Contul membrilor cu numărul de mesaje postate (topicuri, comentari etc.) = 0, vor fi șterși de pe forum în următoarea săptămână.

Distribuiţi
Vezi subiectul anteriorIn josVezi subiectul urmator
avatar
VandaQ
Scriitor
Scriitor
Sex : feminin

Cheile Infernului

la data de Mier 20 Mar 2013 - 16:28
De mult nu am mai scris, respectiv postat, asa ca am venit cu o idee nou. ^^ Ca sa fie mai usor sa va dati seama ce are de gand sa fie fic-ul asta pot spune ca are yaoi, mistery, romance * putin *, fantasy si actiune. Prea multa introducere nu am asa ca las mai bine textul singur sa spuna despre el. ^^


Chapter one


Sala vibra din cauza zgomotului pasilor lui siguri. Marmura lucioasa si alba parea ca vrea sa se sparga, sa se transforme in cioburi fine de sticla. Incaperea parea imensa, infinita; cu bolti arcuite si inalte, cu pereti care se pierdeau in conuri de umbra spatioase. Niciodata nu isi imaginase in acel fel Raiul. Pasea in continuare, cu o cadenta aproape mecanica, apoi se opri, pe buze fluturandu-i un zambet obraznic. Isi scoase tigara din gura si o arunca pe jos, calcand-o atent si incet.
- Scuze de deranj, spuse el cu o voce calculata, rece si experimentata. Se uita in jur dupa vreun loc unde sa stea si isi baga mainile in buzunare, hotarand sa stea in picioare. Inteleg, ospitalitatea divina, continua el in aceeasi maniera, nedezlipindu-si ochii de la spectrul de lumina din fata lui. Ii putea zari frumusetea linistitoare, pacea atat de cautata, desi nu era decat o masa nemasurabila de lumina. Isi trecu de cateva ori privirea peste reflexia sa de pe podeaua lucioasa si alba, apoi isi scoase mainile din buzunar si isi cauta prin buzunare pachetul de tigari. Scose una si o aprinse, apoi spuse, expirand fumul ce se ridica spre boltile camerei ascunse in umbra:
- Care e treaba? Ce vrea Dumnezeu de la Antichrist?


***

Soarele se ridica greoi pe cer, imprastiind lejer raze caldute. Un vant de primavara facu ocolul camerei sale mici si il facu pe el sa isi traga patura peste cap. Printre jaluzelele prafuite se zareau fasii palide de lumina, facandu-l, din nou, sa mormaie nemultumit. Trecura cateva minute apoi incepu sa sune alrama si fu nevoit sa se dea de tot jos din pat, cascand zgomotos si intinzandu-se. Deschise jaluzelele si geamurile largi, lasand lumina sa intre in casa, apoi se indrepta spre bucatarie, scarprinandu-se in cap.
- Oh, Zeus... E deja noua, mormai el lipsit de viata si dadu drumul radioului, ascultand stirile. Sau macar incerca; zgomotele din jurul lui erau difuze. Isi puse la preparat cafeaua si scoase din frigider un pahar de iaurt, luandu-si o lingura. De undeva din sufragerie se auzi un tarait scurt, enervant. Barbatul ofta si apuca nervos telefonul, ingaimand un " 'neata".
- Sper ca nu m-ai sunat ca sa vezi daca m-am trezit, spuse el pe un ton rece, mergand inapoi in bucatarie. Lua o gura de iaurt, apoi inca una, ascultand vocea feminina de la telefon. Mormai vreo cativa de "da", apoi inchise telefonul, dand la maxim radioul si oprind cafeaua. Arunca telefonul undeva pe canapea si intra in baie, incuind usa. De dupa usa se putea auzi, pe langa sunetul apei care curge, un cantec fredonat, in acelasi ritm cu radioul.

***

Se uita in sus, catre cupola stralucitoare a domului, apoi isi arunca tigara, intrand in imensa biserica. Se uita in jur, la picturile peretilor si la luminarile ce miroseau frumos si tusi scurt, deranjandu-l pe barbatul scund din fata altarului, ce se ruga.
- Padre, disculpame mi retraso*, pronunta Dante cu un accent clar, hotarat si o voce fara infelxiuni. Preotul zambi calm, facandu-i semn barbatului sa se aseze, si ii spuse pe un ton bland:
- Mi hijo, escuchame. Un gran mal se acerca. Estas listo?* Dante dadu afirmativ din cap, incercand sa isi infrane nevoia de a fuma.
- Si, padre.* Preotul ii zambi intelept, apucandu-i mana si reveni, apoi, la rugaciunea lui, ignorandu-l pe barbat. Dante isi scoase rosariul din buzunarul interior al sacoului si isi impreuna mainile, plecandu-si fruntea.
- Te rog, Doamne, ajuta-ma sa trec cu bine peste provocarile ce vor urma... spuse in soapta brunetul si isi continua, apoi, rugaciunea. Padre, por favor, ruega por mi. Yo necesito la ayuda de su Santidad.*
- Por supuesto, mi hijo, spuse batranul cu un zambet parintesc pe fata.* Facu o cruce in directia lui si pronunta o buinecuvantare in latina, care avea menirea sa il protejeze pe Dante. Brunetul se ridica, facandu-si o cruce si saruta mana preotului, apoi iesi din biserica oftand. Se uita in jurul sau, apoi spre cer si isi aranja gulerul camasii.
- Un rau mare, ah? isi spuse el si porni in josul strazii, cautandu-se prin buzunare.

***

Uitandu-se in jos, nu vazu decat intunericul si cativa busteni plutind pe apa. Isi scutura mainile de pamant si se ridica din genunchi, injurandu-se in gand ca nu isi adusese cu el o sfoara. Incerca sa coboare direct in prapastie, dar nu reusi, asa ca isi prinse bine mainile in pamant si isi dadu drumul, usor-usor, la vale, pieptul si abdomenul lui fiind zgariat de pamantul pe care se tara. Ajunse jos si facu o rostogolire pe o parte, scuturandu-se apoi de praf. Isi scoase din buzunar cutia cu chibrituri si aprinse unul dintre ele, ferindu-se de liliecii ce venira ca o avalansa. Picioarele ii erau ude, din cauza apei ce ii ajungea pana la genunchi, iar mirosul aproape toxic de fecale de liliac il facura sa tuseasca.
- La naiba, data viitoare o sa imi aduc un intreg echipament, isi spuse el si se apara de miros cu o batista. Dupa ce se obisnui cu locul, inainta putin, afundandu-se tot mai mult in intuneric. Trebuia sa se opreasca constant pentru a aprinde un alt chibrit, iar asta ii incetinea mersul. Merse prin intuneric cateva zeci de minute, apa ajungandu-i acum pana la brau si, brusc, dadu de un perete solid si umed. Puse mana pe el si simti ca nu e fals, apoi injura nervos si vru sa se intoarca, insa ochii ii cazura pe altceva. Chibritul se stinse asa ca aprinse unul nou si, la lumina falfainda a acestuia, descoperi un schelet sprijinit de un perete al cavernei. La gat avea atarnat un medalion in forma unui semn ciudat, ca un "y" putin mai curbat. Dante zambi multumit si il trase de la gatul scheletului, celelalte oase cazand in apa rece. Cu utlimele trei chibrituri, dibui iesirea din pestera, apoi puse colierul la loc sigur si se catara afara din prapastie. Era murdar, tigarile ii erau ude si camasa lui curata si apretata arata acum ca o carpa.
- Mierda!** Nota de la spalatorie ma va falimenta, isi spuse el, uitandu-se la hainele ce le purta. Scoase din buzunarul interior al costumului medalionul si il analiza atent, intorcandu-l pe toate partile. Cu o privire suspicioasa, il puse la loc si porni spre masina sa ce o lasase la intrarea in padure.


