tânăr observându-i comportamentul, era. Timp de câteva minute bune se lăsase o liniște ca de mormânt când ne aflam în fața camerei ei. Am tresărit atunci când Will mă urcase în viteză la ultimul etaj. 
    O ușă neagră s-a deschis și am fost împinsă puternic în interiorul camerei astfel reușind să-mi pierd echilibrul și să fac contact cu marmura albă. Am ridicat ușor capul, fiind aproape orbită de luminozitatea din acest dormitor. Era o diferență uriașă față de cel în care intrasem din greșeală. Pe pereții de culoare beige erau atârnate vreo trei tablouri, draperiile maro erau trase din geam și permiteau luminii să pătrundă cum trebuie. M-am adunat de pe jos și m-am îndreptat de spate. Am început să pășesc ușor prin încăpere rămânând șocată de luxul de aici și de mărimea acesteia, era cât o cameră de zi! Am trecut ușor cu mâna peste canapeaua albă ce strălucea în lumina ce provenea pe ușa din sticlă situată în dreptul meu. Am privit în față spre măsuța neagră, lăcuită de cafea și șemineul din perete. Totuși, nu era complet, întreg ci o boltă făcea trecere spre o parte a dormitorului unde se afla patul dublu, acoperit cu o lenjerie albă, având două noptiere aurii de o parte și de alta a sa, iar paralel cu el o altă ușă ce dădea în balcon. Aș putea sări prin balcon și să fug, dar evident că ar fi mult prea periculos. M-am întors și fix pe celalt perete se aflau două uși albe. Cum curiozitatea mă ucidea, am pășit pe covorul din fața patului, și am deschis o ușă ajungând într-o încăpere cu multe rafturi goale. Să presupun că acesta este dressing. E cât camera mea! Mi-am spus în gând. M-am uitat spre cealaltă ușă, fără să o deschid. Acolo clar era baia și deja mă speria luxul din dormitor, nu-mi mai trebuia și cel din baie. Îmi e frică să mă așez pe orice de aici, de fapt, îmi e frică să stau în casa asta. M-am așezat pe covor, și abia acum am putut observa biblioteca uriașă, și plină ochi cu cărți, ce se afla în spatele canapelei. Măcar am ce citi.
    Peste puțin timp, ușa se deschise, intrând valvârtej pe ea Will. Era calm. Acum puteam observa culoarea ochilor săi. Era neagră. Exact ca un abis al întunericului în care te poți pierde cu ușurintă și poți rămâne blocată la nesfârșit, privindu-i. 
    Se apropiase de mine, ridicându-mă și lipindu-mă puternică de perete. Mi-am închis ochii strâns, scoțând un icnet de durere. Zâmbi. Dar nu era orice fel de zâmbet. Era unul atât sadic cât și pervers. Și-a apropiat gura de urechea mea, expirând tot aerul pe care îl avea. Fiori trecură peste tot pe corpul meu, creându-mi puțină teamă. 
    - Viața prietenei tale depinde numai de tine. Așa că, fi fată cuminte și devino sclava mea! Nu, mint, devino târfa mea!
    Îmi vorbise cu un glas autoritar, dar în același timp și seducător. Nu-mi doream și nu vroiam să devin atât sclava, o ființă care există doar ca să accepte ordini de la cineva și pe care nu le poate refuza, cât și târfa cuiva, o ființă pe care o consideră o curvă numai bună de futut. Am încercat să ripostez, dar abilitatea lui încă nu-și pierduse de tot efectul, iar el era prea puternic pentru mine. Chiar daca nu-și dădea deloc silința. Nu făcea nici un efort prin a-și încorda mușchii, doar își pziționase mâinile la încheieturile mele, ducându-mi-le deasupra capului, acum prinzându-le doar cu mâna lui stângă. Îmi imprima săruturi însângerate în zona gâtului din cauza colților ascuțiți, parcă fiind mult mai lungi decât ai noștrii. Clar era ceva ciudat cu el. Era diferit de noi toți și presimt că asta nu e tot. Mâna lui se plimba fară voie peste tot pe trupul meu. Gânduri și amintiri în legătură cu noaptea trecută mă frământau din nou. Mâna lui strecurându-se pe sub tricoul meu, pipauindu-mi sânii peste sutien. Cu cât atingerile lui Will continuau, simțeam cum mă înfierbântam pe parcurs. Ochii mei mă usuturau, vrând să dau drumul lacrimilor să-mi acapareze fața și să mi-o umezească. Nu mă mai puteam abține. Eram prea traumatizată de data trecută încât să mai pot face față altei atfel de senzații. Am cedat în fața lăcrămilor, într-un final ne mai simțind sau auzind nimic. Tot ce vedeam era doar negru. Un negru intens și înfricoșător. 
    _____________________________
    Clanul Bennett 

    Ella ♣
    Moderator
    Moderator

    Sex : feminin

    Mesaje : 2342

    Data de înscriere : 16/04/2012

    Re: ~Dragoste periculoasă [+18]~

    Mesaj Scris de Ella ♣ la data de Sam 6 Aug 2016 - 20:02

    Oh my GOD!
    Kim, tu vrei să mă omori nu alta. După capitolul anterior, unde Sora suferise din cauza lui Hiro, atât fizic cât și psihic, iar eu îmi imaginam apoi scene romantice în care Hiro îi cere iertarea, acum apar Ethan și Will. Pe la jumătatea capitolului aveam scene cu ea și Ethan, iar apoi când apăruse Will în peisaj, deja aveam alte scene în minte. De ce îmi faci asta? Sunt atât de curioasă să văd cum va acționa Sora, având în vedere că abia mai poate suporta atingerile erotice provocate de băieții ăștia. Și de asemenea sunt curioasă ce va face și Eric cu Miki și ce planuri are cu ea.
    Aștept următorul capitol! Să ai spor la scris! Kiss