*Padre, disculpame mi retraso = Scuza-mi intarzierea, parinte.
* Mi hijo, escuchame. Un gran mal se acerca. Estas listo? = Fiul meu, asculta-ma. Un mare rau se aproprie. Esti pregatit pentru asta?
* Si, padre = Da, parinte
* Padre, por favor, ruega por mi. Yo necesito la ayuda de su Santidad. = Parinte, te rog, roaga-te pentru mine. Am nevoie de ajutorul Sactitatii tale.
* Por supuesto, mi hijo = Bineinteles, fiul meu.
** Mierda! = echialentul cuvantului "shit" din engleza.
avatar
Reeah
Ex Staff
Ex Staff
Sex : feminin

Re: Cheile Infernului

la data de Sam 23 Mar 2013 - 13:21
Bună, draga mea Klau! Kiss Cât de mult au evoluat lucrurile şi cât de mult ai evoluat tu, şi acum îmi aduc aminte de primul capitol din primul tău fic, dezastru. Laugh În fine, mama mea a devenit o adevărata scriitoare şi sinceră să fiu îmi place la nebunie stilul tău şi aura textelor tale, este atât de plină de mister. Spune-mi tu încă o persoană care ar aduce în poveste un Dante ce se roagă la Dumnezeu, cuvintele "părinte" şi "Domnului" şi yaoi ? Laugh De abia aştept să văd cum se va dezvolta ideea aceasta, mai ales că biserica spune că homosexualitatea este un păcat mare, plus că am impresia că aceasta se leagă de acel mare rău despre care vorbea părintele. Ţi-am spus că-ţi iubesc scrierile, nu ? E nevoie s-o mai repet de mii de ori ? Sincer, te respect şi eşti una dintre scriitoarele mele preferate, mai ales atunci când sorb din priviri paragrafele astea şi ele se termină în doar două minute. Sad Reao! Aştept capitolul următor, spor la scris şi multă inspiraţie!
avatar
VandaQ
Scriitor
Scriitor
Sex : feminin

Re: Cheile Infernului

la data de Sam 30 Mar 2013 - 8:49
Reeah - Oh, thank's, sweetie~ Ideea mea nu se bazeaza pe yaoi, dar are asa ceva in ea. ^^ Si da, sunt rea. Laugh Sper sa iti placa in continuare si mersi pentru comm~ ^^ Kiss


< Prolog >


Vechile povesti biblice povestesc despre un mare rau, despre intruchiparea maleficului, numindu-l Antichrist.
Se spune ca, cu ani inainte de Apocalipsa, el va cuceri lumea, o va detine si o va indrepta spre pierzanie, prin marsavie si lingusire. Insa chiar asta sa fie Antihristul? Atunci cand s-a scris Biblia, a existat un pergmanet secret, scris de Apostolul Pavel. In el se vorbeste despre adevaratul Antichrist, printul Iadului si viitorul conducator al Infernului.
Cu mult timp in urma, cel mai puternic dintre demoni a incercat sa il inlature pe Lucifer, dorind sa controleze intreaga imparatie a raului. Pentru asta, a fost exilat, trimis undeva in vidul dintre cele doua lumi, bantuind fara sens printre alte spirite alungate. Insa, o data la mii de ani, atunci cand puterea barierei dintre lumi scade, acesta evadeaza, gasindu-si gazda intr-un om. Multe persoane au fost atinse de Antichrist, insa el asteapta ca gazda sa fie cu adevarat un om puternic, apropiat atat de portile Iadului, cat si de lacatul ferecat al Raiului. Un om care il poate duce dincolo de bariera umana, cucerind, in numele lui, Iadul.
Iar cheia cuceririi Infernului este de mult pierduta, undeva in lume, sub forma unor medalioane... Cheia Infernului a fost impartita celor mai puternici demoni, care, gasindu-si gazde umane, au putut proteja regatul lui Lucifer. Insa Antichristul si-a gasit o gazda, iar acum este in cautarea cheilor Infernului sub chipul lui uman: Hellsan Case Dante.



Chapter two


Mergea hotarat pe acele coridoare intunecate, podeaua scartaind enervant sub pasii lui hotarati. Deschise usa, distingand intr-un colt de umbra, pe un scaun, conturul corpului unei femei, si tranti pe biroul masiv medalionul gasit.
- Data viitoare cand ma mai pui sa ma tarasc prin canale ca un sobolan, vii cu mine, spuse el femeii si se lasa intr-un fotoliu, scotandu-si o tigara. Ridicandu-se de pe scaunul de la biroul sau, femeia facu cativa pasi si lua medalionul, uitandu-se la el. Dadu putin jaluzeaua la o parte si trecu de cateva ori cu privirea peste semnul din aur, apoi il puse la loc pe birou, zambind enigmatic.
- Macar ti-ai facut prieteni, spuse ea cu un zambet amuzat pe chip. Inca mirosi a rahat de liliac, continua ea si isi descheie nasturele de la jerseul negru ce il purta. Dante expira nervos fumul si o privi zambind pe aceasta, apoi spuse, pe un ton arogant:
- Cine ar fi stiut ca picioarele tale arata asa bine? Bruneta se incrunta, dandu-si drumul parului din coada scurta de la spate. Acesta ii cazu pana la baza gatului, incadrandu-i frumos fata si zambetul fortat.
- Mai spune asta o data si ai sa zbori prin toti peretii casei.
- Mereu mi-am dorit sa zbor, spuse Dante cu o figura amuzata si la fel de obraznica. Femeia renunta, oftand resemnata, apoi isi lua in fuga geanta si puse colierul in ea; brunetul o urma instinctiv si amandoi iesira din acea casa darapanata.
- Trebuie sa mergem la Aaron.
- Te inseli cumva de veridicitatea medalionului, Raven? spuse Dante fara expresie, aproape dur.
- Nu, dar, pana la urma, vorbesc cu tine, Hellsan Dante. Nu stiu la ce ma pot astepta. Trebuie sa verifice si Aaron daca ceea ce ai gasit e chiar una din chei. Barbatul zambi multumit si ingaima un "in fine", continuandu-si drumul pana la masina sa neagra.

***

Cladirea se profila eleganta si impunatoare in razele soarelui de primavara, ca un colos ce sta paznic al tuturor secretelor din interior. "Instituto de psicologia, Galicia" era scris pe o placa mare, din marmura, la intrare. Dincolo de portile luxoase din fier, se intindea o poteca, pavata grijuliu; pe iarba de pe laterala potecii se aflau cativa gradinari, ingrijind tufele de trandafiri. Raven isi dadu ochelarii de soare jos si intra pe poarta, inaintand spre intrarea principala. In urma ei, prudent, era Dante ce isi tinea mana la spate, sub sacou, pe sticla sa cu apa sfintita. Niciodata nu poti sti ce posedat vrea sa faca cunostinta cu mine, isi spuse el si intra in cladire alaturi de femeie. Secretara ii privi si le zambi celor doi, stiind deja pe cine cauta: Aaron Smith.
- Pe aici, va rog, spuse secretara si ii conduse intr-un cabinet, revenind, apoi, la locul ei. Cei doi intrara in camera si vazura corpul unui baiat legat de pat, in timp ce Aaron citea din Biblie.
- Hei, baieti, spuse Aaron zambind, apoi arunca aghiasma pe corpul baiatului, toti muschii acestuia contractandu-se.
- Mori, homo Dei! se auzi din gura baiatului, vocea sa fiind dublata de o alta mai groasa si ragusita, de parca venea dintr-un hau plin de rautate. Dante, luandu-si rosariul in mana, incepu sa se roage in liniste, iar Raven se aseza pe un scaun, dandu-i indicatii lui Aaron.
- Sancte Michael Archangele, defende nos in proelio; contra nequitiam et insidias diaboli esto praesidium! striga Dante si demonul din baiat isi intoarse atentia spre el.
- Tu, om neghiob! spuse maraind baiatul si se zvarcoli, incercand sa ajunga la Dante. Brunetul isi scoase de la spate sticla cu apa sfintita si pronunta incontinuu:
- In nomine Patris et Filii et Spiritus Sancti! Demonul din baiat striga si se vaicari, incercand sa il muste pe Aaron, ce era mai aproape, insa psihologul isi lua crucea aurita si o puse pe fruntea acestuia, pronuntand o data cu Dante:
- Inferno porta aperit pro te! Baiatul paru ca se linisteste si Aaron isi scoase o batista, stergandu-si fruntea.
- Activitatea obsinuita, din cate observ, spuse Raven cu un zambet pe fata si se apropie de psiholog, privind baiatul din pat.
- Crezi ca a plecat? intreba Dante, stand cu spatele la pat. Isi scoase o tigara, refuzand sa vada chipul baiatului. I-ar fi provocat mila si nu voia sa para slab in fata celor doi.
- Sa speram, spuse aproape in soapta psihologul si ii conduse pe cei doi in biroul sau. Luati loc, spuse el zambind si ei se aseazara pe scaunele din fata biroului.
- Dante a gasit prima cheie, spuse scurt Raven si brunetul isi indrepta ochii spre geam, pentru a nu vedea privirea admirativa a lui Aaron. Pentru cateva secunde linistea stapani intreaga camera, apoi Raven scoase din geanta medalionul si i-l inmana psihologului. Acesta isi puse ochelarii si il analiza atent, spunand pe un ton aproape sugrumat de uimire:
- E cheia... Raven zambi multumita si ii spuse lui Dante un "buna treaba, tigrule".
- Ti-am spus ca esti paranoica. L-am gasit la gatul descompusului ala. Afurisitul de demon! Corpul era in pestera dintr-o prapastie.
- A ales bine Lucifer posesorul semnului, spuse ganditor psihologul, inca intorcand in mana medalionul.
- Dar de ce nu si-a gasit o alta gazda? intreba femeia si cei doi incepura sa explice in acelasi timp, aceasta dorindu-si imediat sa nu fi pus acea intrebare. Aaron, explica tu.
- Un demon se poate simti atasat de un corp ca...
- Ca albinele cu stupul lor. Sau, nu stiu, un om de casa in care a copilarit. Probabil de aceea nu a plecat pur si simplu, continua Dante, cu privirea inca pierduta pe geam; in mintea lui inca rulau momentele de mai devreme, amintindu-si de corpul copilului contorsionat dupa voia demonului din el.
- Probabil de aceea a preferat sa se ascunda si sa astepte ca corpul sa moara, spuse Aaron si isi sterse ochelarii meditativ. Din nou, linistea paru ca vrea sa preia controlul, insa psihologul se ridica de pe scaun cu o mina serioasa si lua medalionul, indreptandu-se spre biblioteca. Trase o carte groasa si o puse pe birou, deschizand-o la utlima pagina. Insa in loc de pagina, acolo era un loc pentru a depozita cele cinci medalioane. Puse pandantivul din mana la locul potrivit, apoi inchise cartea, punand-o la loc in biblioteca.
- Urmatorul demon e un Kansas, SUA, pronunta Aaron si se uita ganditor la cartea ce o puse in biblioteca, parca contempland acea bucata de carton.
avatar
Reeah
Ex Staff
Ex Staff
Sex : feminin

Re: Cheile Infernului

la data de Sam 30 Mar 2013 - 14:27
Vaaai! Klau! Imaginaţia ta morbidă mă torturează, eşti atât de... nebună, nu ştiu cum s-o spun, însă este în sensul bun. Când am citit Hellsan Case Dante, am simţit că mor! Doamne, nu mă aşteptam ca Dante să fie Antichristul, pot să jur cu mâna pe inimă! :-o Şi ce imaginaţie cruntă ai, nu aş putea descrie niciodată o posedare, e un lucru mult prea complex şi peste putinţa mea. Crede-mă că scenele din acest capitol au fost atât de captivante, te-ai întrecut pe tine însăţi, Klau! Şi Dante caută Cheile Infernului ? El este conştient că este posedat la rândul său ? :-s Mi-e milă de el, deoarece Prinţul Iadului este ataşat de corpul său nu. Iar Raven şi Aaron ştiu despre acest Antichrist şi posedarea lui Dante ? Sau Dante este doar manipulat acum ? O să încetez să mai pun întrebări tâmpite ? Vai de capul meu, eşti extraordinară, fato! Aştept capitolul următor, spor la scris şi multă inspiraţie! Kiss
avatar
VandaQ
Scriitor
Scriitor
Sex : feminin

Re: Cheile Infernului

la data de Mier 3 Apr 2013 - 16:11
Yep~ ^^ Revin cu un nou capitol. ^^ Deea, nu stiu cat de morbida sau nebuan e imaginatia mea, insa cu siguranta e incurcata. Laugh Multumesc mult pentru comm-ul tau. Ma ajuti foarte, foarte mult~ Kiss


Chapter three


Isi baga mainile in buzunare, apoi se uita la semafor si trecu strada, mergand in acelasi ritm al sau. Se opri pe celalalt trotuar si se rezema de un stalp, apoi isi scoase o tigara din buzunarul pantalonului sau negru. O aprinse, sufland incet fumul, apoi isi aranja cruciulita metalica de la piept. De partea cealalta a stalpului sosi un barbat indesat, care ii spuse pe un ton jos, soptit:
- Ti l-am reperat.
- Tu esti Benny?
- Doar daca tu esti Dante, vanatorule. Dante se uita sec la barbat si se apropie de el, strecurandu-si mana in buzunarul interior al hainei sale. Scoase de acolo o foaie mototolita si o puse in buzunarul drept al pantalonilor, zambind dupa aceea.
- Pentru tine sunt Hellsan Dante, spuse el arogant si o lua inapoi spre cealalta strada, trecand pe rosu si fumand linistit. Se urca in masina lui neagra si ultimul lucru pe care Benny il mai vazu fu teava pistolului ce iese pe geamul fumuriu. Se auzi o impuscatura, apoi cateva tipete ce au fost repede acoperite de sunetul radioului pornit; Dante era deja la cativa kilometri distanta de acel loc, indreptandu-se spre Kansas.

***

Statea cu ochii pe usa casei, apoi auzi portiera deschizandu-se. Mana ii atarna afara din masina, scuturand tigara; trase un fum, apoi o privi pe Raven. Ochii ei il admonestau, de parca ar fi facut ceva gresit si ar fi dezamagit-o complet.
- Chiar trebuia sa il omori? intreba ea preocupata de rujul de pe buze. Isi aseza parul in oglinda retrovizoare, apoi reveni cu privirea asupra lui Dante. Brunetul ridica din umeri, cu un aer amuzat, apoi ii spuse pe un ton sincer:
- Nu.
- Si de ce ai facut-o?
- Imi place sa fac impresie. Raven pufni enervata si ii dadu una in brat, privind, la randul ei, usa casei.
- Mergem? intreba ea pe un ton calculat, secretuos. Dante ridica iarasi din umeri si stinse tigara, aruncand-o afara. Batranul isi va fi dorit sa nu se fi nascut, spuse Raven cu un ranjet malitios pe chip si isi lua geanta, iesind din masina. Dante isi verifica pistolul de la spate, asigurandu-se ca are suficiente cruci in el, apoi o urma pe femeie. Inaintara pe aleea pietruita din fata casei, apoi sunara la usa, asteptand cu zambete calme pe buze raspunsul. Usa se deschise si de dupa ea aparu un tanar, care mesteca in sictir o guma.
- Da? Cautati pe cineva?
- Ocupa-te tu de copil, spuse Dante serios si Raven il lua pe sus pe baiat, facandu-i loc brunetului. Baiatul se vaicari intreband ce se intampla si completand pe un ton nervos "si nu sunt copil!".
- Ce faci, batrane Sardo? intreba Dante cu un zambet profesionist pe chip, batranul din fotoliu uitandu-se uimit.
- Hellsan Case Dante si Raven Azael... sopti batranul demon, in timp ce Dante isi tinea atintit pistolul asupra lui. Cum m-ati gasit? continua acesta zambind demonic si se ridica, intreaga casa incepand sa se cutremure.
- Stii tu, Google, spuse zeflemitor Dante si Raven isi dadu ochii peste cap.
- Omoara-l odata, spuse ea pe un ton nerabdator si poruncitor. Sardo zbiera amenintator, maraind si se uita cu ochii lui rosii si fata contorsionata la cei trei.
- Draga, e mai frumos sa te joci cu prada inainte, spuse brunetul pe acelasi ton batjocoritor. Sardo marai mai puternic si pronunta cateva cuvinte in latina, injurandu-l pe Dante. Brunetul rase scurt si isi pregati pistolul, gata sa traga; demonul incerca sa il atace, insa inainte de a face un pas una din crucile sfintite din pistolul lui Dante trecu prin el, gaurindu-l. Raven acoperi ochii baiatului, iar Sardo incepu sa zbiere, toate lcrurile din camera luandu-si zborul intr-o tornada furioasa.
- La pamant! striga Dante si se aseza aproape pe burta, deasupra lui Raven si a baiatului. Demonul continua sa pronunte cuvinte in latina, maraind si aratandu-si coltii, insa gaura prin care trecuse crucea se tot largea, descompunandu-l. Deodata toate lucurile cazura si linistea se auzi, iar in urma lui Sardo nu mai ramasese decat medalionul in forma de secure. Dante se ridica si il lua, spunand apoi cu o fata serioasa si lipsita de respect:
- Si, apropo, tu esti fiu de curva. Se uita spre Raven si spre baiat, spunand: Pustiu', tu ce cauti aici? Baiatul se scutura, uitandu-se in jur si se aproprie de brunet, uitandu-se la medalion.
- Nimic. Castigam niste bani facand curatenie pe aici, raspunse baiatul, apoi intinse mana amical, spunand: Eu-s Jake.
- Nu avem nevoie de cunostinte, spuse rece Raven si Dante ridica din umeri, urmand-o pe femeie afara din casa. Se urcara in masina si Raven vru sa porneasca, insa portiera se deschise si Jake intra in masina, spunand pe un ton jovial:
- Unde mergem acum? Dante se uita la femeie si aceasta la baiat, apoi spusera amandoi, in acelasi timp, revenind cu privirea la drum:
- Spania.