    ~Kim™~
    Membru
    Membru

    Sex : feminin

    Mesaje : 1342

    Data de înscriere : 23/01/2013

    Re: ~Dragoste periculoasă [+18]~

    Mesaj Scris de ~Kim™~ la data de Sam 6 Aug 2016 - 21:36

    Melodia capitolului




    Chapter XV




    - Bă prostule care ești, unde dracu ai dus-o?! mă răstesc, trântind ușa cu putere de perete.
    - Nu a fost suficient de tare. Data viitoare mai cu putere ca sa sară din balamale! spune sarcastic. Și despre ce dracu vorbești, tembel psihopat care parcă era exmatriculat?! îmi răspunde pe același tot, dar cu vocea aia a sa enervantă.
    - Nu fă pe prostul Hiro! Știu sigur că tu ai dus-o departe de mine.
    - Nu fi idiot. Nu a mai vorbit cu mine după tot ceea ce s-a întâmplat. Ultima dată am văzut-o împreună cu Sora, care nici ea nu vorbește cu mine din cauza ta, afară, în urmă cu câteva ore.
    - Atunci mișcă-ți fundul ăla de babuin roz și hai să le căutăm! i-am poruncit în timp ce mă privea cu ură. Eram sigur că îl ating, dacă mă leg de fundul său. Oh da frate, îmi place când enervez lumea!
    L-am tras forțat, după mine, de gluga hanoracului său negru, apoi ne-am îndreptat cu viteză spre curtea școlii. Hiro venise cu ideea de a ne despărți, iar cine le găsea primul, anunța printr-un mesaj sau apel. El s-a îndreptat spre zona Academiei, iar eu prin zonele unde erau asfaltate aleele și șoseaua. Cred că am dat târcoale pe aici și m-am rotit în cerc de vreo sută de ori, dar nimic. Nici urmă de Miki a mea. Ca și cum ar fi intrat în pământ.
    Un sentiment mă bântuia. Atât prin corp ci și prin inimă. Până acum ceva timp nu credeam că am așa ceva. Nu-mi păsa de nimeni. Nici de familie și nici de mine însumi. Dar acum simt cum pieptul îmi arde, strângându-mi bluza cu putere aproape sfâșiind-o. Am picat în genunchi, încă având pumnul încleștat. Sentimentul acesta dureros era unul pe care nu-l mai întâlnisem. Era greu de crezut asta, dar... Simțeam numai durere și tristețe. Ceva anormal pentru mine.
    Simțeam ca și cum, că am pierdut-o. Doar gândul că era neajutorată, speriată și lipsită de puteri. Știu asta pentru că o cunosc și într-un fel simt. De parcă am fi conectați prin ceva. Ceva ce nu-i pot da un nume. Am fost un bou prin faptul că nu am făcut-o înapoi ca vampir. Îmi plăcea mai mult de ea așa. Mă cucerise datorită faptului că era o muritoare, dar și pentru că dezvălui acel caracter firav și fragil. Era așa de minunat să o privesc cu finețea ei de neștiutoare. Ne știind ce se petrece aici. Încă îmi aduc aminte de prima noapte de dragoste a ei. Aceea noapte în care a căzut pradă plăcerii. Aceea noapte în care i-am furat virginitatea. Noaptea cu lună plină în care am scăpat de sub control. Tânjeam... Nu, stai, mint! Muream după ea, după săruturile ei, după mirosul ei! Și după curu ei. Continuă subconștientul meu. Oh, ia mai taci! Uneori chiar te urăsc subconștientule!
    Cu greu m-am ridicat în picioare, aproape ca un om beat, strigându-i numele lui Miki încontinuu. Pașii mei erau apăsați și lenți. Îmi simțeam picioarele de parcă ar cântări tone. Abia le târșâiam după mine. Niciodată nu m-am simțit atât de slăbit. Dar nu mă pot opri. Refuz să mă dau bătut în fața unor sentimente ce au pus stăpânire pe mine. Nu pot să o părăsesc. Nu acum. Când știu că nu e în siguranță, și nu mă refer la faptul că Sora e slabă, nu, e puternică, dar nu cred că poate face față la ceva ce nu a mai înfruntat până acum.
    M-am oprit pe loc, privind undeva în sus, pe cerul albastru luminat de miile de sclipitoare ajutate de luna plină. Tot ce făceam era să privesc în gol și să sper la un miracol. Dar sunt întrerupt de o voce cunoscută mie.
    - Hei, bastardule, ai găsit ceva, vreau indiciu care ar sugera unde s-ar afla fetele? mă întreabă Hiro, dregându-și glasul înainte.
    - În primul rând, încearcă să nu mă mai numești în toate felurile posibilă că de nu o să regreți faptul că ai început să ai sentimente față de Sora. Spun încercând să par calm, dar se putea citi cu ușurință iritarea din glasul meu. Iar în al doilea rând, am căutat peste tot în locurile astea, sesizând și faptul că mă plimbam în cerc. Am spus, oftând la ultima frază parcă fiind sigur că nu mai putem face nimic.
    Ambii, ne-am așezat pe iarba de sub crengile unui copac mai bătrân, sprijinindu-ne de trunchiul său. L-am auzit cum bolborosea niște cuvinte, care păreau, mai degrabă, cu niște înjurături. Apoi observându-l cum își muta privirea în spre diferite locuri, din secundă în secundă, până și-a coborât brusc chipul în pământ, punându-și mâinile ca și cum și-ar smulge tot părul din cap.
    Îl priveam, oarecum, cu amuzament, chicotind în sinea mea, dar apoi o urmă de tristețe mă apasă. 
    Chiar îmi era milă de el și mă simțeam ciudat în sinea mea. Mă gândeam cum e să plângi pentru persoana iubită. Suferă... Da, ăsta era cuvântul, starea în care se afla el în momentul actual.

    L-am privit încontinuu, iar preț de o secundă un miros nostalgic îmi acaparase simțurile. Îmi părea atât de cunoscut, dar atât de vag, ca și când e doar în imaginația mea.
    Ești un gunoi dacă crezi asta! mi-a răspuns subconștientul meu.  Parfumul lui Miki, duhnește de pretutindeni, iar mirosul sângelui ei se simte vag, deoarece se simte din depărtare, semn că a fost sau este rănită, deșteptule! Nu numai eu ar trebui să judec aici! îmi auzeam propria-mi voce cum mă critica prin aceste doua replici, iar ca să nu par mai prejos decât el, i-am spus: Ok ok. Ești subconștientul meu, așa că trebuie să mă ajuți în astfel de situații. Și acum, gura! Că sunt conștient de faptul că trebuie să ne îndreptăm spre pădure.
    Îi pun o mână pe umăr, făcându-l să tresare. Se uita confuz, încercând să mă citească, să-și dea seama de ce am o astfel de expresie pe față. Tot ce pot spune despre expresia feței mele, este doar faptul că era una al naibi de nervoasă. A mai stat câteva secunde pe gânduri până m-a văzut că-mi întorsesem capul spre pădurea întunecată care era acoperită numai cu brazi înalți, fiecare dintre ei depășind zece metrii. Atunci îi picase fisa.
    - Trebuie să mergem să le salvăm! spune într-un mod zgomotos, sărind ca ars de pe iarbă de parcă ar fi vrut să mă lovească, dar tot ce atinsese pumnul său a fost copacul care acum nu se mai afla în spatele meu.
    - Atunci ce m-ai aștepți eroule? Du-te înainte ca să te văd cum vei putea să le faci față unor vampiri de o sută, nu, de o mie de ori mai puternici decât tine, deșteptule! adaug, în timp ce ridic tonul cu fiecare cuvânt în parte, dar accentuând ultimul cuvânt.
    A dat din umeri, apoi l-am auzit spunând că: decât să stau cu mâinile în sân și să știu că sunt în pericol, mă las pe mâna norocului și o tai. Adierea de vânt care mă lovise, după ce el plecă cu vitejie spre destinație, mă făcu să schițez un zâmbet pentru aceea latură sensibilă a lui și pentru cum a reacționat fiind pregătit să-și dea nemurirea pentru ele. Ce ființă! mi-am spus în gând, în timp ce-mi dădeam ochii peste cap și mă duceam după el.