***


Soarele arzator, din care se infruptau toata ziua portocalele rotunde si lucioase, se scalda acum in marea aproape cenusie, lasand ca noaptea sa se desfasoare pe bolta cerului cu plasele ei de stele si nuantele de funingine. In camera de hotel a lui Dante lumina era aprinsa, lasand la iveala curbele perfecte ale lui Raven. Bruneta, cu miscari usoare si largi, care ii permiteau intreg corpului sa se unduiasca, se schimba in camasa ei de noapte violet. Cand se intoarse, vazu zambetul pervers al brunetului si pufai amuzata, urcandu-se in pat. Barbatul o trase sub patura subtire si o saruta pe gat, repetand miscarile pe care el le facea de fiecare data cand se culcau impreuna. Vru sa treaca mai jos, insa se auzi usa si de dupa ea, cu o privire amuzata si un zambet strengar pe fata, aparu Jake, doar in pantalonii lui scurti si un maieu.
- Ce cauti aici? intreba Raven, fixandu-l cu o privire aproape furioasa pe baiat.
- Usor, scuze. Nu stiam ca voi... Stiti voi.
- Acum stii, sterge-o! spuse din nou bruneta si ofta, lasandu-se in asternuturi. Dante ofta la randul lui si se uita la femeie, ingaimand un "nt" deranjat.
- Nu o baga in seama, Jake. Pentru ce ai venit? intreba brunetul, aproape zambind. Cumva, pustiul acela ii amintea de el cand era un "pusti". Incapatanat, nu prea vorbaret, dar cu suficient tupeu incat sa dea replici oricui. Jake se holba cu ochii lui albastri la Dante si chicoti aproape infantil, apoi intra in camera si inchise usa. Zburda pana la pat si se tranti intre cei doi, Raven ingaimand un "au".
- Am venit sa dorm cu voi, spuse blondul cu o figura lipsita de vreun semn cum ca ar fi cerut voie. El doar ii informa pe cei doi. Dante ofta din nou si il inveli pe baiat, apoi se intoarse si se aseza comod pe perna, inchizand ochii. Nimic nu va mai fi la fel de acum...
avatar
Reeah
Ex Staff
Ex Staff
Sex : feminin

Re: Cheile Infernului

la data de Mier 3 Apr 2013 - 16:48
Klaaaau! Sună la salvare că eu nu mai pot aici! Doamne, deci am un gol în stomac şi simt fluturaşii cum vor să iasă, eu cred că m-am îndrăgostit de Hellsan Dante. :x Mă crezi că a fost un capitol atât de briliant, fascinant, naiba, nici nu mai am cuvinte de laudă pentru ficul ăsta! Mă crezi ? Spune şi tu, e S.U.P.E.R.B! Mi-l dai şi mie pe Dante pentru o noapte două ? :o3 Plătesc bine! :x Ah, cât de frumoasă a fost scena cu Sardo şi toate celelalte. De fapt, la tine fiecare cuvânt este unul special şi atât de... bun. Ah, şi-i ador sarcasmul şi ironia lui Dante, este atât de perfect bărbatul ăsta. :x Cum m-aţi găsit ? Ştii tu, Google. :x Mortal. Vaaai, îl ador, îl ador, îl ador. :x
Ah, nu pot să cred că l-au luat pe Jake cu ei, dar a fost destul de drăguţ băiatul. Cred că ai planuri destul de mari cu el, ce idee super-bolnăviciasă îţi bântuie creierii ? Ah, i-a întrerupt pe Dante şi Raven din joacă... Laugh Nu pot să cred, moment memorabil măi! Credeam că Dante îi va zbura capul, dar n-a fost aşa, de fapt a fost chiar foarte drăguţ cu el, nici n-a fost deranjat că s-a pus între ei doi. :x Îl ador şi pe micuţul Jake!
Unde-i gay, Klau, măi dacă i se scoală hormonii după Raven, apropo de asta, nu mă aşteptam ca ei doi să aibă şi o relaţie sexuală.
Ahh, ştii că am un tip Beni care mă cam calcă pe coadă nu-i aşa ? De aia am fost atât de entuziasmantă când am citit că Dante i-a zburat creierii lui Benny. :x
Aştept cu mare drag şi cu inima în chiloţi următorul capitol! Spor la scris şi multă inspiraţie, tarantulă mică şi păroşibilă! :x

avatar
VandaQ
Scriitor
Scriitor
Sex : feminin

Re: Cheile Infernului

la data de Mar 23 Apr 2013 - 14:41
Deea, mama, mai usor. Laugh Da, stiu, Dante e o sexaciune totala~ Si Jake e dulceata totala~ Si... asteapta, femeie! E gay. Doar ca mai tre' sa ai rabdare. Daca capitolul ala te-a bagat in boala, vreau sa vad cum faci la final... O.O Laugh Anyway~ Mersi ca treci pe aci si ma sustii~ 'Love youuu~ ^^ Kiss


Chapter four


Biroul, desi ticsit cu tot felul de dosare, arata curat, de parca acele hartii ar fi fost puse intr-o ordine dezordonata, doar de Aaron stiuta. Linistea patrundea adanc in simtamantul celor din camera, ca un fel de parazit nedorit. Dante tusi scurt si se uita pe geam, spunand mai mult pentru el, cum vorbea de fiecare data:
- Cat mai sta Aaron? Raven dadu din umeri nepasatoare, desi stia ca barbatul nu se uita la ea. Isi tinea privirea fixa pe poza doctorului de pe birou, ochii ei negri cercetand parca fiecare detaliu al acelei fotografii.
- Si... Ce e cu doctorul asta? intreba Jake, cu figura lui nevinovata si cu ochii albastri indreptati spre Dante; Raven era prea departe cu gandurile pentru a fi atenta la ceea ce spunea baiatul.
- El e, de fapt, exorcist. "Vindeca" pacientii care prezinta semne de posedare. Este psiholog, adevarat, si lucreaza cu nebuni adevarati, dar mai face si treburi oculte in timpul liber.
- Treburi oculte, zici.
- E greu de inteles. Aproape ca nici noi nu intelegem care e adevarata noastra menire, spuse parca imbatranit brunetul, apoi zambi linistitor baiatului. Se intinse spre el si ii ciufuli parul, cu un zambet fratern pe chip, apoi continua: Dar nu trebuie sa iti pui tu intrebari de genul.
- Stii, cand eram in orfelinat mi se spunea tot timpul sa nu pun intrebari. Si stii de ce ma ura lumea? spuse blondul cu un zambet jovial pe chip.
- Hm, de ce?
- Pentru ca puneam intrebari cu sutele. Asa ca nu imi spune sa nu pun. Jake chicoti scurt, zambind apoi amuzat, in timp ce Dante schita un suras, cu privirea spre Raven.
- Si cu ea ce e? intreba fara menajamente Jake.
- Ea... incepu Dante, insa Raven i-o taie scurt cu un "taci". Inainte de a-si fi incheiat fraza, usa se deschise si pe ea intra un barbat inalt, cu o figura de specialist si ochelari asezati metodic, astfel incat sa ii dea un aer extenuat. Aaron se apropie de ceilalti si zambi multumit, pronuntand scurt:
- Brazilia, Cape town.

***

Soarele parasi incet firmamentul, ultimele momente de caldura dogoritoare fiind intampinate de cei trei cu o moleseala continua. Jake, vadit satisfacut, lingea o inghetata de ciocolata, in timp ce Raven se uita pe geam cu privirea pierduta in zare, departe dincolo de lumea fizica. Singurul plictisit era Dante; isi fuma tigara in liniste, stand relaxat pe scaunul soferului. Se uita un timp in oglinda retrovizoare, vazandu-l pe blondin. Jake zambi copilaros, iar Dante ii raspunse pirntr-un suras scurt.
- Mergem, spuse Raven scurt, vocea ei parand mult mai rece decat voise sa fie intial. Dante ofta si ii facu un semn lui Jake sa stea in masina, apoi cobora, ducandu-se la geamul din spate. Batu in el si geamul se lasa in jos, ochii negri ai barbatului intalnindu-se cu ochii albastri ai lui Jake.
- Stai aici, sa nu te misti. Ai inteles?
- Am inteles, stai calm, spuse baiatul si il apuca pe Dante de gulerul camasii, tragandu-l spre el si sarutandu-l pe obraz.
- Nu mai fa asta, spuse serios Dante, de parca s-ar fi temut sa se apropie de baiat. Fara sa se mai uite la el, murmura un "stai aici" si pleca in graba dupa Raven. Femeia se uita la el indispusa si ii spuse, pe un ton batjocoritor:
- Am fost inlocuita cu un pustan care nici nu stie ce e ala sex.
- Inceteaza! spuse hotarat Dante si, pentru prima data, Raven se simti amenintata de el. Intrara in garaj, tragand dupa ei usa, si se uitara cu atentie. Raven apasa pe un intrerupator si neoanele, dupa ce falfaira enervant la inceput, se aprinsera, imprastiind o lumina bolnavicioasa peste intreg locul. Unul dintre neoane inca mai clipocea sacaitor, o musca bazaind in jurul lui. Mirosea a rugina si a praf de pusca; un miros intepator, care lui Dante ii adusese aminte de excapada lui prin pesterile subterane.
- De ce crezi ca Aaron ne-a trimis aici? intreba in soapta Dante si isi scoase pistolul de la spate, incarcandu-l.
- Nu stiu. Daca ne-a trimis, inseamna ca trebuie sa fie ceva interesant, nu? Dante ofta nervos si merse dupa bruneta, cu pistolul indreptat in fata, in cazul in care vreun demon avea sa ii atace. Podeaua de fier pe care calcau parea ca vrea sa se crape la fiecare pas mai puternic, iar neonul bazaia agasant; nu parea ca este nimic acolo inafara de niste mormane de fier vechi si cateva rable dezmembrate. Raven ofta obosita si ganditoare, apoi se uita la Dante si spuse:
- Cred ca nu e... Insa cuvintele i-au fost intrerupte de barbat, cu un "ai grija!" panicat. O impinse pe femeie si impusca creatura ce se apropie de ei. Demonul zbiera machiavelic si fu, apoi, dezintegrat de crucea sfintita de argint ce trecuse prin el.
- Asta a fost pe aproape, pronunta Raven si se uita atenta in jur. Paru ca nu mai e niciun pericol, insa, undeva in adancul ei, bruneta stia ca asta era doar inceputul si ca nu se putea baza doar pe Dante. Cum mult timp in urma, cand ii promise parintelui Miguel ca va avea grija de Dante, fusese hotarata sa faca asta. Insa, cu timpul, Dante deveni un mai bun exorcist decat ea; acum ea era cea protejata, desi era mai in varsta.
- Se pare ca invatacelul isi depaseste maestrul, spuse zambind femeia.
- Niciun invatacel nu are cum sa invete ceva, daca nu are un maestru bun, replica zambind dulce Dante si o prinse pe bruneta de ceafa, sarutand-o, apoi, scurt, pe frunte. Momentul de liniste fu insa intrerupt de o detunatura ce se auzi din spatele garajului; cu ochii in patru si cu toti muschii din corp incordati, cei doi se intoarsera spre sursa zgomotului, ascultand atenti.
- Vine! striga Dante si se pregati sa impuste creaturile intunecate ce se aratasera. Raven baga repede mana in geanta si scoase de acolo o sticluta cu un lichid incolor in ea. Demonul se apropie de femeie si aceasta apasa pe pulverizator, asteptand ca apa sfintita sa arda cu totul creatura. In schimb, demonul paru ca e din ce in ce mai nervos.
- La naiba! Asta era parfumul! striga Raven nervoasa si il lovi pe demon cu un picior, lasandu-se pe spate pana facu podul. Se ridica apoi in maini si sari la cativa metri in spate, scotand sticla cu apa sfintita si stand pregatita. Dante rase amuzat de greseala brunetei, si impusca demonul, apoi se uita spre Raven si ii spuse pe un ton amuzat:
- Inteleg ca demonii nu sunt cele mai curate chestii, dar sa te apuci acum sa le dai sfaturi despre ingrijirea personala...
- Taci, Dante! Si fii atent in spate! spuse Raven, pregatindu-se sa atace demonul ce vru sa il posede pe brunet. Dante se intoarse si prinse creatura de gat, uitandu-se cu ochii lui rosii si furiosi la el.
- Chiar ai de gand sa te pui cu mine, sterpatura? ii spuse demonului si acesta incepu sa tipe diavolesc, in incercarea sa de a scapa de furia lui Dante. Barbatul zambi machiavelic si stranse din ce in ce mai tare pumnul, pana cand intreg demonul exploda intr-o ploaie de smoala. Dante rase scurt si privi in jur, apoi dadu de privirea nervoasa a lui Raven.
- Tu platesti coaforul, clar! spuse femeia fulgerator si dadu usa garajului la o parte, iesind de acolo. Se uita in zare si se intreba, in gand, de ce Aaron ii trimise acolo.
avatar
Reeah
Ex Staff
Ex Staff
Sex : feminin

Re: Cheile Infernului

la data de Mar 23 Apr 2013 - 15:37
Bunăăă, dragostea mea! Doamne, ce bine că văd un nou capitol, nu mai puteam. Chiar dacă mi l-ai dat şi pe mess, era deformat documentul şi n-am putut citi nimic. Sad Aaaa! A fost un capitol tare sexy, dragă! Laugh Aşa, deci, nu ştiu de unde să încep... Jake! Este atât de adorabil! :x Dar de ce Dante încearcă să se ţină departe de el şi de ce a avut acea reacţie... rece şi distantă, de disconfort când Jake i-a sărutat obrazul ? Cumva e bi, deci el ştie deja că e bi, şi Jake, aşa de adorabil şi inocent, îl atrage. :]] Îmi place foarte tare de Raven, a pus punctul pe i cu "am fost înlocuită de un puşti care nici n-are habar de sex". Ah, sexoşi toţi :x Aşa. Ce mai e ?
De ce Aaron îi trimisese acolo ? Şi de ce sunt atraşi demonii ? De exemplu... acel loc în care au fost ei, arăta a loc bântuit, însă de ce tocmai de demoni ? Iubire, te iubesc şi eu pe tine :]]
Hm, m-ai făcut extrem de fericită cu next-ul ăsta, îl adooor, dar acum când ştiu că mai e o grămadă până îl aduci pe celălalt... mă simt prost şi cu aripile tăiate. Sad De ce, Doamnee?! Crying
Hm, treaba de exorcist este destul de grea, dar aş da orice să fac şi eu ce fac ei. =]]] Ştiu, prostie de copil mic, dar da, vreau să fiu în fic cu Dante şi Raven!
Aştept capitolul următor, spor la scris şi multă inspiraţie. Te iubesc mult, mult de tot. Şi adu-l repedeee! :-L
avatar
VandaQ
Scriitor
Scriitor
Sex : feminin