    Cei doi se îndreptau nervoși spre locația ce o găsise. Erau atât de siguri pe ei că cele doua prietene bune se află acolo, pe mâna celor răi, încât nu se mai gândeau la nimic altceva. Pădurea era destul de deasă și întunecată, așa că s-au oprit din viteză la marginea pădurii, apoi au cutreierat-o pe jos, cautând locul unde se aflau ele.
    Prezența lor dispăruse dintr-o dată, când au pășit în întunericul abisal ce predomina pădurea. Era ca și cum, ea era înconjurată de o vrajă făcută de un magician profesionist ca să mascheze orice urmă a unui vampir sau om. Numai prezența a câtorva animale se simțea. Atât, nimic mai mult! Era ciudat de palpitant pentru ei. Le plăceau adrenalina și locurile primejdioase, de aceea nu le era frică. Curajul lor era unul de nedescris. Ambii știau de existența vampirilor originali și de puterea lor, dar cel care era cel mai conștient de ei, cel care a putut să întâlnească doi dintre cei mai puternici, era Lee.
    Avuseseră o perioadă de pace cu ei, pentru un ajutor. Fusese uimit atunci că liderul vampirilor și subalternul său. Nu-ți puteai da seama care era vârsta fiecăruia dintre ei, deoarece ambii arătau tineri, aproape că le dădeai o vârstă majoră în lumea umană, când de fapt nu era așa. Aveau niște cunoștințe pe care Lee nu le putea percepe. Ei știau mai multe decât el, dar asta nu însemna că ei nu aveau nevoie de puterea lui.
    În aceea zi, după ajutorul pe care i l-au acordat în legătură cu o chestie importantă pentru Originali, aceștia se deciseseră să-l tragă de partea lor. Departe de Academie și de restul. De cei slabi și incompetenți. Să-și trăiască o eternă viață alături de ei, dar acestuia nu îi convenea ideea. El vroia să trăiască printre cei slabi, să se considere un superior față de ei, nu un inferior în lumea lor, unul care nu are nabar de nimic ceea ce se petrece acolo, în acel conac care arăta bântuit. Era imens totuși și îl pune-se puțin pe gânduri, datorită ideei că ar putea avea un conac întreg cu o mulțime de camere la dispoziție oricând dorea și că ar putea să o facă non-stop cu servitoarele și menajerele care îi serveau. Pentru el, ideea aceasta, nu i se păru deloc rea, dar imaginea fetei lui îi apăruse întipărită în minte, în timp ce i-o sugea și i-o freca în același timp creându-i o satisfacție de neuitat la care numai la ea avea farmec. Felul cum i-o sugea în continuu și își mișca limba, din când în când, scoțându-și la iveală dințișorii de diavoliță și mușcându-l. Făcea asta odată la câteva mișcări, pentru că îi plăcea să-l audă cum geme și cum tresare, ea rânjind. Avea o latură rea, sălbatică dacă ar fi să o descriu, mai ales la pat, la partidele care se petreceau în fiecare seară. Era a lui și era sigură care îl putea face să se excite în halul ăsta. În halul în care să-i trezească amicul doar la gândul acesta, ca atunci. Ar fi părut al dracu de nebun și de pervers, dacă băieții observaseră că se excită numai atunci când vorbește despre ea, darămite atunci când o face cu ea. Nu putea renunța la ea așa de ușor, așa că i-a lăsat cu ochii în soare refuzându-i și luându-și tălpășița.
    De atunci nu a mai încercat să se apropie de ei sau să mai ia legătura cu cei doi, dar Lee era conștient de faptul că după aceea situație nu se aștepta ca să-l întâmpine cu ușa deschisă sau cu o primire călduroasă. El, tot ce făcea era să-și țină garda sus și să se aștepte la orice.


    - Între timp -


    - Nu, te rog, nu! îl imploră printre suspine.
    - Oh, ba da! Crede-mă, nu o să te doară deloc, doar vei simți numai plăcere, spune rânjind.
    Asta se întâmpla în una dintre camere, iar în alte locuri...
    - Oh, haide Ella, doar nu vrei să ți-o iei din cauza prostiei tale, îi spunea în șoaptă, vocea ei fiind calmă, dar se simțea faptul că era puțin agitată.
    Bruneta nu reacționa, doar asculta de după ușa neagră. Nu se știa ce auzea, dar după expresia feței sale, auzise ceva ce nu o enerva, acum fiind roșie la față de furie.
    - Ți-am zis că o să regreți dacă vei auzi, adaugă blonda după ce își dă ochii peste cap, stând rezemată de peretele din dreapta ei și cu mâinile în sâni.
    - Taci! Ce dracu știi tu blondo?! se răstește la ea, ridicând tonul trezindu-se pe jos, fiind lovită de o ușă.
    - Ce e cu gălăgia asta? întreabă acesta ușor iritat de faptul că știa ce se întâmplă.
    Acesta se uită dezgustat la ea, parcă ar vrea să o omoare știind răspunsul pentru ce care simțea rușinată. Era nervos, dar nu lăsa să i se citească asta. Părul său era răvășit și transpirat, iar obrajii lui prinseseră o nuanță de roșu. Nu era genul lui ca să apară așa în fața cuiva. Pe Vanessa o pusese puțin pe gânduri înfățișarea lui, studiind-o puțin mai atent și observând mici dâre de sânge care se scurgea de pe gâtul lui pe spate. Nu dădea semne de mușcături având răspunsul doar doua variante: ori l-a mușcat și nu i-a supt sângele care se prelinge acum, ori doar și-a înfipt colții puțin în el din cauza extazului. Îi mai observă și zgârieturile făcute datorită unor unghii bine aranjate și mari. Era clar toate lucrurile pe care le-a sesizat și ajunsese la o concluzie care o făcu să chicotească când se uită insistent spre brunetă. Aceasta se alarmă apoi sări la gâtul lui și spune umezindu-i-se ochii:
    - Iubitule, de ce mă înșeli, ce are ea și nu am eu?!
    - Ce iubit visezi toanto?! Când dracu ți-a mai intrat și prostia asta în cap? Ieși din fața mea și să nu te mai văd! îi porunci, dându-i mâinile de pe gâtul ei și o împinge puternic în perete.
    Scosese un icnet de durere și se gândea că va putea să reacționeze cumva la asta, dar nimic. Expresia lui era intactă și deloc neschimbată. Ella a vrut să sară din nou pe el, dar i-a închis ușa până să se aștepte mai puțin. Era nervoasă și ce citea pe chipul ei. Și-a încleștat pumnii, lovind cu putere ușa și strigând ca o nebună să deschidă ușa în timp ce înjura.
    - Cățea jegoasă ce ești! De ce nu îți arăți fața? De ce stai ascunsă în spatele lui și ți-o tragi pe rupte fără să-l câștigi măcar pe drept?! Știi de ce? Fiindcă ești o lașă! Da, asta ești o lașă! Și știi măcar de ce apus ochii pe tine, fiindcă a văzut că ai tupeu și că nu ii cazi ușor în plasă. Dar celelalte știi cum au ajuns? S-a futut cu ele până la epuizare, apoi le-a omorât! Și așa vei ajunge și tu, cățea! O să... Ar fi continuat dacă nu ar fi auzit un ton înalt și nervos care ar sugera ca și cum că ar fi în stare să omoară pe oricine care îl enerva.
    - Taci Ella! Nu meriți să spui nimic. Decât să fi futută pe rupte până ajungi să te spargi în bucăți, mai bine ai șterge-o din fața uși!
    - Dar...
    - Fără dar! Valea, acum! se răstește din nou la ea.
    -În cameră-
    - Cred că ar trebui să plec, zice ridicându-se de pe pat și luându-și tricoul înapoi pe ea și pășind ușor spre ușă.
    Acesta o oprește și o privește în ochi, cu o mână prinzându-i obrazul drept, iar cu cealaltă o prinde de încheietură ducându-i-o la gura lui și sărutându-i tandru palma. A privit-o din nou în ochi, după care i-a șoptit ceva la ureche. Ceva ce a făcut-o să Înlăcrimeze. Și-a aplecat capul în jos, găsindu-și alinarea în pieptul său, afundându-și din ce în ce mai mult în abdomenul său bine lucrat.