Re: Cheile Infernului

la data de Mier 1 Mai 2013 - 18:01
Sooo~ Gata cu pauza si lenevitul si am revenit cu un nou capitol~ ^^

Reaah: Oh, multumesc asa mult, sucmpo~ Kiss Multumesc pentru toata sustinerea ta. Oh, Zeus... O.O Cate intrebari... Laugh Pai... Nu stiu de ce l-a respins Dante pe Jake. Chiar nu stiu. Si nu stiu de ce demoni. Nu e ac si cum eu as scrie povestea. Laugh Bine, stiu, e ciudat... Si da, si eu vreau sa fiu un exorcist~ Love it

Chapter five


Batand enervata din picior, Raven statea inafara masinii, incercand sa il sune pe Aaron. Dupa trei apeluri si inca doua mesaje, telefonul femeii bazai scurt.
- De ce ne-ai trimis tocmai in Brazilia daca stiai ca nu dam peste nimic? intreba ea scoasa din sarite si auzi de partea cealalta vocea calma a doctorului.
- Ce? spuse ea la un moment dat, usor uimita si la fel de nervoasa. Bine, te sun mai incolo, spuse ea repede si inchise apelul.
- Esti un amarat de inger? rasuna vocea furioasa a lui Raven cand reveni in masina. Parea ca furia ei venea mai mult dintr-o gelozie pentru baiat. Nu isi putea inchipui cum, pana atunci, nu se intrebase ce e cu el. Dante il privi pe Jake atent, curatandu-si niste smoala de pe fata, apoi spuse, scotand un fluierat scurt:
- Ce mai gasca. Un spirit al binelui si trei exorcisti, unul mai nebun decat celalalt. Raven il privi la fel de nervoasa, apoi se intinse spre Dante, luandu-i pachetul de tigari din buzunarul pantalonilor.
- Ies afara, spuse scurt si se uita, pentru o ultima data, la Jake, inganand un "un inger". Dupa ce se auzi portiera trantita, se lasa linistea. O liniste sinistra, avand in vedere situatia in care se aflau cei doi.
- De aceea tu si Sardo, batranul...
- Si nu m-ati intrebat pana acum, raspunse plictisit Jake. Nu e ca si cum v-ar fi pasat, nu?
- Esti trimis de Dumnezeu? intreba Dante, privindu-l pe baiat in oglinda retrovizoare. Ochii albastri ai baiatului zabovira putin asupra oglinzii, apoi se mutara pe geam; Jake ii explica ca el nu este inger, ci un spirit al binelui. Spre deosebire de ingeri, el poate prelua corpuri umane.
- Am crescut in lumea asta, spuse parca cu amaraciune Jake. Sunt, practic, un om normal.
- Atunci de ce stateai pe langa demoni? Si de ce te avanti in niste chestii pe care le intelegi? Nu cred ca la orfelinat ti-a fost predat despre tehnici de anihilare a demonilor. Jake il privi urat, iar barbatul se simti prost; nu voise sa fie rautacios cu el.
- Nu sunt trimis de Dumnezeu, spuse scurt baiatul, privind inapoi pe geam la orasul inecat in culori calde si vioi.
- Atunci?
- Sunt doar Jake, spuse din nou baiatul, deschizand portiera. Dante il intreba unde se duce, insa blondul iesi din masina si se indrepta spre locul in care Raven statea, fumandu-si tigara. Cu bratele proptite intr-o bara de metal si parul plin de smoala, bruneta parea mai rece si mai nervoasa ca oricand.
- E numai vina ta, spuse raspicat Raven si continua sa se uite in zare. Trase un fum din tigara si Jake expira nervos, spunandu-i pe un ton nepasator:
- E vina mea ca... ce?
- E vina ta ca tatal meu a murit, spuse aparent calma bruneta si stinse tigara. Era un exorcist. La fel ca si mine. Si a fost un om bun, a luptat pentru bine, insa unul dintre ai vostri... Fiintele binelui, cum va spuneti voi, l-a omorat. Jake o privi contrariat si surprins, insa o lasa sa continue. Nu te suport. Pe tine si pe cei ca tine! Baiatul incerca sa spuna ceva, insa bruneta i-o lua inainte, lasandu-l singur. Raven intra in masina, trantind portiera, si spuse hotarata:
- Hai sa mergem.
- Si Jake? intreba Dante, privind-o. Intr-o oarecare masura ii intelegea aversiunea pentru baiat; tatal ei fusese omorat de unul din spiritele binelui. Insa nu era nevoie ca ea sa reactioneze asa. Nu exista nicio posibilitate ca Jake sa fi fost criminalul tatalui ei.
- Vine el... raspunse, intr-un final, bruneta, apoi incepu sa bata darabana pe propriul picior.

***

Usa apartamentului lui se deschise incet, cu un scartait enervant. Ofta si intra in imobil, lasand cheile pe blatul de la bucatarie. Expira nervos, apoi se intinse pe patul nearanjat, cum fusese lasat de acum cateva zile, cand plecase de acolo. Niciodata nu statea prea mult in acel loc, insa nu putea renunta la el. Dupa el, in apartament, intra Jake si se uita in jur, inca cu o privire rece si gesturi molatice. Discutia cu Raven si drumul din Brazilia in Spania il obosisera. E vina ta ca tatal meu a murit! isi aminti cuvintele brunetei si fata ei contorsionata intr-o expresie furioasa ii aparu in minte, ca o fantoma a vinovatiei ce o simtea. Vina mea... Vina mea... Ecoul vocii sale interioare il facura sa uite ca sta in pragul usii. Intra in casa si se descalta, inaintand pe holul mic de la intrare. Urca cele trei scari si vazu o intreaga camera plina de carti, pachete de tigari, haine si alte lucruri de-ale lui Dante. Zambi amuzat cand il vazu pe barbat intins pe pat, cu ochii inchisi si se duse la geam, vazand, printre jaluzelele metalice, strada prafuita si mica. Se uita atent la camera si incepu sa ii memoreze contururile; o bucatarie mica in dreapta, un pat mare in mijlocul camerei, un birou masiv chiar la geam, langa el un dulap cu doua usi, ferestre mari, acoperite de jaluzele prafuite si o usa ce, cel mai probabil, ducea spre baie. Se apropie de pat si il zgudui pe brunet, pana cand acesta pronunta un "ce vrei?" somnoros.
- Mi-e foame.
- E niste iaurt stricat in frigider... bolborosi din nou Dante si Jake ingaima un "tsk" enervat. Se tranti pe pat, uitandu-se din nou spre geamurile ce se desfasurau pe intreaga lungime a peretelui, apoi spuse, pe un ton usor, aproape soptit:
- Mersi... Ca ma lasi sa stau aici. Barbatul paru ca nu aude, insa se ridica, oftand, si isi lua o tigara, aprinzand-o. Se rezema de birou, privindu-l pe baiat si spuse:
- Esti macar major?
- Da. Altfel cum crezi ca sunt aici, si nu in orfelinat? Dante ridica din umeri nepasator, apoi mai trase un fum si continua pe un ton fratern si protectiv:
- Nu trebuie sa iti faci griji pentru Raven. E doar suparata. S-au adunat mai multe, stii. O cunosc destul de bine si, dupa o dupa-amiaza petrecuta cu Aaron, va fi in regula. Barbatul zambi si Jake se uita la el, venindu-i si lui sa zambeasca. Isi lasa privirea asupra podelei din parchet si spuse, cu acelasi ton aproape soptit:
- Tu stiai, nu?
- Te-am simtit de la inceput. Nu ai cum, ca si demon, sa nu simti o fiinta a binelui. Dar nu mai esti un spirit al binelui, nu? Asa ai spus.
- Ai dreptate. Nu mai sunt de mult timp... Am renuntat la asta. Am fost trimis de Dumnezeu, insa Lucifer e adevaratul meu tutore, ca sa spun asa. Dante scoase un "hmm" ganditor, apoi isi stinse tigara, spunand pe un ton hotarat:
- Si ce ar spune Lucifer daca te-ar vedea stand la taclale cu dusmanul lui? Jake paru ca se gandeste, insa zambi matur si nu se obosi sa raspunda. In schimb, se intinse pe pat si spuse, la fel de curios:
- Neh... Raven si Aaron sunt chiar...
- Da.
- Si-atunci de ce voi...
- Poveste lunga. Oftand, Dante se aseza langa baiat in pat si se uita la tavan, apoi isi inchise ochii. Nici el nu stie ce e cu el, isi spuse, gandindu-se la intrebarea la care nu ii rapunse baiatul.
avatar
Reeah
Ex Staff
Ex Staff
Sex : feminin

Re: Cheile Infernului

la data de Mier 1 Mai 2013 - 19:42
Staaai! Cum adică "nu ai cum, ca şi demon, să nu simţi o fiinţă a binelui"?! Adică Dante este un demon, nu ? Şi dacă ar fi un demon de ce este şi exorcist şi-şi omoară semenii ? O.O Wow, deci.. a fost un capitol foarte surprinzător. Nu mă aşteptam ca Raven să se comporte aşa, deoarece tatăl ei a sfârşit omorât de o fiinţă a binelui. Şi totuşi, dacă tatăl ei era un om bun, fiind exorcist, de ce a fost ucis de o fiinţă bună ? Oare nu făcuse ceva necurat de care Raven nu ştie ? Nu ştiu ce să zic, însă am impresia că dă dovadă de imaturitate în astfel de momente.
Oh, l-a luat pe Jake la el acasă ? :x Awwwww! Cât de scump. :]] Nu pot să cred că i-a spus că e iaurt stricat în frigider, săracul. Ştiu şi eu cum e să-ţi fie foame. M-a lăsat mască când a spus că Lucifer îi este tutore. Stai, e fiinţă bună sau nu ? Adică, din ultima parte consider că nu, doar Lucifer îi este tutore. Şi eu îmi pun un mare semn de întrebare la curiozitatea lui Dante "cum ar reacţiona Satan dacă ar afla că el e acolo cu ei...". Oare cum ? :]] Nu vreau să-mi imaginez.
Şi, totuşi, Dante e demon - sau nu -, de ce participă la... chestiile astea cu Aaron şi Raven ? O.o Să nu mai spun că ador să citesc de foarte multe ori anumite rânduri, pentru a fi sigură că am înţeles totul aşa cum trebuie. Ţi-am spus că-ţi ador ficul, nu ? :x Este genial, superb, extraordinar, magnific, paradisiac, edenic, minunat, încântător etc. :]]
Aa, încă ceva, "înafară" ştiam că este de fapt "în afară". Think Dar la tine l-am văzut de trei ori legat şi m-ai pus în dilemă. L-am căutat şi în DEX online şi l-am găsit dezlegat, iar apoi am căutat pe nişte site-uri de gramatică şi era peste tot dezlegat. -.-" Deci, cum e ?
Aştept capitolul următor, spor la scris şi multă inspiraţie! Kiss
avatar
VandaQ
Scriitor
Scriitor
Sex : feminin

Re: Cheile Infernului

la data de Vin 10 Mai 2013 - 21:06
Aw, Deea, multumesc pentru lungul tau comm. Mama, cum poti scrie atat? Laugh Hmm~ Cand te ataca un demon nu prea stai sa te gandesti ca poate e facut din acelasi lucru ca si tine. Plus ca Dante se simte mult mai apropiat de partea exorcistilor decat de cea a demonilor, cred. Think Ar trebui sa-l intrebi pe el. Laugh In afara, e in afara, daca zici tu~ Nu stiam, mersi. Kiss Corectez~ ^^ Si Jake... Aici nu spun nimic.


Chapter six


Masina alba a doctorului parca in fata casei, pe aleea pietruita. Afara ploua cu stropi mari, dinauntrul masinii lui calde simtind deja frigul ce il avea de indurat pana in casa. Deschise portiera si o inchuie, luand-o in fuga pe alee, pana in fata casei. Urca scarile si dechise usa, tremurand usor. Un val de caldura il izbi din nou si isi simti obrajii din nou calzi. Se descalta si isi lasa haina uda in cuier, apoi inainta spre living, unde nu gasi pe nimeni, intunericul cuprinzand intreaga camera.
- Raven? spuse Aaron pe un ton usor, uitandu-se in continuare dupa sotia lui. In fundal auzi, apoi, o melodie la vechiul patefon si ghici ca bruneta se afla in biblioteca. Asa si era. Raven statea pe canapeaua din fata semineului cu un pahar de vin gol in mana si privea jocul flacarilor ce ardeau in semineu.
- Raven, esti bine? spuse barbatul apropiindu-se de canapea si femeia, parca desprinsa din transa, se uita la el si zambi, punand paharul pe masa. Isi imbratisa sotul scurt si ii sopti, corpul ei imbracat doar intr-un halat de noapte mulandu-se pe corpul lui inca rece:
- Mi-a fost dor... Aaron pufai amuzat si isi stranse nevasta in brate, apoi o saruta pe frunte si spuse, pe un ton preocupat:
- Cu demonii cum a fost? Esti ranita?
- Nu chiar ranita. Parul meu a avut de suferit. Dar cu cateva ore de spalare continua, nu mai am niciun pic de smoala in el, ii spuse cu un zambet dulce pe chip si il mangaie de pe gat pe piept. Aaron zambi si o trase mai aproape, presandu-i corpul cu al lui, apoi o saruta senzual pe buze, aceasta raspunzand avida. O impinse usor si se aseza pe canapea, aceasta asezandu-se in bratele lui, cu picioarele in jurul corpului sau. Aaron incepu sa o mangaie pe spate, trecand cu saruturile pe gat, in timp ce bruneta il strangea in brate si isi musca o buza pofticios. Cu un oftat scurt, Aaron se opri si isi lasa capul pe spatarul canapelei, apoi spuse pe un ton vinovat:
- Nu pot... Bruneta ofta nervoasa si se dadu jos de pe el, asezandu-se alaturi, pe canapea.
- Nu e ca si cum ai incerca, Aaron. Barbatul se uita la sotii-sa si se ridica nervos, ducandu-se spre micul bar pentru a-si turna un pahar din whiskey-ul preferat.
- Incerc! Nu stii cum ma simt eu, spuse barbatul hotarat si Raven se simti prost fiindca ii spusese ca nu incearca. Intr-adevar, nu ar fi vrut sa fie in locul lui, insa simtea ca nu mai suporta situatia aceea. Aaron bau o gura din tarie, strambandu-se usor cand lichidul ii arsese gatul, apoi simti acea caldura a lui in stomac. Instintiv, se aseza pe canapea si inmana paharul brunetei, care bau o gura si il puse pe masa din fata canapelei, alaturi de paharul de vin gol.
- Imi pare rau... spuse femeia si se intoarse spre Aaron, asezandu-si capul pe umarul lui. Doctorul ofta si o curprinse cu un brat, apoi ii sopti un "nu e nimic" tandru, sarutandu-i urechea. Pentru un moment, in camera se instala o liniste apasatoare, apoi, cu o voce stinsa, Raven spuse:
- De cand nu am mai facut-o?
- Mult timp... Dupa ce ne-am casatorit?
- Chiar e mult timp, nu? spuse din nou femeia si ii zambi lui Aaron, sarutandu-l scurt pe obraz. Cateodata ma intreb de ce ai devenit asa... Stii tu... Impotent. Doctorul privi dincolo de ea, reflectand parca la ceea ce spusese, apoi, pe un ton deznadajduit, pronunta:
- Nu stiu. Dar Dante?
- Nu pot. E cu copilul ala... Aaron o stranse mai tare in brate, parca intuind ceea ce avea sa se intample. Afundandu-si chipul la pieptul sotului ei, bruneta incepu sa planga, suspinand greoi.
- Hei, linisteste-te. Stiu ca iti e dor de el... Dar nu e Jake cel care l-a omorat. Desi si ea stia asta, nu putea sa nu il blameze pe baiat; nu era corect ca unul de-ai lui sa il omoare pe tatal ei si sa nu plateasca. Nu era deloc corect. Pentru asta se antrenase cu parintele Miguel si statuse in Spania inca de la zece ani. Doar pentru a-si razbuna tatal...
- Nu e corect... spuse ea, dupa ce plansul inceta si isi sterse lacrimile repezita. Aaron ii zambi cald si ii lua mainile de pe fata, stergandu-i chipul, apoi o saruta pe frunte protectiv.
- Mai stii ce spunea Lewis?
- Imi amintesc ce spunea tata... Orice spunea el era atat de potrivit si mereu stia cum sa spuna ceva.
- Atunci aminteste-ti de ziua aceea cand am fost toti trei, acum multi, multi ani, inainte ca eu sa stiu ca vei deveni sotia mea. Aveam vreo... Opt ani? Da, vreo opt. Si am mers la pescuit. Si ai prins primul peste si eu am inceput sa ma supar, iar tatal tau a spus ceva de genul: Nu e nimic. Raven il va imparti cu tine, fiindca sunteti meniti sa impartiti totul.
- Unde vrei sa jungi, batrane? spuse Raven zambind amuzata. Aaron zambi la randul lui fericit si tandru si o saruta scurt pe buze, apoi spuse:
- Trebuie sa impartim totul, nu? Fericire, lacrimi, saruturi... Asa ca tristetea ta e jumatate a mea, bine? Nu mai plange, bruneto. Raven zambi fericita si se simti deodata mai bine; indiferent ca nu putea fi fizic langa ea, stia tot timpul ca Aaron va fi acolo, avand cate o vorba sau o amintire dulce pentru ea, care sa o faca sa uite ca este lume exterioara si ca tot universul se rezuma la ei doi, paharul cu vin si caldura semineului.