    -În altă cameră la primul etaj-


    A intrat ușor în cameră, ne deranjându-i somnu de veci și așezându-se în fund. Zâmbetul lui se ivi atunci când ajunsese să o atingă fin pe pielea ei palidă și delicată. Tresări puțin, dar nu a deschis ochii. El se duse pe partea cealaltă a patului, făcând mișcări lente și punându-se lângă șatenă pe pat. Își înfășură ambele mâini în jurul taliei ei, prelingându-i un sărut tandru și suav pe gât spunând:
    - Ești a mea și vei fi mereu... El te-a pierdut, iar eu te-am găsit... Nimeni nu are dreptul să comenteze în fața ta sau să încerce măcar. Acum, dormi puiule, odihnește-ți sufletul care m-a vrăjit și lasă-mă să te simt...
    Frazele lui rămâneau în aer. Făcându-le să pară că nu au nici o semnificație, când de fapt unele sunt necunoscute doar pentru unii. Iar el doar a continuat să o sărute pe gât și să-și plimbe membrele peste trupul ei.



    Mă uitam ca disperatul după vreun indiciu care să mă conducă la Sora. Încremenea cu fiecare pas pe care îl făceam, dar nu renunțam. Știam ce mă aștepta. Știam ce mă aștepta, dar nu vreau să o las baltă. Nu știu dacă am sentimente puternice pentru Sora, dar o cunosc de multă vreme și o consideram ca o soră sau ca cea mai bună prietenă, dar nu mă așteptam ca ea să dețină sentimente ascunse pentru mine. Totuși nu vreau să stau cu mâinile în sân și să văd cum dispare. Din viața mea și din această lume.
    Am înaintat împreună cu Lee până m-a atenționat că terenul din față este locuit de ei. Am înghițit în sec din cauza aurei ce o predomina, apoi am făcut un pas când am simțit cum cineva m-a pus la pământ. Era puternic și nu îl puteam da jos de pe mine. Lee avea și el dificultăți mari, fiind doi deasupra lui, dar el era destul de calm și nu schița nici un gest și nu se zbătea.
    Ne-au ridicat de pe jos ducându-ne spre conac. Era uriaș și din câte știam de la Lee era unul vechi și dărăpănat, iar acum semăna mai degrabă cu o vilă. Am pășit în încăpere până am ajuns într-o cameră care semăna cu o sufragerie. Ne-au dat drumul mâinilor, apoi ne-au împins cu brutalitate spre un supranatural bine format. Acum dacă stau bine să mă gândesc cred că fetele au ajuns pe mâinile lui...
    - Puteți pleca băieți! le ordonă semi vampirilor ca și cum le-ar fi un rege.




    Ne aflam față în față cu Will care era de-a dreptul foarte nervos. Era clar că l-am întrerupt de la ceva important. Se apropie de noi cu încetinitorul, apoi dispare după care am fost conștient de faptul că mă lovise în abdomen durându-mă în cel mai rău hal posibil, iar pe Hiro imobilizându-l.
    - Asta e pentru faptul că ne-ai respins oferta, iar acum, cere îndurare, rage la mine ca la un leu și mă lovește din nou în același loc, dar de data asta folosit piciorul ca și într-o minge de fotbal.
    Eram lat la pământ doar din doua lovituri, observând totuși cum ajung în cameră mai multe persoană. Ceea ce mi-a atras atenția a fost o prezență familiară. Una a unei persoane umane. Am vrut să ripostez când îmi dădusem seama că era pregătit să atace, dar vocea ei călduroasă și minunată mă împietri.
    - Te rog, nu-l răni! îl imploră printre suspine, aflându-se deasupra mea, cu mâinile pe mine.
    Se opri, apoi le comandă celor două fete să ne urce sus, iar asta a fost tot ce am auzit că mai apoi m-am trezit legat cu niște lanțuri care aveau un efect ciudat asupra mea. Nu îl zăream pe Hiro, fiindcă tot ce vedeam era doar negru așa că i-am strigat numele auzindu-mă și răspunzându-mi. Iar peste câteva secunde pe ușă intră bruneta care o recunoscusem ca fiind Ella.
    - Se pare că am o pradă nouă de data asta. Și una extra bună!
    Vocea ei se auzea în toată încăperea, iar în cele din urmă se apropia de Hiro și îi șoptise la ureche:
    - Pentru...


    ____________________________________________________
    Preview din capitolul următor:
    Penisul lui se freca ușor de corpul ei, intrând într-un final adânc. Îl mișca cu viteză făcând mișcări de du-te - vino lovindu-se cu putere de vaginul acesteia. Îi plăcea... Simțea că era diferit față de prima dată, de aceea oroare. Îi plăce la nebunie intensitatea cu care i-o trăgea adânc. Scula lui era diferită de cealaltă. Era mai mare, mai puternică și mai fierbinte. Se simțea așa de bine! spunea în gândul ei.
    - Te rog! Eu...

    Ella ♣
    Moderator
    Moderator

    Sex : feminin

    Mesaje : 2342

    Data de înscriere : 16/04/2012

    Re: ~Dragoste periculoasă [+18]~

    Mesaj Scris de Ella ♣ la data de Dum 7 Aug 2016 - 17:09

    Hello, Kim!
    După cum am spus și în comentariul precedent, tu vrei să mă omori. Și văd că te ții de promisiune. Laugh Am ajuns într-un punct foarte culminant și ca de obicei tu te-ai decis să ne lași în suspans. Și nu îmi vine să cred că Eric s-a îndrăgostit de Miki, iar Will o face cu Sora.. sau cel puțin așa cred. Oricum am un vag sentiment că și Will a început să o vadă altfel pe Sora, nu numai partenera lui în pat. Prevăd o luptă crâncenă între băieți pentru fata iubită.
    *Un mic sfat. Pe viitor încearcă să nu mai schimbi de atâtea ori perspectivele. În primul rând e derutant, pentru că trebuie să citești de mai mute ori să îți dai seama ce se întâmplă, iar în al doilea rând nici nu e estetic. Înțeleg că poate sunt unele elemente și detalii prin care le poți evidenția din perspectiva unui anumit personaj, însă încearcă să eviți pe cât posibil să mai faci astfel de abordări și să îți faci o ordine a ideilor pentru a le evidenția fără să schimbi perspectiva de atâtea ori.
    Abia aștept următorul capitol, așa că spor la scris! Kiss

    ~Kim™~
    Membru
    Membru

    Sex : feminin

    Mesaje : 1342

    Data de înscriere : 23/01/2013

    Re: ~Dragoste periculoasă [+18]~

    Mesaj Scris de ~Kim™~ la data de Dum 7 Aug 2016 - 21:14

    Melodia capitolului




    Chapter XVI




    În acel conac, totul devenise cu susul în jos parcă era în ceață. Dacă căutai o anumită logică despre întâmplările ce se petreceau aici nu reușeai, deoarece nu vei putea să descifrezi mințile lor geniale. Care le e ideea despre fiecare ființă în parte? Ce vor să facă cu ei? Ce se va întâmpla cu fetele? Vor reuși cumva să scape Lee și Hiro? Va reuși cumva Hiro să-i facă față nebunei de Ella? Numai aceste întrebări vă bântuie conștiința, este? Totuși și ele au răspunsuri, la care pot fi doar pe moment, fiindcă nu veți știi niciodată ce s-ar putea întâmpla în următoarea secundă.
    O liniște apăsătoare se năpusti asupra casei. Nici un sunet nu se mai auzea pe holuri. În ciuda acestui lucru, numai auzul unui vampir este capabil să audă tot ce se află dincolo de aceste uși care sunt cuprinse într-o aură de mister.
    Vanessa era singura care nu avea vreo preocupare. Tot ce făcea era să se plimbe de la etaj la etaj cu o carte în mână. Era una cu un titlu mare, roșu, scos în evidență de un font numai bun de a atrage atenția oricui. Cred că era o fană a lecturii, la fel ca Sora, având o bibliotecă cu o grămadă de cărți în camera ei.
    Se așezase pe pat, luând o ceașcă ce conținea un lichid roșu în ea. A încercat să ia o gură, ne clintindu-și ochii din carte, dar cineva o întrerupe intrând pe ușă.
    - Vanessa, avem treabă. Will ne-a dat ordine să scăpăm de intruși, spune oftând.
    Aceasta nu ezită să nu-l aprobe, apoi părăsesc ambii camera ei.
    - Și vrea să-i omorâm? îl întrebă parcă știind deja răspunsul.
    - Da, așa nu va avea martori în legătură cu fetele.
    - Și ce va face cu ele, Aaron?
    Curiozitatea aceasta o apăsa. Îi era milă de ele. Se temea să nu le joace pe degete ca pe celelalte. Acele fete care au sfârșit prin a le fi luate puterile de către ei, după care ele devenind cenușă. Când, de fapt, în mintea lui Will acum străbătea un alt plan. Sora îi atrase atenția fiindcă nu se lăsă cu una cu două. Era puternică și avea nevoie de ea pentru un scop anume. Ar fi vrut să și-o tragă  cu Sora, doar pentru formele ei apetisante care îți pot suci mințile doar dintr-o simplă privire asupra lor. Avea un caracter aparte. La fiecare atingere de a lui roșea și începuse să tremure, parcă având o traumă din trecut. Îi provocase interesul față de aceasta. El nu reuși să o citească ca pe o carte deschisă  la fel ca pe celelalte. Avea planuri mari cu ea și cu puterea ei ascunsă.
    Ella pe de altă parte, era geloasă pe Sora, fiindcă avea acest dar. Will era ca un idol pentru ea. Îl servea ca și o cățelușă. Nu îi întorcea vorba, până acum. Chiar și atunci când hormonii lui ajunseseră la maxim și avea nevoia de a și-o trage cu cineva, ea era ținta. Chiar dacă toți au numele de Bennett și toți fac parte din rangul Originalilor, nu sunt rude. Cei care le circulă același sânge de vampir prin vene, care au aceeași putere, dar impresie diferită sunt șeful și subalternul. Will și Eric.
    De atunci, Ella și-o trăgea în continuu cu Will, doar pentru că era irezistibil. Ea e o fire mai rebelă și face acțiuni pe baza adrenalinei. De atunci numai pe el îl vedea și se schimbase. Și acum, dacă marea ei iubire i-a fost furată de către Sora, vroia să se răzbune pe ea și găsise acea portiță. Pe Hiro.
    - Pentru că suflețelul tău mi-a furat iubirea, o să i te fur și eu!
    Rostise accentuând fiecare cuvânt în parte. Brunetul părea confuz și nu știa despre ce vorbește până își dăduse seama de ce Sora stătea încremenită în spatele tipului ce i-a băgat în acest loc. Expresia ei de atunci exprima puțină îngrijorare, dar mai mult teamă.
    - Dacă îi vei face vreun rău, jur că te omor! mârâi la ea, în același timp zbătându-se să se elibereze.
    - Hiro, nu îi cădea în plasă! Ella vrea doar să te enerveze. îl atenționă Lee cunoscând-o.
    Aceasta nu băga de seamă ce spuse blondul ci doar s-a năpustit asupra lui Hiro sărutându-i apăsat gâtul. Își plimba mâinile pe fața lui după care a coborât spre pantaloni desfăcându-i cureaua acestora. Îl privea într-un mod pervers, apoi mușcându-și buza inferioară. A dat să-l sărute, dar se împotrivi. Nu accepta asemenea gesturi din partea ei. Din partea cuiva care doar vroia să profite de ocazie doar ca să se răzbune pe ceva ce nu era adevărat. Era convins că Sora nu se dăduse la șef. Știa că urăște asemenea atingeri sexuale și că încă îi era teamă. O cunoștea de mult încât să-i știe aproape fiecare mișcare pe care o va face.
    Fata era nervoasă fiindcă nu reuși să-l facă să cedeze de bună voie așa că-l obligă prin a-și pune mâna peste pantalonii săi masând zona aceea.  Strângea din dinți astfel încât să ascundă sunetele care îl dăduse de gol. Știa că era expertă în așa ceva după cum își mânuia propria mână.
    Aceasta schiță un zâmbet după care își strecură mâna în boxerii lui privindu-i expresia. Pe gura lui Hiro se ivi niște sunete înfundate care peste puțin timp se transformaseră în niște gemete de plăcere. Era satisfăcută. Îl avusese unde vroia. Având ocazia de a-și introduce limba în cavitatea lui bucală. În ciuda asta el nu îi acceptă sărutul. Ella vroia mai mult de la el, astfel așezându-se într-o postură nu tocmai decentă, dar fusese întreruptă de o ușă trântită de perete.
    - Lee! exclamă ea parcă fiind în al nouălea cer.
    Se apropie de el cu repeziciune încercând să-l dezlege, toți trei rămânând șocați. Pe chipul lui Lee apăruse un zâmbet fiind încântat că era teafără, la fel și Hiro.
    - Ce crezi că faci?! strigă tipa spre șatenă.
    - Da tu ce crezi că faci, hoașcă?! replică aceasta, enervând-o.
    - Cum mi-ai zis?! mârâi în timp ce încercă să sară la gâtul ei, dar nu reuși din cauza unor persoane cunoscute.
    Două siluete își făcură apariția. Se putea distinge faptul că era una feminină și una masculină, după înălțime, dar și datorită părului ei lung.
    - Iar voi doi ce căutați aici?! era nervoasă, de-a dreptul nervoasă.
    Azi nu fusese ziua ei norocoasă de la bun început. Totuși partea cea mai bună fusese primită acum în ciuda faptului că nu reușise să-și pună planul în aplicare.
    - Avem ordine stricte date de Will, se lumină la față gândindu-se că Sora va suferi de pe urma lui Hiro, așa că de bună voie părăsi camera. Și umano, de ce nu ești în cameră, unde îți e locul?!
    Stătea cu spatele la Lee și îl privea cu teamă pe Aaron. Se simțea nesigură pe acțiunile ei, așa că tot ceea ce putea face era să stea nemișcată. Era vulnerabilă în fața lor, mai ales în fața lui. Îi prinsese frică față de acesta. De atunci, din pădure. Numai ea știe ce s-a întâmplat acolo, numai între ei doi și luna, până să o ducă Aaron înapoi din locul de unde fugise.
    - Nu mă fă să ridic tonul la tine! spune răstit încercând să-şi păstreze calmul.
    Înghiţi în sec apoi începu să facă paşi mici spre el. Lee era confuz şi nedumerit. Credea că i-a făcut ceva de a prins o asemenea frică faţă de el. Miki dădu să fugă când era aproape de Aaron, dar acesta o opreşte prinzând-o de braţ şi lipind-o de el.
    - Te rog, dă-mi drumul, mă doare! spune aceasta printre lacrimi.
    - Oh, calmează-te, nu te va durea deloc.
    Aaron rânji iar la scurt timp Miki căzu în genunchi în faţa lui. Era extenuantă. Din cauză că aceasta refuză să mănânce ceea ce îi era oferit. De fiecare dată când i se aducea ceva de mâncare, Miki vărsa mâncarea în toaletă fără ca vreunul din Eric să observe.
    Când Aaron era pe punctul de a o ridica, Eric îl opri şi îi porunci ca să nu pună mâna pe ea. Acesta o luă în brațe ca pe o mireasă, iar Lee devenise nervos. Era gelos. De-a dreptul foarte gelos.

    - Ce căutați aici? Și mai exact ce vroiai să îi faci?
    - Haide Eric, doar nu te gândi că muritoarea asta ar fi de nasul meu. E doar pentru ăia fără pic de gusturi la femei.
    Se putea citi ironia din glasul lui. Era așa de plin de sine încât se vedea pe fața lui asta. 
    Totuși, Eric având o latură puternică nu băga în seamă această caracteristică a lui Aaron, însă blondul care cedează nervos la orice glumă de prost gust sau vorbelor adresate cu răutate asupra lui Miki îl făcu să-i trezească atât latura aceea de om rău cât și acele puteri care erau greu de stăpânit.
    Ce mai rămăsese din scaunul pe care fusese legat, le aruncă înspre Aaron lovindu-l cu putere, acesta la rândul lui, năpustindu-se asupra lui.

    - Te crezi tare fiindcă faci parte din ei, dar dacă chiar crezi că vei scăpa așa ușor, insultându-ne pe mine și pe Miki a mea, atunci te înșeli. Se răsti la el în timp ce îl lovea din toate părțile folosindu-și viteza.
    Chiar dacă noi credeam că Lee e un bad boy în toată firea se pare că are și el sentimente. Se pare că Miki a reușit să pună stăpânire pe el încât să-i provoace sentimente. Probabil că e dureros ca să-ți vezi persoana dragă în brațele altuia și altul să o judece după aparențe. 
    Cât timp Lee își vărsa nervi pe Aaron prin luptă corp la corp, Vanessa se ocupă de Hiro vrând să-l omoare, dar Eric o opri.

    - Nu cred că asta va fi cea mai bună soluție. Știi, Lee nu ar umbla cu cineva care poate fi omorât cu una cu două sau care nu ne-ar putea face față.
    - Dar Will a zis ca să scăpăm de ei. Îi răspunse aceasta confuză.
    - Du-o pe ea, în camera ei și de restul mă voi ocupa eu.
    Vanessa se conformă ordinelor lui. Dispărând din fața lui în clipa în care o luă pe brunetă.
    - Ok Hiro, ce zici dacă am face un armistițiu. Eu îl conving pe Aaron să-l lase pe Lee în pace dacă voi doi vă alăturați nouă, iar fetele scapă nevătămate, ce zici?
    Eric încerca să îi atragă pe baieți de partea lor, nu cu violența și tonul ridicat al lui Will, ci prin politețe și vorbe. Chiar dacă cei doi sunt frați de sânge, sunt total opuși. Iar Eric a ales să rezolve lucrurile în felul lui. Vorbindu-i formal, dezlegându-i legăturile și având o expresie neutră îl privește pe brunet, așteptându-i un răspuns convingător și fără scuze.
    - Dacă le lăsa-ți pe Miki și Sora în pace și nu vă mai atinge-ți vreodată de ele acceptăm propunerea, dar dacă aflu că v-ați atins și de un fir de păr de-al lor, rupem armistițiul.
    Eric bătu palma cu Hiro, dar pentru scurt moment în care acesta nu fusese atent, schiță un zâmbet semn că ascunde ceva. Era firesc ca să pună ceva la cale. Un Bennett niciodată nu cedează sau se lasă mai prejos de ceilalți. Probabil că Miki a pus stăpânire pe el și poate vrea s-o păstreze numai pentru el. Sau poate are planuri mari cu cei doi. Niciodată nu vei fi capabil să prevezi ceea ce vor face. Nu vei știi niciodată care e următoarea lor mișcare. Sau dacă își vor încălca promisiunile făcute sau nu. Ceea ce e în mintea unui Bennett e total un mister pentru noi. 
    - Hiro, idiot nenorocit ce ești! Cum poți să vorbești în numele meu? Se răsti la el în timp ce îl lovi de perete din spatele lui și îl prinse de gât. Chiar crezi că voi accepta să fiu de partea ăstora?! 
    - Dacă ți la viața prețioasei tale Miki, eu cred că da. Se auzi vocea lui Eric răsunând în încăpere.
    Lee își încleștă maxilarul apoi îi dădu drumul lui Hiro, îndreptându-se spre ușă, străfulgerându-l pe Eric din priviri. Se vedea că nu îi convenea întorsătura neașteptată a situației, dar nu avea ce face. Chiar dacă depășa orice alt vampir care îl provoca, clanul Bennett era cu mult peste puterile lui. Era slab în fața lui, dar un adversar onorabil. Se putea pune cu Aaron care l-a lăsat puțin fără grai până ce el a dispărut într-o cameră al primului etaj, dar după ce închise ușa în urma lui căzuse lat la pământ.
    La al doilea etaj al conacului, dintr-o cameră întunecoasă, se auzeau niște șoapte urmate de niște gemete de plăcere. Îi cerceta fiecare părticică a corpului cu degetele lui puternice. O prindea de sâni, plimbându-și limba peste gâtul ei sărutându-l și ăsându-i semne în același timp. Mirosul ei se îmbiba cu al lui creând unul nou, doar al lor. Atracția fizică îi făcea să treacă printr-o iubire adevărată. O făcea să nu-i mai fie teamă, să nu mai considere atingerile ca fiind o pedeapsă. Să o facă să se simtă bine. Să simtă plăcere ci nu frică și să înceapă să plângă. Arăta mai bine atunci când zâmbește sau își expune orice altă figură, dar nu cea tristă. 
    Inimile lor sunau de parcă ar lua-o la galop, iar ea începu să se încordeze. Băiatul reuși să o facă să se simtă bine, încercând apoi să treacă la acțiune. Își coborâ mâinile spre dantela de la lenjeria ei, rupându-i. Apoi, încet, își coborâ capul spre zona ei intimă, introducându-și limba înăuntrul ei. Fata strânse cu putere cearceaful pentru a-și calma gemetele, dar acestea deveneau din ce în ce mai accentuate și tonul vocii ei mai ridicat. Brunetului îi plăceau acele sunetele. Îi încântau auzul. Îl încântau pe el. Rânjea fiindcă reuși să o domine. Să o stăpânească. Să o facă să fie al lui. Dar nu îl totalitate pentru moment. O să devină a lui în clipa în care corpurile lor vor fi contopite cu adevărat, iar cei doi vor deveni doar unul. Atunci nimeni nu îi va mai sta în cale. El va fi cel care va domni peste acest pământ și asupra ființelor supranaturale. El va deveni cel mai puternic. El va fi alesul puterilor ei. 
    În clipa în care își introduse mădularul în vaginul ei, o mică scânteie apăruse pe moment. Penisul lui se freca ușor de corpul ei, intrând într-un final adânc. Îl mișca cu viteză făcând mișcări de du-te - vino lovindu-se cu putere de vaginul acesteia. Îi plăcea... Simțea că era diferit față de prima dată, de aceea oroare. Îi plăce la nebunie intensitatea cu care i-o trăgea adânc. Scula lui era diferită de cealaltă. Era mai mare, mai puternică și mai fierbinte. Se simțea așa de bine! spunea în gândul ei.
    - Te rog! Eu... te vreau! Vreau să mă faci să uit de toate amintirile neplăcute. Vreau să-ți dai drumul în mine! Spunea tipa aproape cu jumate de gură în timp ce acesta rânji. 
    - Oh, dar iubito, de când aștept să spui asta!
    Mișcările deveniseră mai rapide, gemetele din ce în ce mai înfundate, iar orgasmul ei începu să-și facă apariția, urmat de al lui. Interiorul ei era plin, ceva ajungând și pe corpul ei. Ochii lui Will deveniseră complet roșii, un roșu accentuat, iar el se simțea din ce în ce mai puternic. Asta era ceea ce aștepta. Aștepta ca Sora să îi iasă în cale, iar puterile lui să crească. Să devină vampirul pur-sânge cel mai puternic. Să nu mai aibe nevoie de nimeni. Să nu se mai bazeze pe un clan. Să pună capăt frăției vrăjitoarelor. Să distrugă orice altă ființă supranaturală. Să pună capăt existenței tiraniei supranaturale. Să o poată da jos pe regină și să o omoare pentru ai prelua puterile. El va fi nemuritorul care va conduce. Va fi unicul vampir nemuritor de pe acest tărâm. 
    ***

    Will le-a cerut tuturor să se întâlnească ȋn living pentru a anunţa ceva. Toţi erau prezenţi inclusiv Lee și Hiro. Noul aspect al liderului le dădea tuturor de bănuit.
    - V-am cerut tuturor ca să vă adunaţi azi aici, în această cameră, pentru a anunţa revolta noastră împotriva reginei. Ştim cu toţi câte a trebuit să îndurăm din cauza ei. Şi acum, împreună cu cei mai buni elevi ai Academiei putem riposta. O putem detrona, iar noi cei cu sânge pur putem domina asupra fiinţelor supranatural. De a ne revendica titlul de lideri ai lor!
    Tonul vocii lui răsuna în toată încăperea. Iar ei deveniseră confuzi de aceasta hotărâre luată pe nepregătite. Însă privirea din ochii lui Will îi făcură să accepte decizia acestuia stabilind planul de bătălie.
    Miki şi Sora îi priveau pe băieţi de sus. Eric s-a ţinut de promisiune şi le-a lăsat în pace, dar Will a spus că are nevoie de ele în planul lor, explicându-le mai devreme ce au de făcut.
    - Dacă nimeni nu are nimic de obiectat şi sper să nu, haideţi să trecem la treabă.
    Toţi din clanul Bennett au pornit spre ieşire însă Lee a luat-o de mână pe Miki şi a tras-o de mână ajungând după un perete. I-a rostit numele cu o voce blandă și suavă apoi i-a îndepărtat o șuviță de pe față, așezându-i-o de după ureche. Era așa de fericit să o revadă teafără, astfel îi promite că o să-i redea puterile pentru a nu mai fi neajutorată și de a se revanșa pentru faptul că nu a fost acolo când avea nevoie de el. 
    - Te iubesc. micuțo! Și te rog să ai grijă în misiunea asta și să stai mai mereu pe lângă Sora, bine? O întreabă lipindu-și fruntea de a ei. 
    - Îți promit, iubire! Termină fraza sărutându-l senzual și pasional de parcă ăsta ar mai fi ultima dată când l-ar mai vedea.








    ___________________________________________
    Legendă:




    Will Bennett: Heaven's Calling
    Lee Yamano: Ella ♣


    Sora Yoshida: Rose <3


    Mizuki/Miki Yamanaka: Eu




    Trailer:



    Ultima editare efectuata de catre ~Kim™~ in Dum 7 Aug 2016 - 22:40, editata de 5 ori

    Ella ♣
    Moderator
    Moderator

    Sex : feminin

    Mesaje : 2342

    Data de înscriere : 16/04/2012

    Re: ~Dragoste periculoasă [+18]~

    Mesaj Scris de Ella ♣ la data de Dum 7 Aug 2016 - 21:14

    edit! Not this time, Rose *evil*

    Feels so good to be first again! A trecut așa de mult timp de când nu m-am mai bătut să fiu prima cu edit. Laugh Revenind la capitol, femeie, tu mă omori nu alta. După ce că acum Lee și Hiro le-au găsit pe fete, Will vrea să cucerească efectiv lumea *ca să nu mai spun că am avut dreptate și acum e îndrăgostit de Sora*. Săraca Rose, cu Narcis pe care îl reprezintă pe Will, sunt foarte curioasă unde va duce povestea asta. Clar o să fie o luptă crâncenă între Will și Hiro.
    Și într-un final Lee a descoperit că are sentimente foarte puternice pentru Miki și în același timp trebuie să fie foarte atent la Eric, să nu i-o fure pe iubirea vieții lui. Finalul a fost atât de cute și dulce, mai ales că i-a spus că o iubește.
    Ne-ai lăsat în suspans, ca de obicei, și cu foarte multe întrebări, așa că ai face bine să te apuci cât mai curând de scris, să nu ne lași chiar așa. Spor la găsit inspirație!


    Ultima editare efectuata de catre Ella ♣ in Lun 8 Aug 2016 - 13:00, editata de 1 ori

    Rose
    Moderator
    Moderator

    Sex : feminin

    Mesaje : 2424

    Data de înscriere : 08/04/2011

    Re: ~Dragoste periculoasă [+18]~

    Mesaj Scris de Rose la data de Dum 7 Aug 2016 - 21:17

    Claudia o sa te omor! 
    Edit!
    Nu pot să cred că am dormit pe mine și nu sunt prima! T.T Dacă Narcis îl joacă pe Will deja îmi pot spune rugăciunea sau poate nu, poate poate mai am o șansă să mă dau bine pe lângă el. Adică Sora să se dea bine pe lângă Will, cumva. Cred... deși la cum te cunosc cred că o să rămân șocată de ceea ce va urma. 
    O să mă omori de inimă într-o zi femeie O.O Cum adică? „Iubito”? OMG! Nu pot să cred! Stai să mai citesc odată faza aia Laugh Se căsătoresc? Fac copii? Adică nu, nu, fără de astea *hehe* Așa de bine a intrat Sora pe sub pielea lui Will? Tsk! Ce fată deșteaptă! Stai, stai stai, ochi roșii, putere mare? Ce i-a făcut mă Sorei? Sper că fata aia e întreagă și mai are ceva putere în ea. Sper că băiatul ăla să nu o ucidă totuși T.T ai și tu milă! Și și și ce putere? Adică ce să mai aibă cu Will pe acolo *mrrr* O.o Mămică stai așe că mă pierzi pe drum! Adică nu sta, scrie următorul capitol pentru că noi murim aici! Să îi pice fața lui Hiro când o vede pe Sora alături de Will! Ha! 
     Zi-mi te rog să îl privește pe Hiro cu superioritate și că o să o flocăie puțin pe Ella, nu de alta, dar chiar merită. Ăla nu e bărbatul ei! Cum a îndrăznit așa ceva?!  Merită să moară! Ei nici chiar, da puțin acolo flocăită... și așa Ella s-a cam luat urât de Sora și e momentul ca fetița mea să îi întoarcă faza. Deși mă cam îndoiesc că o să aibă vreo ocazie, dar dacă există... pentru suflețelul meu *goo* 
    Capitolul ăsta mi-a pus capac. Eu nu știu ce să zic. Pe bune că m-am blocat... și nu îmi stă în fire așa ceva. Adică sunt prea multe întrebări și tu nu răspunzi. Sora... cum a putut fata mea să se lase pe mâna sugătorului ăluia de sânge pervers? *ha Narcis* Tsk! Bă, da eu totuși am o întrebare. Miki cum redevine vampir? Adică redevine, nu? Nu o poți lăsa așa, dar sunt maxim de curioasă cine o transformă. Am așa o senzație că nu e Lee și că o să fie cineva la care nu ne așteptăm. 

    Kimișor îi ceri acum cui vrei tu o inspirație divină și te pui pe scris, pentru că sufletul meu nu mai rezistă. Eu trebuie să știu ce se întâmplă acolo și cum tu nu spui nimic... Băi ți-a ieșit super videoclipul! Deci îmi place maxim! Și melodia se potrivește atât, dar atât de bine. Genial! Felicitări!

    Heaven's Calling
    Membru
    Membru

    Sex : masculin

    Mesaje : 321

    Data de înscriere : 22/07/2013

    Re: ~Dragoste periculoasă [+18]~

    Mesaj Scris de Heaven's Calling la data de Dum 14 Aug 2016 - 15:01

    Deci, am reușit să citesc tot și mă tot întreb de unde ai atâtea idei. Laugh
    Personajul meu pare interesant, mai ales dacă va avea personalitatea mea. Nu știu dacă ar trebui să-mi fie milă de Rose. Laughing
    Cum a zis și Rose, cheamă-ți inspirația pe un unicorn și începe să scrii că vreau neapărat să văd ce idei mai ai. *-* Știi că mă anunți, nu? Evident că știi. Laughing Baftă și grăbește-te! *-*

    RR
    Administrator
    Administrator

    Sex : feminin

    Mesaje : 2005

    Data de înscriere : 09/01/2011

    Re: ~Dragoste periculoasă [+18]~

    Mesaj Scris de RR la data de Mier 19 Oct 2016 - 11:33

    Nici nu mă mir de ce ai încept să mă șantajezi! Chiar că sunt întârziată |-.-|
    În sfârșit am reușit să citesc și m-ai lămurit și zăpăcit în același timp.
    Vor s-o detroneze pe regină jos, o revoltă! Interesant! Să nu mai zic de noile personaje care sunt foarte misterioase și au atâtea de ascuns. Sora săraca Sad Și Hirooo Crying Sora și Will? Nu, nu, nu vreau asta!!
    Ultima scenă m-a lăsat cu dorința de a-i vedea pe Lee și Miki interacționând mai mult. Cum adică de parcă ar fi ultima dată?
    Vreau să mă lămurești. Așa că aștept următorul capitol. Sper ca de data asta să fiu eu prima care comentează ca să mă revanșez ^_^

      Acum este: Vin 9 Dec 2016 - 21:17