***


Stand in patul mare a lui Dante, Jake asculta tunetele de afara, gandindu-se ca brunetul e inca acolo undeva, ratacind prin noapte de unul singur. Ofta posomorat si incerca sa-si indrepte gandurile spre ceva mai pozitiv, cand auzi usa de la intrare sunand. Se indrepta lent spre spre ea, aproape lenes si se pregati sa expedieze pe oricine s-ar fi ivit de dupa usa. Insa, cand o deschise, il vazu pe Dante cu o privire furioasa si sange pe fata, ud leorca.
- Da-te mai repede, spuse brunetul si intra fulgerator in casa, fara ca blondul sa isi dea seama ce se intampla. Aprinse repede lumina, vazandu-l pe Dante aproape gol si intreba pe un ton preocupat:
- Dante, ce s-a intamplat? De ce naiba esti plin de sange? Dante incepu sa respire greoi, apoi cazu in sezut pe pat, privind in gol. Incepu sa tremure si Jake putea jura ca mai are un pic si plange. Baiatul alerga spre el si se uita uimit la acesta, intrebadu-l in repetate ori ce are, ce a patit.
- Parintele Miguel... E...
- Ce e cu el? intreba impacientat Jake si brunetul il trase in bratele sale, ingropandu-si capul la pieptul mic al acestuia. Jake imbratisa corpul rece al lui Dante si sopti pe un ton dulce sa se linisteasca, pentru ca totul va fi bine. Brunetul suspina in bratele lui Jake ceva timp, apoi isi ridica privirea indurerata spre el si spuse pe un ton tremurand:
- Parintele Miguel e mort... L-au omorat nenorocitii de shelti.
- Shelti? Creaturile noptii? Dar ei... Nu ar trebui sa apara acum. Nu au voie decat in serile cu luna plina. Ce cauta acum... spuse Jake pe un ton uimit si incerca sa isi infraneze tremurul nervos. Se uita atent la Dante si vazu ca spranceana ii sangereaza, asa ca se ridica si il trase dupa el la baie, in cautarea unei truse de prim ajutor. Dante, inca tremurand ii arata unde poate gasi dezinfectant si bandaje, iar Jake il obliga sa intre in dus, pentru a se incalzi.
- Vino cu mine, spuse Dante privindu-l neajutorat pe tanar. Jake ofta si isi dadu hainele jos de pe el, apoi intra in dus alaturi de barbat, incercand sa il linisteasca.
- Calmeaza-te, Dante! spuse hotarat blondinul si Dante ofta, iesind din dus. Isi lua un prosop si isi infasura mijlocul cu el, apoi mai lua unul pentru a se sterge pe par. Privindu-se in oglinda, isi aminti cum toti acei demoni shelti navalira in biserica, in timp ce el vorbea cu parintele Miguel. Luptase cu toata forta cu ei, insa, intr-un moment de neatentie, acestia il injungiasera pe parinte si incepura a-i devora carnea. In acel moment nu mai stiu ce sa faca si se prabusi la sol, fara sa mai incerce sa faca ceva. Cand isi reveni din transa era prea tarziu; corpul parintelui Miguel disparuse. Singurul lucru ce mai ramasese fusese rosariul lui sfintit pe care brunetul il lua cu el. Simtea ca isi pierduse tatal, din moment ce crescuse cu parintele inca de cand avea sapte ani si fusese ca si propriul lui tata. Era singura familie pe care o avea, inafara de Raven, pe care o considera o sora. Nu ii mai ramasese decat ea...
- Dante! striga Jake, avand corpul infasurat intr-un prosop mare, in timp ce incerca sa il faca pe barbat sa se ridice de pe gresia unde alunecase. O lacrima mare se prelinse pe obrazul barbatului si, baiatul, oftand ingreunat, il prinse cu bratele sale mici, soptindu-i:
- Hai sa mergem sa iti ingrijesc rana aceea. Apoi poate bei ceva cald, bine? Dante dadu aproape inconstient din cap si il urma pe Jake in camera, imbracandu-se cu niste pantaloni si un tricou, alese la intamplare. Isi lua o patura pe deasupra si il vazu pe Jake cum se schimba si el intr-unul din tricourile lui largi. Cu trusa de prim ajutor in mana, blondul se apropie de barbat si incerca sa ii ingrijeasca rana, insa acesta il opri si ii spuse pe un ton hotarat:
- Pot singur. Jake ingana un "ntz" enervat si se opuse dorintei brunetului de a o face singur, dezinfectand rana. Cand termina, ii zambi cald, apoi se duse sa faca un ceai. Fara sa gandeasca prea mult, Dante se intinse pe pat, uitandu-se la hainele lui ude.
- Rosariul! spuse el dintr-o data, dandu-se repede jos din pat si cautand prin buzunarele pantalonilor sai uzi. Gasi rosariul si il stranse in mainile sale, la piept, sarutandu-l apoi. Se prabusi la loc in pat si, inca strangand rosariul in mana, pronunta in gand rugaciunea preferata a parintelui Miguel, cea dedicata arhanghelului Mihail, adormind cu lacrimi in ochi si amaraciune in suflet.
avatar
Reeah
Ex Staff
Ex Staff
Sex : feminin

Re: Cheile Infernului

la data de Vin 14 Iun 2013 - 15:32
Cât de urât... Îmi pare foarte rău pentru Dante.
Se pare că deja a existat o mică scenă yaoi, nu mă aşteptam. A fost incitant să mi-i imaginez pe cei doi în duş.
Acum... Ce?! Raven este căsătorităşi se culcă cu Dante? Aaron ştie că soţia lui şi-o pune cu un apropiat de-al său?
Aaron este impotent?Oare de ce? Ce l-a făcut să nu se mai poată culca cu nevasta lui? Parcă este şi împăcat cu gândul că Raven face amor cu Dante.
Aştept capitolul următor, spor la scris şi multă inspiraţie.:-*
avatar
Irene.
Moderator
Moderator
Sex : feminin

Re: Cheile Infernului

la data de Joi 27 Iun 2013 - 20:04
Fic inchis la cererea autoarei. ^^
Daca vrei sa-l redeschizi ma poti contacta prin pm sau pe mess! ^^
Imi pare rau ca nu-l mai continui Sad
Continut sponsorizat

Re: Cheile Infernului

Vezi subiectul anteriorSusVezi subiectul urmator
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum