╰☆ L.C.P ☆╮

^.^ Bun venit! ^.^
Dacă iți place forumul nostru si vrei să ni te alături, înregistrează-te și fă parte din "Familia de Nebuni"! Aici te poți distra și iți poți face mulți prieteni! Intră și Have Fun Love

Vă mulțumim de vizită! Și vă urăm o zi bună în continuare! Smile

Felicitări, bunnylovers! Lucrarea o puteți citi aici: Lucrări Concurs Proză - Septembrie 2016

    Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Distribuiti

    Radovka
    Inactiv
    Inactiv

    Sex : feminin

    Mesaje : 12

    Data de înscriere : 19/04/2014

    Re: Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Mesaj Scris de Radovka la data de Dum 2 Noi 2014 - 18:54

    Capitolul 22
    (Ale pov )


    Totul mergea perfect .Acum cu aparitia Ralucai ,Konana si Deidara erau cu adevarat siguri de vinovatia lui Itachi .Mai ramanea doar Pain .
     "Te  poti  folosii de enocenta si influenta sa asupra roscatului "
    .Dar e prea devreme , iar influenta aceea e insesizabila .Baiatul acela nu are sentimente si asta imi incurca foarte tare planurile .
    -Afara toata lumea! a tipat Pain atragandu-mi atentia asupra celor 2 siluete din usa ,una fiind a lui Uchiha .Am tresarit "afectata" de prezenta sa -trebuie sa fiu foarte convingatoare daca vreau sa ma creada .Dupa ce cei 3 au plecat a inceput adevaratul spectacol.
    -Nu imi pasa ce nascocesti ,dar atat timp cat imi fraieresti coechipierii atat de usor ,e un  mare semn de intrebare pentru mine despre cine esti cu adevarat  . a spus rece Pain privirea sa apriga cercetandu-mi fiecare miscare , fiecare detaliu al mimicii .
    -Nu am nascocit nimic! am spus izbuncnind in lacrimi .Pur si simplu m-a chemat acolo si a spus ca o sa ma omoare daca nu vin -mi-am imbratisat stomacul De cum am intrat a sarit pe mine .si..si nu am mai p-putut sa-l opresc .am spus vocea spargandu-mi-se la final.
    -Uchiha ce s-a intamplat ? a spus Pain ca si cum ceea ce spusesem nu il afectase cu nimic "La naiba o sa fie mai greu de cat credeam "
    "Concentreaza-te! Nu ne permitem greseli ! a tipat vocea mea interioara"
    -E adevarat .Pur si simplu aveam nevoie de cineva cu care sa imi satisfac placerile iar pana in sat era un drum lung .Stai linistit a fost ceva pur carnal, nu o sa se mai intample ,mai ales ca au fost cele mai groznice momente din cate am avut . a spus brunetul rece privindu-l fix in ochii pe Pai ,dar stiam ca privirea acestuia ma tintuia pe mine, nu pe Uchiha .
    Cu fiecare cuvant pe care il pronunta furia crestea in mine facandu-mi muschii sa se incordeze . Mi-am infipt unghiile in carnea moale a soldurilor pentru a nu sarii la gatul lui .Si acum ma umilea, stiam ca nu exista speranta pentru el ! De ce m-am sacrificat pentru el ? Este vina lui , numai a lui !
    -Doar cateva momente,zici? Tocmai mi-ai distrus viata si vorbesti de parca nu s-ar fi intamplat nimic?! am tipat lacrimile scurgandu-mi-se neincetat pe chip .Stiam ca ochii verzi imi ieseau in evidenta din cauza  rosetii pe care o dobandisera datorita lacrimilor.Mi-am muscat in tracat buza de jos fiind constienta de cat de credibila si inocenta aratam .
    -Nu ai de gand sa faci nimic ?! am tipat la Pain .Te rog,..am spus recapatandu-mi tonul tremurat uitandu-ma in ochii sai .Te rog ..am mai repetat odata mai mult mimat .
    -Sa ai grija ca data viitoare sa nu se mai intample asa ceva a spus rece Pain punand o mana pe umarul brunetului cercetandu-i privirea.
    "Inca nu e convins ..dar mai e timp ." mi-am sus incercand sa imi sterg lacrimile cu batista data de Konan .
    -O sa ma razbun pentru asta ! Si toate suspiciunile tale se vor adeverii acum ,Pain ! Nu ma voi lasa pana nu o sa ii platesc cu aceeasi moneda pentru ce mi-a facut .
    Am iesit din camera trantind usa in urma mea .
    Aerul serii era un bun calmant inca de cand eram mica asa ca am iesit afara bucurand-ma de lumina slaba a lunii.
    -Tot varcolac ai ramas .
    -Ca intotdeauna . am spus si am inceput sa rad alaturi de Raluca .Nu e vina mea ca luna e prea frumoasa .
    -Niciodata nu e vina ta , ai uitat ?Tu ai dreptate...
    -Mereu ,cu exceptia faptului cand gresesc .am continuat eu fraza Ralucai dandu-mi ochii peste cap .
    -Ce a fost cu faza din camera ?De cand ai inceput sa faci pe mironosita asa bine ?a spus uitandu-se incruntata la mine
    -Da tu de cand ai inceput sa vorbesti cu papusile . am spus rece infruntandu-i privirea
    -Nu-i mai spune asa !Ce e cu tine ? De cand ai venit zici ca esti posedata !
    -Ce-i cu mine ? Tu ma intrebi , ce e cu mine ? M-am saturat sa fiu sacul de box al tuturar ,asta s-a intamplat ! Am ales sa ma razbun pentru tot ce mi-a facut !
    -Tu nu esti Alexandra ..
    -Da , nu mai sunt copila aia prosta! Daca sunt provocata o sa actionez ,iar tu ai face bine sa nu imi stai in cale !
    -Nu ma ameninta ! a spus si m-a lovit ,palma sa inrosindu-mi obrazul
    Am vrut sa ii intorc favoarea cand Uchiha m-a prins de mana .
    Am marait si m-am napstit asupra lui
    "Nimeni nu imi incurca mie planurile !"
    Doua maini puternice m-au zmuls de pe Uchiha in timp ce acesta isi dusese mana socat la pieptul insangerat
    -Ce te-a apucat ! a tipat Ralca ducandu-se langa Uchiha
    -Tradatoare-o ! am tipat incercand sa ma eliberez din stransoarea lui Sasori
    -Ma ocup eu de aici Sasori .A spus Itachi cu maxilarul inclestat .M-a luat pe urmarul sau si m-a dus cu viteza fulgerului in baia din camera mea si a tradatoareai.
    Dupa ce a dat drumul la dus m-a dat jos de pe umarul sau .Fara sa pot reactiona in vreun fel m-a lovit peste umarul inca rosu de la lovitura anterioara .
    -Fi atenta ! a tipat  ridicandu-ma de umeri pe perete .Daca o data o sa-mi mai faci asa ceva o sa-ti rup capu si putin o sa-mi pese de legatura asta idioata ! Ziua in care vei murii va fii cea mai fericita zi pentru mine ,asa ca ,cu cat gresesti mai repede, cu atat mai bine !
    Am inceput sa rad ecoul rasului meu rasunand straniu .
    -Daca crezi ca o sa ma omori atat de usor te inseli amarnic ! Nici nu o sa poti sa ma atingi .Iar ce ai patit azi -mi-am plimbat degetul aratator pe pieptul sau incordandu-se la atingerea mea - e o nimica toata fata de ce o sa-ti fac .
    M-am uitata in ochii lui fata sa fiind doar la cativa centrimetri de a mea
    May story
    "Nu e bine ,Nu e bine !"Daca mai continua mult asa nu o sa reuseasca deloc sa o vindece"
    Gandea micuta May incercand din rasputeri sa ignore rasul tatalui sau .Scaunul tapitat din piele mov era mai incomod ca niciodata .
    In fata ei, pe masa in forma tablei de sah ,imaginile din baie se derulau .
    -In scurt timp o sa-o distruga de tot iar vita ta , micuta mea May , se va termina definitiv odata ce sansa care ti-a fost data se va farama ma vei insotii in" infern".
    "Nu se poate , nu voi lasa sa se intample asta !" dar trebuia sa recunosc nu mergea bine de loc .
    "Asta e ultima mea sansa sa ma pot elibera , sa nu mai stau legata  de locul mortii ." "Ajuta un suflet viu si el te va ajuta pe tine " cuvintele capatasera ecou in mintea sa mai reale decat atunci cand au fost spuse
    -O sa reuseasca .. am spus cu vocea tremurand
    -Ai spus ceva May? a intrebat barbatul cu ochii de gheata din fata mea, cu un zambet care imi dadea fiori .
    -Da ! O sa reuseasca si eu ma voi elibera in sfarsit de langa tine , tata . am spus sigura pe mine
    -Mai vedem noi .Muta ! -am tresarit speriata -E randul tau micuta May .a spus lundu-si paharul cu vin rosu de pe manerul tapita al scaunului
    "Hai May gandeste ,gandeste !Ce i-ar putea face sa-si deschida ochii ,..
    -Un sarut ! am tipat
    Barbatul a inceput sa rada si mi-a facut semn spre tabla .
    "Haide mei e o carte mare doar fa-o " M-am apropiat tremurad de tabla .
    -Ceva din inima .am spus si am suflat un praf galbui de pe mainile mele
    "Fa-l sa-si deschida inima "
     
     
     

    •°•Andy Quinn•°•
    Scriitor
    Scriitor

    Sex : feminin

    Mesaje : 2218

    Data de înscriere : 10/11/2011

    Re: Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Mesaj Scris de •°•Andy Quinn•°• la data de Lun 3 Noi 2014 - 15:17

    Uhu... Ăsta-i unul dintre cele mai incitante capitole  Blush Sărut zici?  Love it Ar fi bine să se întâmple că de nu o să mor aici  Evil
    Şi Pain... Se vede că nu o crede pe Ale.  Smile
    Oricum capitolul a fost unul excelent şi chiar vreau nextul cât mai repede  Kiss
    Spor la scris şi la idei dar şi la şcoala!  Big Hug

    Diana Andrada
    Nou venit
    Nou venit

    Sex : feminin

    Mesaje : 81

    Data de înscriere : 12/06/2013

    Re: Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Mesaj Scris de Diana Andrada la data de Lun 3 Noi 2014 - 22:17

    O sa se sarute???????????????????? Abia astept. Deci, tacs-o lui May ce e ? Demon?
     Ar fi mistooooo. Si Uchiha chiar a zis ce a zis(pun pariu ca i-ar fi placut sa o faca cu Ale). Dar nu imi place ca Ale se cearta cu Ralu, nu e drept. Abia astept next-ul. Bye.

    Kittyx
    Nou venit
    Nou venit

    Sex : feminin

    Mesaje : 36

    Data de înscriere : 15/07/2012

    Re: Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Mesaj Scris de Kittyx la data de Sam 22 Noi 2014 - 23:56

    Capitolul 23 (Ralu pov)

    Ita pov
    Stateam in fata ei incercand sa-mi dau seama de ce nu o omoram chiar in momentul acesta .Privirea sa impunatoare chiar si in aceasta situatie nu inceta sa incerce sa ma faca sa ma simt inferior ei.Trebuia sa-mi fi dat seama de la inceput ca nu ea detinea controlul si era doar o marioneta .
    "Nimic nou ,o marioneta ramane o marioneta "
    Si totusi ,indrazneala din cuvintele sale nu erau de colo.Puteam vedea asta dincolo de privirea rece ,placerea de a avea un as in maneca era la ea un adevarat extaz.Daca a-si spune ca ma indigna era putin spus.Ma fascina si  enerva ca nu puteam sa-i atincipez miscarile oricat m-as fi chinuit .Atitudinea sa si cea a papusarului erau complet diferite si totusi  pareau atat de asemanatoare fiecare izvorand din cealalta .
    "Mai ai de gand sa o tii mult aici sau o sa faci ceva pana ca Sasorii sa intre in camera ?!" m-a trezit la realitate vocea mea interioara .Nu era de bine daca ma gasea aici asa ca am lasat-o sa cada si am plecat spre camera intreptandu-ma spre locul unde puteam sa ma gandesc serios la care o sa fie urmatoarea mea miscare
    Ralu pov
    Ma simteam vinovata ca am pleznit-o, nu am vrut, palma mea s-a miscat automat la auzul cuvintelor. Ma holbam la mana rosie si regretam ceea ce tocmai am facut..Am venit aici impreuna…iar toata chestia asta ne desparte…nu e bine. In stilul asta o sa murim mai repede decat ne-am propus. Ma simteam privita asa ca mi-am ridicat ochii in jur, cercetand locul. Am dat de niste ochi caprui, foarte reci si pasibili holbandu-se la mine.  Ma uitam, la el cu o privire de catelus, aproape plangand, as fi vrut asa mult sa fie uman..si sa inteleaga ce simt, sa ma intrebe daca sunt bine, dar nu a spus nimic. Sasori si-a ridicat mana si intr-o secunda a asezat-o pe capul meu. Ma batea pe cap parinteste, cu aceeasi privire, nu intelegeam de ce facea asta, dorea doar sa vada cum e? Am pufnit ironic. L-am prins brusc de mana luandu-l dupa mine. Am spus un haide scurt. Nu opunea rezistenta, se lasa condus de mine. L-am tarat dupa mine, cautandu-i cu privirea pe cei doi. Ii tot cautam de 5 minute cand Sasori m-a prins de mana si m-a tras dupa el. Am mers in camera mea, m-a dus in baie, deschizand larg usa. In fata noastra statea Alexandra cu un zambet sadic pe fata.  
    -Alex…am spus nesigura pe mine.
    S-a intors spre mine cu o expresie neutra.
    -E tarziu, hai sa ne culcam, a spus ea rece venind spre mine.
    M-am intors spre roscatul care nu mai era acolo. Probabil please de mult. Alexandra a trecut pe langa mine si s-a dus in pat, culcandu-se. Cu siguranta nu avea chef de vorba, asa ca am lasat-o in pace, m-am indreptat si eu spre patul meu oftand din greu. M-am asezat incercand sa inteleg ce se petrecea aici de fapt. M-am uitat la luna, era asa frumoasa vazuta prin geamul camerei. Era atat de alba, de pura..de perfecta.
    -Raluca….
    “Cine esti?”  Numele mi-a fost din nou strigat de acea persoana straina.
    -Raluca…
    Nu puteam vedea nimic, era intuneric, nu stiam unde ma aflam, daca visez sau e real. “Cine naiba esti?!” Mi-am auzit vocea intreband cu indraznete. Nu-mi simteam corpul, insa imi auzeam constiinta lucrand.
    -Pazeste-te.
    “Sa ma pazesc? De ce sa ma pazesc? “ Mi-am mutat privirea in spate, dand cu ochii  de o pereche de smaralde care straluceau fabulous in intuneric.
    M-am trezit brusc, transpirata.
    -Ce vis tampit…nu pot sa cred..
    Era dimineata, o dimineata chiar insorita. M-am uitat la patul Alexandrei, era gol. M-am spalat repede si am pornit spre bucatarie. Aici toata lumea era la masa, intr-un fel se simtea o  mare familie, era placut, pana incepeau certurile.  M-am uitat dupa scaunele libere. Era unul liber intre Itachi si Alexandra si altul intre Deidara si Sasori. Nu stiam la ce sa ma astept de la Alexandra…asa ca m-am asezat intre baieti. Am urat un buna dimineata, la care mi s-a raspuns mai mult sau mai putin. Deidara m-a intampinat cu un zambet mare si cald pe fata.  Am inceput a manca din supa ramen care mi-a fost pusa in fata. Ma uitam la Ale, era concentrate la farfuria ei, nu schimba nici o vorba cu nimeni. Pe cand brunetul, era  ocupat discutand cu Pain ceva ce eu nu pricepeam din cauza neatentiei. Incetul cu incetul, camera s-a eliberat, ramanand doar eu, blondul, Alexandra si Konan.
    -Eu trebuie sa merg sa fac niste cumparaturi, vreti sa veniti, fetelor?
    -Da! Am tipat eu topaind in sus copilaroasa.
    -E in regula si pentru mine, a spus Alexandra. Parea varianta feminina a brunetului…iar asta nu-mi placea deloc.
    -Cine mai vine? am intrebat eu curioasa.
    -Tobi si Sasori.
    -Si eu vreau sa vin, a spus blondul copilaros.
    -Nu se poate, tu ai deja treaba, i-a raspuns Konan pasibil.
    Konan s-a sters pe maini cu o batista si ne-am indemnat sa mergem. M-am uitat la blond care parea cam suparat ca nu a putut veni si el, am chicotit si i-am facut cu mana, el raspunzand salutului.
    Am iesit afara din casa, unde ne asteptau Tobi si Sasori. Konan a pornit prima, fugind pe crengile copacilor. Alexandra si ea la randul ei s-a luat dupa femeia din fata ei. Am prins curaj si forta si am inceput si eu sa sar din creanga in creanga, urmata de cei doi baieti. Drumul a fost plictisitor, doar Tobi ne mai scotea din rutina, cu cate o gluma sau un lucru amuzant care-l scotea pe gura. In 30 de minute ne aflam intr-un sat, comportandu-ne normal. Capele noastre ramasasera in baza, ca nimeni sa nu se sperie. Am mers intr-un fel de piata, de unde Konan a cumparat mai multe sacose, pe care baietii le carau. Din cand in cand, Tobi se mai si plangea de greutatea lor, ceea ce era chiar amuzant. Am ajuns in fata unui magazine de haine, asa ca am ramas putin sa ma uit prin vitrina.
    -Acum fetelor, ce-ar fi sa ne uitam putin si aici?
    Am aprobat amandoua intrand in magazine. Baietii au intrat si ei dupa noi. Konan s-a dus sa se uite dupa niste colanti in timp ce Alexandra se uita la bluze. Inca ma simteam vinovata asa ca am mers dupa Alexandra incercand sa nu par prea evidenta. Ma uitam alert prin bluze vorbind.
    -Si..ce mai faci? Am intrebat discret.
    -Bine.
    Era inca rece cu mine, si nu parea sa ma prea bage in seama asa ca a trebuit sa scot artileria grea.
    -Ale?
    -Hm?
    -Uite un blond sexy, fara tricou.
    -Unde?! A intrebat aceasta intorcandu-se repede.
    Stiam ca se va intoarce. Se tot uita prin magazine dupa un blond insa in final si-a intors privirea suparata spre mine ca am mintit-o. Am incercat sa ma abtin din a rade si i-am spus:
    -Deci mai esti suparata?  Stii..imi pare rau ca te-am pleznit…nu am vrut….doar ca…nervi din mine..si apoi impulsul….si poc…iarta-ma…
    Se uita la mine cu aceeasi privire suparata. Brusc, s-a apropiat de mine si m-a imbratisat.
    -Bleaga, a fost tot ce a spus.
    Ma simteam fericita. I-am raspuns imbratisarii.
    -Ma simt asa usurata, adica ne avem doar un ape cealalta in lumea asta si n-as vrea sa ne certam, am spus cu sinceritate.
    -Nici eu, sincer.
    Am rupt imbratisarea si am intrebat:
    -Acum, ce-ar fi sa ne uitam putin la haine? Am intrebat cu un mare ranjet pe fata.
    Desigur, fata s-a prins imediat ce am vrut sa zic. Am luat cateva perechi de haine si am mers la cabine tarandu-I pe baieti cu noi in timp ce Konan se mai uita prin magazin. Am probat mi si mii de tinute in timp ce Sasori nu avea o expresie iar Tobi prezenta prea multe emotii.  Cu ultima tinuta, am iesit amandoua din cabinele de proba. Eu intr-un maieu simplu cu un decolteu micut, niste pantaloni trei sferturi mulati, niste manusi de motociclist si o esarfa lunga legata in jurul bazinului.  M-am uitat la fata din dreapta mea care era imbracata tot in negru ca si mine, insa aceasta purta o rochie scurta, mulata la piept si larga la picioare. Ii venea frumos, mai avea si un fel de sal care ii lega mainile pe la spate. Baietii s-au uitat la noi, tobi a inceput sa aplaude iar Sasori doar a zambit un pic pt putin timp. Am mers la Konan si i-am spus ca hainele de pe noi le cumparam. Ne-a zambit calduros in timp ce a platit, iar noi nu ne-am mai schimbat, am iesit asa. La iesirea din magazine ne-a spus:
    -Am uitat niste ingredient, merg sa le iau, ne intalnim intr-o jumatate de ora aici. A plecat repede, iar Tobi s-a dus dupa ea strigand, “vin si eu” intruna.
    -Deci? Ce facem jumatate de ora? Am intrebat.
    -Am putea sa ne uitam la acele tarabe…cu…diferite chestii, ce zici? M-a intrebat Alexandra aratand spre o mica piata.
    Am dat afirmativ din cap si m-am uitat in spate sa vad daca vine si roscatul care nu avea de ales.  Ne-am plimbat printer diferite tarabe si desigur ne-am oprit la una cu bijuterii. 
    -Alexandra? S-a auzit o voce necunoscuta mie.
    M-am intors deodata cu ea la necunoscutul care o  striga. Aveam strania senzatie de deja-vu, si ma intrebam de ce.
    -Buna, i-a raspuns Alexandra.
    Uitandu-ma mai atent, am realizat cine era de fapt acest strain.

    •°•Andy Quinn•°•
    Scriitor
    Scriitor

    Sex : feminin

    Mesaje : 2218

    Data de înscriere : 10/11/2011

    Re: Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Mesaj Scris de •°•Andy Quinn•°• la data de Dum 23 Noi 2014 - 16:07

    Ce bine ca ai adus nextul, credeam ca o sa mor aici asteptand Big smile 
    A fost un capitol foarte dragut si sunt curioasa in legatura cu "visul" Ralucai....
    Oricum, astept nextul, dragelor Smile Spor la scris si la idei, dar si la scoala! Kiss

    Diana Andrada
    Nou venit
    Nou venit

    Sex : feminin

    Mesaje : 81

    Data de înscriere : 12/06/2013

    Re: Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Mesaj Scris de Diana Andrada la data de Dum 23 Noi 2014 - 20:39

    Cine e? Vreau sa stiu!!!!!!!!!!! Si mi-a placut faza cu "blondul sexy, fara tricou", dar nu stiu de ce m-am gandit la Deidara(desi stiam ca nu putea fi el). Si chiar ma intrebam cand a zis Konan ca se duce la cumparaturi cand vor fi baietii obligati sa se uite cum probeaza fetele. si ce sunt visele alea? De ce e Ralu in pericol? E si Ale in acelasi pericol? Astept next-ul. Bye

    Radovka
    Inactiv
    Inactiv

    Sex : feminin

    Mesaje : 12

    Data de înscriere : 19/04/2014

    Re: Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Mesaj Scris de Radovka la data de Mar 13 Ian 2015 - 21:46

    Capitolul 24
                                                        (Ale pov)
                Hei lume !Stiu ca vreti sa ma omorati ,dar scoala m-a dat cu totul peste cap nervos ! .Va cer scuze pentru intarziere.Sper sa va placa capitolul .Spor la citit ! Kiss

    Alexandra. a spus rece baiatul din fata mea.Chiar daca  prima data nu l-am recunoscut ,ochii sai de un verde kaki mi-au facut inima sa-mi tresare.
    -Kael ?!
    "Nu poate fi el !Nu se poate asa ceva , e un cosmar !"
    -Il cunosti?! a intrebat socata Raluca uitandu-se cand la baiat cand la mine .
    "Ah , ochii aceea verzi imi patrundeau pana in adancul sufletului facandu-l sa se zvarcoleasca de o durere dulce ce imi imbujora obrajii.Ritmul inimii incepuse sa se mareasca considerabil cu cat intretineam contactul vizual .
    "De ce trebuia sa fie aici, de ce acum ?!"
    -Mda..cu el m-am...
    -Intalnit! a spus Kael uitandu-se cu subinteles la mine .
    "Bravo geniule , numai de sarutul ala te puteai gandi sa-i pomenesti !"
    -Da, intalnit..cand...cand....
    -Cand te-ai pierdut de colegii tai .Vad ca pana la urma i-ai gasit .
    -Aha.. Adica da!..Adica da..asa e. am spus inrosindu-ma toata sub privirea sfidatoare si glaciara cu care ma privea .
    "O haide , poti fi si mai penibila de atat , nici nu te straduiesti !"
    -Taci din gura ! am tipat  cu voce tare atragand privirile tuturar celor care treceau  pe langa noi .
    "Bravo cap de dovleac acum ai atins apogeul !" a spus vocea mea interioara incepand sa aplaude din maini.
    Mi-am dat cu palma peste frunte soptind "prosta " .
    -Ale, te simti bine ? vocea ingrijorata a Ralucai m-a readus din minunata mea lume unde sunt mai tot timpul , facandu-ma sa redevin cu picioarele pe Pamant. Bineinteles ca ,"eu" si" cu picioarele pe Pamant " nu mergem in aceeasi propozitie niciodata .
    -Da sunt bine .Scuza-ne Kael ,dar trebuie sa plecam !
    "Ce mi se intampla ..."
    Dupa ce am observat ca ajunesem in celalt capat al strazii in cateva secunde mi-am dat seama ca de fapt alergasem .
    "Oficial ,esti mai nebuna decat erai inainte !Bravo tie !"
    -Ce naiba se intampla ?! De unde il cunosti? El e .., dar nu a apucat sa termine pentru ca vocea lui Kael ne-a intrerupt.
    -Hei Alexandra ,daca asa te cheama .Pot discuta ceva cu tine ?
    -Nu e un moment potrivit iar noi trebuie sa plecam.Si da, ma cheama Alexandra!Am vrut sa trec ,dar degetele sale mi s-au inclestat pe brat facandu-ma sa ma intorc cu o privire exasperata la el .E important . a continuat uitandu-se in ochii mei .
    -A zis ca nu vrea sa vorbiti . a spus apasat Raluca vrand sa-i inlature mana blondului
    -Raluca ! A spus Sasorii aparand langa noi .Konan are nevoie de ajutorul tau .Acum !
    -A...vin si eu! am spus vrand sa imi trag mana din a lui si sa scap  cat mai repede de momentul asta penibil
    -Am spus  Raluca ! Haide mai repede, nu am timp de telenovele .
    "Ce papusa ! Sa nu imi spui ca astea sunt mana in mana ?!"
    "Usor cap de dovleac . Ce legatura poate avea Sasori cu fiul unui vanzator ?"
    "Ai dreptate .."
    "Normal ca am!Sunt constiinta ta ,eu trebuie sa gandesc pentru tine !"
    -Alexandra!
    -Ce ?!
    -Pe unde ratacesti ?! a tipat nervos
    -Ah..scuze doar ca a fost ceva socant sa te vad ..adica nu ca nu m-as bucura, adica m-ai ajutat enorm si iti sunt recunoscatoare..doar ca ..
    -Doar ca m-ai lasat cu ochii in soare dupa ce m-ai sarutat si eu am stat ca un prost doua  ore sa te caut !
    -Kael ,eu..
    -Stii cate griji mi-am facut ?!
    -Abia ne cunoscusem ! m-am trezit tipand exteriorizandu-mi astfel toata flustrarea.Nici nu ma gandeam ca o sa te mai vad vreodata !
    -Am inteles aluzia.a spus dandu-mi drumul la mana si uitandu-se cu dispret la mine
    -Kael.. Stai !
    -De ce ? Ce rost mai are?! Sa poti sa profiti de mine si pe urma sa ma abandonezi ?!
    -Sa pro..sa profit de tine ?! O dragule , nu imi amintesc ca tu sa fi protestat atunci !
    -O scuze ca eram socat !
    -Socat sa ce ?! Sa sa ma saruti?Stii ce , bine! Eu am plecat!
    -Nu pleci nicaieri , eu plec .Eu am fost ala pe care sperai sa nu-l mai vezi in viata ta !
    -Bine !
    -Fie !
    -Fie ! am tipat si am luat-o la pas borborosind in barba
    -Hei esti bi...
    Raluca nici nu a mai avut timp sa spuna ceva ca am luat-o de mana si am tras-o dupa mine.
    -Hai Ralu , sa nu socam lumea !
    -Esti imposibila ! a tipat Kael in urma noastra
     
    Continuam sa mergem departe de grup in liniste .Aerul era cald si cu un vad miros de  lavanda .
    -De unde il stii pe tipul ala ?
    -Ah ..l-am intalnit dupa ce ne-am despartit de voi , eu m-am pierdut intr-un sat si am ajuns in magazinul tatalui sau .
    -Si?
    -Si ..nimic .am spus uitandu-ma in jos din cauza caldurii care imi cuprinsese obrajii .
    -Stiu ca ma minti  si nu imi place! a spus dupa care a luat-o inainte furioasa.
    Am oftat si am marit pasul pentru a  ajunge langa ea
    -M-a ajutat sa ii caut un timp ..dupa care s-a intamplat ..l-am sarutat .
    -Ai facut ce ?! a tipat Raluca glasul sau auzindu-se in toata padurea .Nu -mi vine sa cred ca l-..
    -Taci ! am tipat punandu-i mana la gura
    -Imm ,Fetelor ? Sunteti bine ? a intrebat Konan uitandu-se ingrijorata la noi
    -Da ! Doar ca am uitat sa iau ceva din oras pentru stii tu,...am spus uitandu-ma
    cu un zambet tamp la ea.
    -A! Am eu sa iti imprumut , nu trebuie sa iti faci griji .
    - Bandaje cu aripioare ! a tipat Tobi deodata facandu-ne pe mine si pe Ralu sa izbucnim in  ras.
    -Haideti am pierdut deja prea mult timp ! vocea serioasa a lui Sasori ne-a facut pe toti sa tacem si sa inaintam in liniste spre cabana .
     
    -Nu-mi vine sa cred ca ai facut asta, mai ales cu el .
    -Stiu ca nu-l cunosteam dar ..
    -Nu e numai asta ! Pe el l-am visat de cand am ajuns aici  si sunt sigura ca tot el a venit si s-a intalnit cu Sasori inainte sa plecam din satul unde am stat!
    -O haide , nu cred ca a fost el poate doar seamana .E doar un fiu de vanzator ce ar putea avea Sasori cu el ?
    -Ma rog , dar asta nu schimba cu nimic faptul ca el mi-a aparut in vis .
    -Poate e doar un efect al portalului ,ca stii tu ce .
    -Oricum ar fi ,nu vreau sa mai stai pe langa el , nu stim daca e partea noastra sau nu !
    -Stai linistita oricum nu aveam de gand sa stau la palavre cu el dupa ce l-am abandonat in plina piata .
    -Ca veni vorba nu mi-ai spus ce ati facut dupa ce ne-am despartit , bine dupa ce l-ai intalnit pe Kael .
    -Poi am..am..nu mai stiu ..
    -Cum adica nu mai stii ?
    -Nu imi amintesc decat ca incercam sa ii caut si  am dat peste o casa...o casa parasita .
    -Si dupa aceea?
    -Era cineva acolo..si sangera avea nevoie de ajutor ...
    -Si ?!
    -Am luat ceva in mana si am mers sa o ajut ..era un barbat care vroia sa ii faca ceva rau si am reusit sa scapam .
    -Si tipul ?
    -L-am dat afara dupa ce l-am lovit si m-am intors in casa .Fata .. May .Da , asa o chema pe fata, May , a propus sa mancam dupa care a venit si Itachi .
    -Itachi ?
    -Da si ..-am simtit furia cum ma cuprindea- am vrut sa merg la baie si a venit dupa mine .
    El si pestele lui m-au tinut acolo ,iar Uchiha m-a plesnit  dupa care a incercat sa ma omoare.am spus cu dintii inclestati
    -Oh,Dumnezeule! May mai e in viata, nu ?
    -Nu stiu .. restul e in ceata .Stiu doar ca m-am trezit aici .
    Raluca a oftat dupa care s-a incruntat.
    -O sa fie bine ai sa vezi ,am spus oferindu-i un zambet cald.
    -Poate. a spus uitandu-se in gol
    "La ce s-o gandi ?"

    •°•Andy Quinn•°•
    Scriitor
    Scriitor

    Sex : feminin

    Mesaje : 2218

    Data de înscriere : 10/11/2011

    Re: Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Mesaj Scris de •°•Andy Quinn•°• la data de Joi 15 Ian 2015 - 18:45

    Whoai, daca ai stii ca mi-ai infrumusetat ziua, sau ma rog... seara Blush 
    A fost un capitol excelent si sunt tare curioasa sa vad ce se va intampla mai departe, asa ca astept nextul! Big smile 
    Spor la scris si la idei, dar si la scoala! Kiss

    Kittyx
    Nou venit
    Nou venit

    Sex : feminin

    Mesaje : 36

    Data de înscriere : 15/07/2012

    Re: Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Mesaj Scris de Kittyx la data de Sam 21 Feb 2015 - 18:40

    Hei minna, imi pare rau de asteptare...am fost cam lenesa....si...n-am avut inspiratie...Pare rau.....dar acum sunt aici cu capitolul..si incercam sa ne tinem de plan si sa postam cat mai repede. ;p

                                              Capitolul 25 (Ralu pov)





    -Poate, am spus privind in gol. “Daca nu isi aduce ea aminte, ce s-a intamplat cu adevarat? Oare Itachi isi poate aminti? Sau din cauza lui nu-si poate aminti..? Nici macar nu-l pot intreba…nici ca mi-ar raspunde.”
    -Ar trebui sa plec, azi am antrenament, tu nu? Am intrebat rapid.
    -Cred ca si eu am antrenament….a fost tot ce am auzit inainte sa ies pe usa.
    Inaintam pe coridoarele intunecate gandindu-ma ce i s-a intamplat Alexandrei.
    -Raluca? Mi-am auzit numele strigat.
    M-am intors spre zona de unde provenea sunetul si am zambit.
    -Dei-kun, ma bucur sa te revad, am spus in timp ce-l imbratisam.
    M-a insotit pana in bucatarie unde s-a asezat pe un scaun langa Sasori. Roscatul lucra concentrat la o papusa. “Cu siguranta nu ma insel, sunt  100% sigura ca acel blond e cel din visele mele si e cel din orasul acela doar are aceiasi ochi, dar ce cauta cu  Sasori. Trebuie sa aflu asta, orice ar fi.”
    -..ca?..Raluca?
    -Huh?
    -De ce te holbezi? A intrebat blondul.
    Nu realizasem cat de mult ma adancisem in gandurile mele, fixandu-mi privirea pe Sasori.
    -A pai…ma gandeam…ce duo interesant formati, am spus sperand ca cei doi sa inghita momeala.
    S-au privit unul pe altul, roscatul intorcandu-se la papusa lui in timp ce Deidara mi-a zambit larg incepand sa-mi povesteasca cum s-au intalnit si cum au luptat impreuna. Afirmam, mimand un zambet si prefacandu-ma interesata de subiect. Dupa minute bune de prefacatorie a aparut Hidan in bucatarie vaitandu-se ca am antrenament si n-am fost la el. N-am apucat sa zic nimic ca m-a luat de mana si m-a tarat la antrenament. Nu puteam refuza. I-am spus in graba blondului ca reluam conversatia cand revin.
    -In regula, sa incepem, a spus simplu barbatul cand am ajuns singuri pe o pajiste langa o padure.
    Mi-a aruncat un kunai pe care l-am prins stangaci, zgariindu-mi palma. A luat o pozitie de lupta, eu facand la fel. M -a intrebat daca sunt gata. N-am apucat sa raspund ca era deja deeasupra capului meu cu coasa indreptata spre mine. De data asta trebuia sa maresc viteza. Am evitat pe cat de mult posibil alte zgarieturi si vanatai. Insa juca murdar. M-am trezit cu un picior in burta, a doua oara nu i-a mai mers schema. Am luat o pauza, el asezandu-se pe iarba, eu mergand spre cel mai apropiat copac si sprijinindu-ma de el. Am aruncat o privirea spre padure, mijindu-mi ochii cand am vazut 2 siluete. Itachi si Alexandra. Dar scena era bizara, Alexandra era lipita de un copac cu mainile deasupra capului.  O umbra de zambet pervers aparea pe fata brunetului. Fata incerca sa-l zgarie si sa-l dea la o parte, dar era de neclintit. “Daca Itachi zambeste, iar Alexandra vrea sa-l dea la o parte, e clar ca ceva s-a intamplat aici. Ea il iubeste pe Itachi, niciodata n-ar vrea sa-l indeparteze. Trebuie sa descopar ce s-a intamplat.”
    Am fost intrerupta din gandurile mele de o atingere rece pe umar. M-am intors instant pentru a observa  mana mare a lui Hidan. S-a uitat la mine ciudat apoi a intrebat:
    -Gata antrenamentul?
    -Cred, am expirat eu. Abia puteam respira de la efortul depus.
    A inaintat primul spre casa. Am aruncat inca o  privirea spre locul care acum era gol si am pornit si eu spre casa. Am intrat in bucatarie uitandu-ma dupa roscat sau blond insa nu erau aici. Doar fete care nu ma interesau in acest moment. Am continuat sa merg pana in sufragerie, unde se putea observa o capatana blonda pe canapea.
    -Dei-kun.
    S-a ridicat zambindu-mi si m-a intrebat de antrenament. I-am taiat-o repede rugandu-l sa-mi mai povesteasca. A acceptat inca zambindu-mi iar eu prefacadu-ma ca ma intereseaza.  M-a condus in camera lor spunandu-mi ca Sasori inca nu e in camera, are niste treaba. A continuat sa explica in timp ce s-a asezat pe pat iar eu cautam si masuram cu privirea camera fara sa ma dau de gol. “Daca va continua asa nu reusesc nimic..”
    -Dei-kun? Am spus cu o voce mierloasa.
    -Da?
    -As avea nevoie de un pahar cu niste sake, tu nu? Am spus aplecandu-ma cu miscari de felina deasupra lui pana fata mea a ajuns in dreptul fetei lui. Probabil la inceput n-a inteles ce am vrut sa zic, dar imediat ce mana mea a treversat usor coapsa lui s-a inrosit. S-a ridicat si practic a zburat pana la usa. Am chicotit stiind ca sarmul meu a mers. Am inchis usa lent sperand ca va dura ceva pana va face rost de sake. Am inceput sa ma uit dupa ceva ce ar putea indica legatura dintre roscat si acel tip necunoscut. Doar foi in sertare, in dulap doar papusi, clei si haine. “Unde ar putea fi?” M-am uitat dezorientata in camera. Am mers in baie cautand cu privirea ceva neobisnuit. Absolut normal. Totul era normal iar rabdarea mea se diminua incetul cu incetul. Am revenit in camera gandindu-ma ca poate chiar nu ar avea nici o  legatura.  M-am uitat putin la pat. “Oare…?” M-am avantat spre el bagand mana sub saltea, putin, foarte putin. S-a auzit usa deschizandu-se. Cum era cum spatele la ea, am banuit ca era Deidara. Mi-am indreptat privirea in podea si am scos mana subtil prefacandu-ma ca mi-a scapat ceva pe jos.
    -Deidara, tocmai mi-a cazut unul din cercei, crezi ca ma poti ajuta sa-l gasesc?
    -Ce ciudat, ce te face sa crezi ca sunt Deidara?
    Auzind vocea asa de familiar, mi-a inghetat sangele in vene. M-am intors lent, speriata spre barbatul care statea in usa, tocmai inchizand-o si privindu-ma infiorator. Am inghitit nodul ce mi s-a pus in gat.
    -Sasori.
    A continuat sa ma priveasca fara sa zica nimic. S-a apropiat amenintator de mine, eu aflandu-ma intr-o stare de paralizie psihica. Ma uitam cum ma privea de sus examinandu-ma.  A coborat la nivelul meu, continuand contactul vizual. 
    -Nu ai purtat niciodata cercei de cand ai venit aici. Tonul lui rece se auzea ca un ecou in camera.
    Transpiram de frica, de nerabdare.
    -Si nu cred ca acel cercel a scapat sub saltea. Ce cauti aici cu adevarat? A intrebat mijindu-si ochii si cautand raspunsurile in ochii mei.
    “Cacao. Prinsa in propria capcana. M-a vazut, stie. Am dat de dracu.” Ma uitam la el nefiind in stare sa scot vreun cuvant. Imi puteam auzi inima batand. Canta in camera ecoul respiratiei mele si batailor inimii mele. “As putea sa-l imbrancesc  si sa fug, dar nu prea functioneaza daca traiesc cu el.” Inca ma privea cu acei ochi ciocolatii, asteptand un raspuns. Nu stiam ce ar trebui sa fac, nu stiam daca sa mint, sa spun adevarul, sa fug, sa incerc sa scap…Prea multe variante, prea putin timp, nu ma puteam decide.
    -Poate ca nu vrei sa-mi spui, dar o sa aflu, o sa fiu cu ochii pe tine 24/24 pana voi afla, a spus rupandu-ma din sirul gandurilor.
    S-a ridicat brusc si s-a intors. Exact la timp pentru ca usa s-a deschis pe ea intrand blondul zambitor. I-a pierit zambetul vazandu-l pe Sasori. Nu puteam spune ce fericita eram ca ajunsese la timp. Se uita mirat cand la mine cand la el. Barbatul pasi afara din incapere fara sa scoata un cuvant, lasandu-ma singura cu un Deidara pregatit sa explodeze de curiozitate. Am expirat usurata, calmadu-mi respiratia. Baiatul din incapere batea din picior alarmant, semn ca vrea niste explicatii. Mi-am dres glasul si am spus incercand sa fiu sigura pe mine:
    -Pai…mi-a aratat cum sa ma apar cand cineva ma ia prin surprindere. Chiar a....reusit sa ma surprinda.
    L-am privit in ochi, nu-mi puteam da seama daca ma credea sau nu, dar nu-i puteam spune adevarul.  Am trecut pe langa el sarutandu-l pe obraz si spunandu-i ca nu mai e nevoie de sake. Am dat sa plec, insa acesta s-a intors scapand sticla de sake. M-a prins de mana brutal pentru a nu ma lasa sa plec. M-am intors spre el cu ochii cat cepele neintelegand comportamentul lui. Era vizibil iritat si suparat.
    -Chiar atat de prost ma crezi?!

    •°•Andy Quinn•°•
    Scriitor
    Scriitor

    Sex : feminin

    Mesaje : 2218

    Data de înscriere : 10/11/2011

    Re: Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Mesaj Scris de •°•Andy Quinn•°• la data de Sam 21 Feb 2015 - 21:58

    In sfarsit a venit nextul!Bautura
    Pfoai cat ma bucur ca ai postat capitolul ca era sa mor de nerabdatoare ce sunt Blush
    A fost chiar misto Big smile Oare Sasori isi va da seama ce cauta Ralu cu adevarat? Oare ii va spune aceasta adevarul lui Deidara? :-?Raspunsul il voi afla atunci cand o sa vina nextul, pe care sper ca il veti posta cat mai repede :>
    Pana atunci, spor la scris si la idei dar in special la scoala! Kiss

    Radovka
    Inactiv
    Inactiv

    Sex : feminin

    Mesaje : 12

    Data de înscriere : 19/04/2014

    Re: Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Mesaj Scris de Radovka la data de Dum 1 Mar 2015 - 1:09

    Capitolul 26
                                                       (  Ale pov )


       M-am ridicat lenes din pat luand pe mine o pereche de pantaloni de traning cu tur si o bustiera simpla verde .Raluca deja plecase la antrenament iar eu desi nu aveam niciun chef trebuia sa merg.O noua zi ,o noua sansa de a scapa de Uchiha .
    M-am indreptat aproape alergand spre usa ca sa imi fac incalzirea ,dar ruxacul cu haine mi-a stat in drum facandu-ma sa imi pierd echilibrul si sa fac o flotare fortata pentru a nu-mi sparge nasul .
    "Tipic mie "
    Am vrut sa ma ridic cand o mica cutiuta mi-a sarit in ochi .
    -Lantisorul ! am tipat avand o revelatie despre micul obiect care trebuie sa fie de mult la gatul lunicornului meu Ralu .
    Am zambit gandindu-ma la alintul pe care obisnuiam il folosesc mai des in lumea reala.
    -Nostalgica  intr-o zi dogorituare e total aiurea .Prea mult soare , vreau ploaie .am spus bosuflandu-ma la cer prin geamul micut din camera .
    "Da Alex continua sa te incrunti la cer sigur o sa ploua dintr-o data "
    Am hotarat sa imi prind parul pentru a nu suferii vreo tunsoare neasteptata in timpul antrenamentului ,si cu  pasi greoi am iesit afara un firos placut m-a intampinandu-ma .
    -Azi exersam atacut si apararea .Sa fii pregatita. Nu o sa ma opresc daca o sa iti rupi o unghie sau daca te julesti la un degetel .In lupta lupti pana la moarte .auzeam din departare vocea lui Uchiha care isi daduse jos capa .Se pare ca nici Akatsuki nu sunt asa receptivi la caldura .
    Mi-am luat pozitia de atac incepand cu atacuri si parari simple .Am pornit cu mana drapta parandu-i pumnul ,urmand sa il atac cu piciorul stang .A fost rapid prinzandu-mi piciorul apoi intorcandu-l destul cat sa ma doara o saptamana .Mi-am retras furioasa piciorul incepand sa lovesc cu pumnii si piciorele intr-un ritm haotic.Se pare ca asta il deruta .Eram mult mai rapida decat acum cateva saptamani reusind sa il lovesc cu piciorul in burta si cu pumnul in mijlocul pieptului.
    -Pisicuta s-a enervat ?am intrebat vazandu-i fata incruntata,dar acesta isi scimba brusc expresia in una mai indrazneata ce imi facu corpul sa tremure cuprins de o caldura dulce .Am ignorat automat sentimentul pornind din nou un atac .De data asta nu s-a mai jucat ,a inceput sa arunce cu kunai-uri  spre mine in timp ce incercam sa ma feresc de cele cu fire de chackra.
    Incercand sa ma aplec pentru a evita un kunai nu l-am vazut pe cel controlat de fir manat acum spre capul meu .Cu un tipat m-am intors pe calcaie reusind sa scap de taisul kunaiului .Cand am vrut sa ma reped spre Uchiha cu un kunai elasticul mi-a cedat parul cazandu-mi pe fata astfel debusolandu-ma total .
    In urmatoarea secunda corpul mi-a fost ridicat de la sol si lovit de cava tare.Parul de pe fata mi-a fost inlaturat de un brat puternic care acum im tinea  picioare imabilizate de o parte si de alta a sa .Fata sa, la numai cativa centimetri de a mea, imi permitea sa ii pot vedea mai bine trasaturile .Caldura a aparut din nou, mai puternica facandu-mi picioarele sa  se inmoaie .
    "Hotul ! tipa vocea necunoscuta din capul meu facandu-ma sa chitai speriata .Se pare ca acesta percepta schimbarea incruntandu-se .Cand facea asta capata un aer mai tanar ,mai vulnerabil .Inima mi-o luase la guana, gatul uscandu-mi-se rapid .
    "Lantisorul ! A furat latisorul cand incerca sa te omoare ! Nu uita ! E un ucigas , ti-a omorat prietenii, voia sa-i faca rau lui May ! Raluca e in pericol ! Nu-l mai privi ! Tipa exasperata vocea din capul meu.Dar se pare ca cu cat se agita mai tare caldurea disparea ,intunericul cuprinzandu-ma din nou .
    "Asa ! Uraste-l ! Omoara-l ! "
    Mi-am recapatat ura ce -mi alimenta furia si am inceput sa ripostez folosindu-ma de unghii .Spre norocul lui ,a reusit sa imi prinda mainile deasuprea capului privirea sa
    cazand pe conturutile sanilor mei .
     
    Itachi pov :
     
    Atacurile i se imbunatatisera ,dar tot mediocra era . Kunaiurile mele o puteau omora usor pe masura ce maream ritmult si volumul .
    "Pff, daca mai isi ia numai franturi de  material pe ea o sa moara mai repede ca un soricel pandit de vulturi pe camp deschis "
    Ma enervam si mai mult cand vedeam cum hainele ii scoteau in evidenta formele in loc sa le ascunda trimitand un kunai gata sa o omoare daca nu il observa .
    Pentru o secunda inima mi-a stat in loc ,dar am alungat aceste senzatii atat de inutile ,considerandu-le pure consecinte ale blestemului care imi lega viata de a ei .
    Aceasta porni manata de furie spre mine eu fiind gata sa ii parez atacul. Parul sau castaniu i se revarsa pe fata blocandu-i orice mijloc de a mai vedea imediat ce facuse  un pas brusc .
    Manat de o dorinta din interior am ridicat-o de la sol si am impins-o in copacul alaturat ,dandu-i parul din ochi .
    Ceva se schimbase ,o puteam simti pe fata ei .Furia si orice dorinta de a ma uchide disparuse ,devenind iar fata inocenta care se inrosea atunci cand nu credea ca o observa nimeni .Desi eram cu totul intors pe dos, aceste sentimente bulversandu-mi busola biologica ,imi doream sa o am inapoi .
    "Sa o am inapoi,..Uchiha ce ai ajuns sa spui ! E doar un gandac !"
    Vocea mea avea dreptate .Era doar o simpla fata ,iar acestea nu erau sentimentele mele .
    Brusc privirea i se incetosa facandu-ma sa ma incrunt .
    "La ce se gandea?"
    Ma macina faptul ca nu puteam sa o citesc .Starea sa era prea scimbatoarea si prea intensa ajungand de la o extrema la alta in doar cateva minute .Era o enigma pentru mine
    Odata ce viata i-a disparut din privire a inceput sa riposteze falosindu-se de unghiile mari de pe care oja se curatase in anumite locuri .
    I-am prins mainile deasupra capului cu o singura mana pentru a evita o zgarietura de toata frumuseta .Muschii i se contractasera facandu-i sanii sa capete contura inafara bustierei .Avea sanii mari si albi contrastand cu pielea pe care o expusese la soare .
    O dorinta nebuneasca de a o acoperii cu ceva si de a-i arde hainele imi incoltii in suflet .
    I-am dat drumul cu furie imediat ce am simtit cum cedez acestor sentimente de mult inchise intr-un loc indepartat din inima mea .Nu era bine , nu era bine deloc.
     
    Alex pov
     
    Steam fierband de furie uitandu-ma in neant ,unde disparuse dupa ce ma lasase sa cad .Lantisorul meu era al el iar eu trebuia sa-l iau cu orice pret .
     
    In casa era liniste ,vagi voci auzindu-se de la etaj .Am urcat in graba pentru  a vedea ce s-a intamplat .Odata ajunsa in dreptul camerei lui Sasori  am vazut-o pe Raluca lesinata in bratele blondului .
    Am sarit la ei incercand sa o trezesc cu palme ,dar era fara rost .
    Speriat Dei a luat-o in brate si a fugit in cabinet unde Konan deja ne astepta .
    -O sa se faca bine  . a incercat blondul sa ma linisteasca mangaindu-mi bratele dezgolite .
    Brusc era frig ,foarte frig .Inima imi batea nebuneste ,totusi parca uitand sa mai pompeze sangele inapoi pentru a-mi incalzi corpul .
    "Nu o puteam pierde!Trebuie sa fie bine !
    -Ce a patit ? a spus Sasori in timp ce intra urmat de Itachi .
    Arata ciudat .Avea parul desfacut  acesta cazandu-i neglijent pe fata privind in gol .
    Imediat cum m-a observat si-a incruntat privirea .
    L-am ignorat ingrijorandu-ma raspunsul lui Konan
    -O sa fie bine .Fara antrenamente in urmatoarea saptaman si o sa isi revina fizic sper ca si psihic .
    -Psihic ?
    -Da .Toate problemele au prins-o din urma si momentan corpul ei e prea obosit sa faca fata .
    -Atunci asa facem .suspendam antrenamentul o saptamana. Nu castigam nimic daca o omoram .a spus rece Sasori iesind din camera
    -Ti-am spus ca o sa fie bine prostuto .mi-a spus Dei sarutandu-mi crestetul capului
    Am chicotit stergandu-mi lacrimile din coltul ochilor
    -Da, mi-ai spus blondule .
    -Am si eu un nume sa sti !a spus incercand sa para afectat
    -Da , blondul !
    -Daca mai scoti limba o sa te musc de nu o sa o mai poti baga in gurita .a spus apropiindu-se de fata mea , eu tragandu-mi rapid limba
    -Pervesule !Nu ai tu ce cauta la limbuta mea .
    Acesta incepuse sa rada de fata mea bosumflata cu botic de rata .I-am sarit in bratele calde pentru a-mi recapata temperatura normala .
    -Dute si tu sus .Esti obosita si nu vrem sa patesti acelas lucru ca Ralu .
    -Bine capitane blondinel!
    -Te musc de limbuta !
    -Nu ! am spus lund-o la fuga pe scari pana in camera .
    Discutia cu el ma linistise ,ma facuse sa ma relaxez dupa multe zile de stres si probleme .E placut .
    -Trebuia sa stiu ca nu esti decat o femeie usoara !
    -Poftim ! am spus explodand cand i-am auzit vocea
    -Mai aveai putin si il sarutai ! a tipat trecandu-si mana rapid prin par
    -E problema mea cu cine ma sarut sau nu !  Ai grija de tine ,in curand imi voi lua lantisorul inapoi .
    -O ,il vei lua ,iar atunci cand o sa il ai o sa fii a mea si  o sa te imbraci de la gat pana la glezne .Asa ca treieste clipa cat mai poti pentru ca in curand lucrurile se vor schimba !
    - Lucrurile se vor schimba asta e sigur .Imediat ce  dispari din peisaj si crede-ma ca se vor schimba in bine!am spus apropiindu-ma de el ,acesta facand un pas in spate cu cat eu  ma apropiam  .Odata ce am ajuns in dreptul lui acesta ma lua de solduri impingandu-ma in perete .

    Contactul m-a facut sa gem de durere, lucru de care a profitat pentru a-mi acapara gura intr-un sarut apasat .Mi-a prins mainile deasupra capului pentru a nu putea protesta ,dar era prea tarziu ,picioarele imi erau  de jeleu .Limba sa o mangaia inget pe a mea invitandu-ma la "dans"doar ca eu habar nu aveam ce sa fac , si cred ca si-a dat si el seama .Usor m-am alaturat lui adancind si mai mult sarutul .Mana sa le-a eliberat pe ale mele pentru a am  trage mai aproape de corpul sau .Avea o fata chinuita parca ducea  o lupta grea cu instinctele sale .Caldura revenise mult mai puternica facandu-mi corpul sa vibreze.Mi-am bagat mainile in parul sau tragandu-l usor atunci cand ma ridicase de la sol pentru a ma imbratisa
    -Imii explicati si mie ce inseamna asta ! a spus Pain furios
    Am tresarit speriata incecand sa-l dau laoparte pe Ita ,dar acesta nu dadea semne ca o sa inceteze .Asa ca am facut singurul lucru pe care un om normal l-ar face ,l-am ignorat si am revenit la buzele calde ale brunetului .
     
    May pov :
    "Se pare ca am cam exagerat .Cum il opresc !?"

    •°•Andy Quinn•°•
    Scriitor
    Scriitor

    Sex : feminin

    Mesaje : 2218

    Data de înscriere : 10/11/2011

    Re: Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Mesaj Scris de •°•Andy Quinn•°• la data de Dum 1 Mar 2015 - 9:01

    Uhu nextul Love
    Deci ce mai capitol :> Sa mor eu de nu l-am citit cu sufletul la gura Smile Si finalul.... Ala a fost cel mai tare Tongue
    Deabea astept nextul Big smile 
    Spor la scris si la idei, dar si la scoala! Kiss

    Kittyx
    Nou venit
    Nou venit

    Sex : feminin

    Mesaje : 36

    Data de înscriere : 15/07/2012

    Re: Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Mesaj Scris de Kittyx la data de Sam 28 Mar 2015 - 19:28

    Capitolul 27 (Ralu pov)


    Problemele, in organizatia asta, erau ceva normal. Insa dintre toti, nu m-as fi asteptat sa fiu totusi asa slaba si sa cedez. Probabil acum eram vazuta drept calcaiul lui Ahile in aceasta echipa prea bine pregatita. Trebuia cumva sa-mi recuperez reputatia, dar totusi ce puteam face cand eram pe tusa o saptamana intreaga?
    -Cum te mai simti? M-a intrebat Konan curatand atent legumele pentru cina.
    Am murmurat un “bine”, zambindu-i scurt. Cand ma trezisem, ea era in salon alaturi de mine, intampinandu-ma cu un zambet mare pe fata. Era o prezenta tare placuta, imi aducea aminte de mama,  una din persoanele foarte importante pentru mine. Ea a fost mereu acolo sa aibe grija de mine si sa ma indrume. Probabil ar fi dezamagita de mine cand ar vedea ce fel de oameni am in preajma, dar si mandra pentru ca totusi resist intre lupi Alpha si ca am reusit sa-mi fac si prieteni. Am zambit instinctiv amintindu-mi diferite momente petrecute cu ea.
    -De ce zambesti, Ralu? A intrebat o voce gingasa, dar totusi masculina, clara ca un cristal.
    M-am intors asezand farfuriile pline cu bunatati pe masa.                                               
    -Ma gandeam la cat de mult tin la mama si la faptul ca n-am apreciat-o prea mult cand am avut-o langa mine, i-am raspuns  zambindu-I cald blondului care intrebase.
    O liniste apasatoare s-a lasat imediat dupa raspunsul meu. Ma simteam inconfortabil acum, n-as fi  vrut sa auda toti ceea ce am zis, credeam ca o sa continue sa vorbeasca intre ei, insa doar au ascultat acum fixandu-ma cu privirea. Am continuat neindemanatica sa asez farfuriile pe masa, apoi cand toti avea cate una  m-am asezat si eu.  Mi-am ridicat privirea tematoare spre ceilalti, dar toti se uitau in gol, gandindu-se la mamele lor.
    -Seamana cu tine?  S-a auzit o alta voce masculina, dar aceasta era copilaroasa si sugrumata, parca regretand ceea ce tocmai ce intrebase.
    Mi-am mutat privirea pe doi ochi ciocolatii superbi, un intreg mister se ascundea in ei, un mister pe care doar o curioasa la fel de mare ca mine, ar fi in stare sa il descifreze.
    -Doar la comportament, i-am raspuns scurt roscatului care ma privea curios cu o oarecare tristete.
    Am simtit o durere ascutita in picior, facandu-ma sa ma uit furioasa spre faptas. Aceasta ma privea cu niste ochi mari, expresia ei avertizandu-ma parca sa ma opresc aici cu aceasta conversatie. Imi facea semn sa ma uit spre Sasori. I-am urmat directia privirii, uimindu-ma cand am vazut ce pierdut in spatiu parea baiatul. Alexandra avea dreptate, probabil e un subiect sensibil pentru el, pana la urma, n-a avut parte prea mult timp de niciunul dintre parinti. Ma simteam vinovata pentru durerea roscatului, eu adusesem acest subiect in discutie fara sa-mi pese de sentimentele celorlalti. Am tresarit cand si-a ridicat privirea spre mine si pentru un moment, am putut vedea o tristete de o profunzime inimaginabila care mi-a taiat respiratia, dar ca si cum mi s-a parut, ochii sai au redevenit misteriosi. M-am uitat in jur, dar nimeni nu mai observase acea tristete.  Ma intrebam daca cumva mi s-a parut. Incetul cu incetul, masa s-a eliberat, ramanand doar 3 scaune ocupate. Am aruncat o privire spre roscatul care inca statea nemiscat pe scaun, privind fix peretele. Curiozitatea ma rode ape dinauntru, intrebandu-ma la ce se putea gandi acum, cu greu mi-am stapanit dorinta de a intreba. M-am ridicat si am strans farfuriile plasandu-le cu grija in chiuveta. Am dat drumul apei, gata fiind de spalarea vaselor. Senzatia pe care mi-o ofereau picaturile zdrobite de pielea mea fina era minunata si fascinanta. Magia apei a disparut insa cand in spatele meu s-a auzit un scaun scartaind, apoi pasi care se indepartau. Mi-am intors privirea, gasind un blond care tocmai se ridicase si el de la masa. Ramasesem doar noi doi. Imi era teama ca ma va intreba din nou despre intamplarea din camera, insa acesta doar veni langa mine pastrand tacerea. Ma uitam la el cu coada ochiului in timp ce imi faceam datoria. Cum nu puteam depune prea mult efort fizic, doream macar sa ajut prin casa. Am inchis robinetul, stergandu-mi mainile reci. M-am intins prin fata baiatului pentru a lua o carpa de pe partea cealalta a bucatariei. O alta mana a prins-o inainte sa pot ajunge la ea. M-am incruntand usor gandindu-ma la cat ma chinuisem sa ajung acolo fara sa-l ating.
    -N-ar trebui sa te soliciti prea mult, mi-a reprosat pe un ton parintesc in timp ce a inceput sa stearga vasele.
    L-am fixat cu privirea cateva secunde in sir, dar fata lui era inexpresiva.
    -Nu ma suprasolicit, i-am raspuns intr-un final furandu-I carpa din mana si continuand ce am inceput.
    A suras. Un suras atat de cristalin si de copilaros incat imi calmase mica furie. Imi displacea total cand cineva se baga in treburile mele sau imi oferea un ajutor necerut. Eram recunoscatoare, dar mai presus de toate, orgolioasa. Puteam termina si singura sarcina primita. Am zambit cand mi-am vazut treaba terminate, farfuriile stralucind de curatenie. M-am intors spre blondul care ma fixa cu privirea. Statea pur si simplu sprijinindu-se cu spatele de blatul aragazului cu mainile incrucisate la piept. Arata mult mai matur asa, poate chiar sexy. Am rosit putin la gandurile mele pana cand glasul sau rasuna in toata incaperea:
    -Si acum?
    -Nu stiu…m-as plictisi daca as sta degeaba, aveti vreo biblioteca pe aici?  Am intrebat uitandu-ma in jur daca totul era ok.
    Mi-a facut semn sa-l urmez. Nu remarcasem pana acum, dar avea un corp destul de frumos, care parea ca danseaza atunci cand merge. Il urmam pe niste scari ce duceau la un intuneric profund. Cand am ajuns la baza scarilor, m-am ciocnic de spatele masiv al blondului. S-a auzit un intrerupator, apoi in intunericul a fost inlocuit cu mici raze de lumina venite din tavan.  Era o bbiblioteca, una cu adevarat lunga. Am ramas cateva minute in loc, holbandu-ma la locul urias. Luminitele din tavan nu puteau acoperi toata zona, asa ca locul era pe jumatate scufundat in intuneric. Era ca un mosaic, o pata de lumina, o pata de intuneric. Baiatul era deja in cautarea unei carti. M-am repezit si eu pe unul din holuri, cautand cu privirea o carte cu un titlu cat de cat interesant. Cautam, printre miile de rafturi, fara sa am un subiect anume in minte. Intr-un final, o carte mare, groasa cu coperta rosie de catifea, mi-a atras atentia. Din pacate raftul era prea inalt pentru o fata asa scunda ca mine. M-am ridicat pe varfurile degetele, incercand sa ajung la misterioasa carte. Cand am reusit sa-I ating putin coperta, am zambit instantaneu. Brusc, o alta mana a scos cartea de pe raft. M-am gandit cand a ajuns Dei-kun aici asa repede. Atunci cand plecasem, el cauta o  carte pe alt hol, iar distanta de la mese pana aici era destul de mare. M-am intors pentru a face cunostinta din nou cu niste ochi caprui care mi-au taiat respiratia. Nu stiam ce cauta Sasori aici, acum. Nu stiam cum ajunsese aici, dar era bucuroasa ca ma ajutase cu acea carte. Ne holbam unul la altul. Mi-am coborat ochii pe buzele lui intre deschise. Era rozalii si putin umflate, parca invintandu-te sa le atingi. Fata lui era prea aproape de a mea, ceea ce m-a facut sa rosesc vizibil. Am observant cum buzele lui se unesc, formand un zambet miselesc. Remarcase ca ma holbam la buzele lui. Mi-am mutat rapid privirea ma sus, privind in ochii lui, reflexia mea. In acei ochi parea  ca se adapostise o intreaga galaxie, iar eu eram asa nerabdatoare sa o descopar. Impotriva vointei mele, mana mea se ridica lent, gata sa-i atinga fata perfecta. Incercam sa ma opun dorintelor animale de a sari pe el, dar oricat de controlata eram, nu puteam sa-mi opresc impulsul de a-l atinge. O data ce mana mea a ajuns in dreptul fetei lui, s-a oprit. Cu ultimul strop de control, am insfacat cartea si am inchis ochii multumindu-i pentru ajutor. Am auzit un “cu placere” si mi-am deschis ochii. Am auzit doar pasi indepartandu-se lent, odata ce linistea a acaparat zona in care ma aflam, mi-am lasat picioarele sa cedeze, cazand pe podea. Am oftat zgomotos, gandindu-ma la chipul lui. Vazandu-l atat de aproape, parea perfect.Mi-am privit mana care cu cateva minute in urma, era atat de aproape sa-l atinga. O parte din mine, isi dorea mult prea mult sa-l atinga, dar partea realista, stia ca el era doar o papusa. Mi-am scuturat  capul, aruncand toate gandurile legate de roscat, intr-un colt intunecat al mintii mele si mi-am concentrate atentia pe cartea din fata mea. Am sters cu mana praful de pe coperta, dezvaluind titlul: “Pactul”. Am deschis cartea la prima pagina, citind singura propozitie scrisa acolo: “Stim amandoi ca eu nu am inima, dar pot incerca sa te iubesc.”

    Cam tot incerc sa imi dezvolt abilitatile de scriere, asa ca sper ca nu am facut capitolul prea plictisitor cu multe amanunte care probabil sunt inutile...



    •°•Andy Quinn•°•
    Scriitor
    Scriitor

    Sex : feminin

    Mesaje : 2218

    Data de înscriere : 10/11/2011

    Re: Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Mesaj Scris de •°•Andy Quinn•°• la data de Sam 28 Mar 2015 - 23:04

    Foarte dragut acest capitol, draga mea Wink
    Sa stii ca mi-a placut foarte mult si nu a fost deloc plictisitor Smile
    As cere prea mult daca vreau si eu un sarut intre Sasori si Ralu? :>
    Oricum astept nextul!
    Spor la scris si la idei! Kiss

    Radovka
    Inactiv
    Inactiv

    Sex : feminin

    Mesaje : 12

    Data de înscriere : 19/04/2014

    Re: Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Mesaj Scris de Radovka la data de Joi 9 Apr 2015 - 21:40

    Capitolul 28
                                                      (Ale pov )

    Scuze de intarziere ,dar nu prea am fost in apele mele zilele astea .Speram sa aveti un Paste fericit alaturi de familie ..si toate cele bune !
    Spor la citit ! Kiss
      
    Sangele imi fierbea in vene .Inima batea nebuneste facandu-ma sa ametesc .Era asemenea unui roller coaster din parcurile de distractii .Toata acea tensiune si direfenta de altitudine care se amesteca cu adrenalina si senzatia de cadere libera .Simteam cum incepusem sa cad cu repeziciune  prin intuneric catre luminita atat de marunta de la capatul tunelului.
    Dar nu voiam asta .Incercam sa ma zbat sa opresc caderea ,dar nu puteam .Imi era frica .
    Era loc si pentru mine in lumina aceea ?
    Merit sa fiu acolo ?!
    Am inceput sa plang tipand dupa ajutor .
    M-am oprit .Lumina se departa .De ce se departeaza ? Trebuie  sa fug , sa ma intorc .
    Unde sa te intorci ? a intrebat o alta voce din intuneric
    Trebuie sa ajung la ...la. am spus uitandu-ma neajutorata in jurul meu .Era aici ..adica el .. buzele ..Nimeni ,nu  trebuie sa ma intorc la nimeni .Lumina e rea ,trebuie sa tip, sa ma zbat ,sa te las sa conduci. am spus asemenea unui robotel retragandu-ma in intuneric .
    Fetita buna! a tipat vocea incepand sa rada
     
    Cand m-am sculat era dimineata .Soarele acoperit partial de nori domnea pe cer incalzind aerul .Era zapuseala specifica unei zile de vara inainte unei ploi reci .
    Mi-am luat bustiera turcuaz bucurandu-ma de abdomenul care scazuse in dimensiuni .Pana la urma si pestera asta izolata de lume are rolul ei .Mi-am luat perechea de pantaloni de trening cu tur si am zbughit-o la masa .
    Nu stiu de ce ,dar ma simteam ca dupa o zi de foamete .Ieri parca mancasem , nu ?
    "Da chiar, ce am mancat eu ieri ?"
    -Alexandra .m-a salutat Pain facand sa imi uit ideea
    -Cu ce te pot ajuta Pain ? am intrebat salutandu-l militareste
    -Ah , doar ai ghija in ce incurcaturi te mai bagi .
    -Huh , dar in ultimul timp  nu am mai facut nimc,,chiar daca nu vrei sa ma crezi  Uchiha m-a sechestrat in camera si nu am de gand sa ma las calcata in picioare de el
    -Ieri 'erai de alta parere.Se pare ca nici tu nu esti nici pe departe un ingeras, asa ca asculta-ma bine ....
    -Nu ! Uite ce e ,nu imi place faza cu eu sunt mare si tare ,dar o accept .Asa ca si tu vei fi nevoit sa ma suporti pana iti dovedesc adevarul ,Nu stiu ce ai vazut tu ieri ,dar ultimul lucru pe care mi-l amintesc  este cum incercam sa-l omor la antrenamente asa ca nu poti inventa nu stiu ce scuze penibile ca sa scapi de mine.
    Acesta s-a incruntat o scanteie aprinzandu-i -se dincolo de masca  linistita .Il facusem sa clocoteasca .
    "Bravo Ale ! Pune-te cu Pain .Sunt sigura ca in curand o sa vrea sa iesiti si la o prajiturica asa ca intre egali ! "
    -Bine spus , din cate iti amintesti .a spus rece cu dezgust in voce dupa care a plecat in drumul lui lasand cuvintele sale sa imi zboare haotic prin minte .
    In bucatarie deja lumea era asezata la masa subiectul principal fiind mama Ralucai .
    "Ce ciudat ?"
    Nu am vrut sa deranjez asa ca m-am apropiat silentios de scaul meu dintre Dei si Konan
    -Doar la comportament, a  raspuns scurt roscatului care o privea pe Ralucu o vizibila tristete in ochi .
    Nu imi placea unde ducea discutia asta mai ales la micul dejun  asa ca am lovit-o usor pe Ralu pe sub masa pentru a nu insista pe acest subiect .
    Restul timpului a fost cufundat in tacere .
    Dupa masa m-am hotarat sa ma plimb pentru a ma dezmortii.
    Cand am iesit pe usa norii grei se adunau rapid pe cer blocand lumina soarelui .
    -Se pare ca va ploua in curand..
    Am  inceput sa alerg usor simtind lipsa castilor si a telefonului pe care am fost nevita sa le lasam in  vechea baza.
    M-am strambat reamintindu-mi de casa aceea a mortii.
    Padurea deasa din jurul bazei  era  racoroasa si cu un aer straniu , asemenea celor din filmele de goaza sau din cele cu varcolaci .Dese pline de copaci cu crengile ce pareau ca ar putea atinge cerul , mii de tufisuri cu fructe rosii si radacini proieminente iesite partial din pamant .Daca asa arata acum , nu vroiam sa fiu aici cand se va insera cu adevarat .
    Cu toate astea parea a emana o caldura ciudata .
    Am continuat sa merg fara un punc anume pana ce niste cuvinte in latina au rasunat in padure .
    Am continuat sa merg spre sursa acelora cuvinte pana ce un Kael gol de la bust in sus mi-a aparut in aria vizuala in timp ce incheta picaturi de apa dupa care le facea sa zboare in jurul lui
    -Esti ca mine ..am spus facandu-l sa tresara iar picaturile se oprisera din levitat cazand in apa cascadei .
    -Ale eu .iti pot esplica ,eu ..
    -Esti ca mine!am spus fiind cuprinsa brusc de o bucurie necunoscuta mie .Adica ..am spus aratand spre o piatra din apa inghetand-o ..Eu inca nu le pot face sa leviteze.
    -Ah, Ale .a spus apropiindu-se cu un oftat de mine .Imi faci munca atat de grea .a spus apropiindu-se prea mult de mine.Vreau sa te indepartez si tu ..tu apari plina de surprize in calea mea facandu-ma sa imi pierd controlul .
    -Kael ..in legatura cu sarutul .eu .
    -Shh.Stiu .Doar ca ,nu e prea dragut sa stii ca fata de care iti place nu simte la fel .
    -Vrei sa spui ca!? am intrebat corpul tresarindu-mi involultar astfel sangele incalzindu-mi obraji.
    -Cam da . a spus incepand sa rada mici gropite dormandu-i-se in obraji
    -Eu..
    -Nu ! Nu vreau sa te simti vinovata ,doar ca vroiam sa stii asta ca .
    -Kael! am tipat facandu-l atent .Poate ca nici eu -am spus evitandu-i privirea jucandu-ma cu o mica pietricica -Nu sunt asa sau nu , nu am fost asa indiferenta la acel sarut ..
    -Atunci ma bucur sa aud asta . a spus lundu-mi in causil mainii obrajul atragandu-mi atentia la ochii sai
    Ah , acei ochii de culoarea ierbii crude jucau un dans de la buzele mele si ianpoi in ochi parca cerandu-mi permisiunea pentru ceva ce stiam ca nu era corenct ,dar atractia era prea mare si nu ii puteam reista ,sau nu vroiam sa ii rezist .
    A doua oara ,fara ploaia rece cazandu-ne pe trup si infiorandu-ne buzele sale erau ciudat de calde si moi ,cu un vag gust de vanilie .
    Acesta si-a departat pentru un moment buzele de ale mele dupa care acestea sau unit din nou mai intens.
    Desi sarutul sau imi facea trupul sa vibreze simteam ca lipsea ceva .O dulceata si un gust usor de cafea cu lapte.
    Involuntar i-am invadat gura cautand dupa acea dulceata , dar era fara rost.
    M-am departat parca simtind cum ceva se rupe in mine ,dar am ignorat sentimentul.Singurele buze pe care le-am atins erau ale lui Kael iar aroma sa era cu totul deferita.
    "Bine spus din cate iti amintesti" cuvintele lui Pain si-au croit drum spre constientul meu din nou tragand un semnal de alarma .
    -Cine mai esti si tu ?!voce furioasa a lui Uchiha a spart orice atmosfera romantica care se formase.
    -Pleaca Uchiha n-am chef ! Am tipat simtind cum toata iritarea de pe pamant se aduna in corpul meu .Cine esti tu sa ma intrerupi pe mine !
    -Ce parte din nu mai umbla ca o femeie usoara nu intelegi! A tipat facand ceva sa se rupa in mine ...
    -Cine esti tu sa te iei de ea ! Daca o mai jignesti odata o sa am grija sa zaci pe marginea lacului.
    -Sa te vad cap de porumb .
    Kael a pornit cu un pumn spre el ,dar Uchiha l-a blocat usor .
    -Cu asta vrei sa te mandresti pustiule? A intrebat batjocoritor Itachi
    -Nu ,cu asta !
    Mii de bucati de gheata au zburat inspre Uchiha arzandu-i hainele .Era un foc rece .Nu degeaba se spunea ca in iad e frig .
    Cand flacarile s-au marit am chitait de frica.Uchiha a profitat de acest lucru care l-a dezarmat pe Kael si a suflat o spera de foc spre el.
    -KAEL! am tipat pana ce bila sa ajunga la el .Era prea tarziu.Acesta pornise involuntar bilele de gheata, contactul dintre acestea au provocat o explozie care venea cu rapiditate spre mine .
    Totul parca era clar.Viata de cand eram in lumea reala , ajungerea aici, calatoria de acum cateva zile ,demonul ,Maya , sarutu..puteam vedea totul...tot ce se petrecuse ,dar destinul ma surprindea din nou dandu-mi lovitura de gratie .Era Uchiha care sarise cu mine in apa pentru a ma proteja .Priveam uimita cu gura deschisa neputand sa ma misc desi stiam ca apa imi infunda plamanii..
    Totul se intuneca ..se amesteca cu ceata.doar buzele calde cu aroma aceea atat de inebunitoarea de cafea care imi suflau aer ramanea vesta mea de salvare.

    •°•Andy Quinn•°•
    Scriitor
    Scriitor

    Sex : feminin

    Mesaje : 2218

    Data de înscriere : 10/11/2011

    Re: Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Mesaj Scris de •°•Andy Quinn•°• la data de Vin 10 Apr 2015 - 0:25

    Ce mai capitol Love it Mi-a placut la nebunie Smile 
    Nu prea imi place de tipul ala Kael.... E ceva foarte ciudat la el Think
    Oricum, capitolul a fost grozav Big smile 
    Astept nextul! Spor la scris si la idei! Kiss

    Kittyx
    Nou venit
    Nou venit

    Sex : feminin

    Mesaje : 36

    Data de înscriere : 15/07/2012

    Re: Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Mesaj Scris de Kittyx la data de Joi 30 Apr 2015 - 9:48

    Capitolul 29 (Ralu pov)

    In toata linistea profunda din biblioteca, un singur zgomot se auzea. Degetele mele bateau cu putere in masa din lemn masiv. Eram stresata, dar mai presus de toate, confuza. Incercam sa citesc ultima propozitie de pe foaie de ceva timp, insa mereu ma pierdeam in spatiu, iar privirea mea devenea goala.
    -Mai bati mult? S-a auzit o voce iritata.
    Am tresarit brusc din gandurile mele, uitandu-ma nedumerita la blondul din fata mea. Era aplecat asupra unei carti si ma privea usor stresat.
    -Scuze, am murmurat mai mult pentru mine. Nu stiam ca te deranjeaza.
    -E ok, doar ca faci asta de cand ai revenit cu acea carte ciudata, mi-a explicat bland.
    S-a intins peste mana, apropiindu-si mana de fruntea mea. Cand mana lui a facut contact cu pielea fruntii mele m-am inrosit.
    -Esti fierbinte si esti asa de cand te-ai intors, a spus calm neluandu-si mana de pe fruntea mea.
    Ma inrosisem si mai rau la auzul cuvintelor. Cu toate ca el se referea la altceva, mintea mea perversa era activa si nu-mi dadea pace. S-a aplecat mai mult peste masa care mi se parea mult prea ingusta acum. Fata lui a ajuns doar la cativa centimetrii de a mea. Ii puteam simti respiratia pe buzele mele ceea ce ma incanta dar imi dadea si emotii. Fara sa-mi pot da seama, a ocolit masa si a venit fix langa mine, privindu-ma. Eu ramasesem pe scaunul meu nemiscata, pierduta in oceanele ce ma sfredeleau. Ceva era in neregula cu mine, parca hormonii imi jucau feste, iar apropierea unui baiat de mine, era pur si simplu extaz.
    -Ai racit de curand sau ce s-a intamplat? M-a intrebat ingrijorat in timp ce mainile lui umblau nestingherite pe fata mea, verificandu-mi temperatura.
    -Sunt bine, am raspuns vag, prinzandu-l de incheieturi.
    Am incercat sa-i indepartez incet mainile insa parca toata forta mea disparuse, la fel ca aerul din plamanii mei cand si-a apropiat fata mai mult pentru a ma privii in ochi.
    -Stii ca nu trebuie sa te fortezi, mi-a reprosat grijuliu.
    M-a sarutat parintesc pe frunte, in timp ce eu ma topeam alaturi de inima mea. Un zgomot puternic a rasunat in toata sala facandu-ne sa tresarim. Amandoi ne-am intors spre un culoar intunecat de carti cautand cu privirea indicii. Blondul isi infasurase mana protectiv in jurul taliei mele, fiind gata sa ma apere de orice. Inima imi bubuia in piept in timp ce eu speram atat de mult ca in linistea aceea profunda, sa nu se auda. La o inspectia mai atenta a culoarului am realizat ca una dintre cartile de pe rafturile inalte, cazuse. Era mult prea intuneric pe acel culoare asa ca tot ce puteam vedea era doar cartea cazuta si deschisa pe podea. Odata ce mana baiatului mi-a eliberat talia din stransoare, s-a dus sa ridice cartea cazuta. Am oftat mut, respirand cu greu si luand guri mari de aer, de parca uitasem sa respire pana acum.
    -Ce ciudat, nu e nimeni aici, m-a informat baiatul.
    Mi-am ridicat privirea spre el, admirandu-l.  Isi strecura degetele cu usurinta prin parul auriu ce-i cadea peste umeri. Parea a fi un zeu. Muschii i se puteau observa usor sub hainele negre ce-i dadeau o tenta si mai sexy. Felul in care isi dadea parul pe spate, era prea dulce. Imi zambi innocent si prietenos, aratandu-si acele gropite superbe care ma innebuneau de cand am ajuns aici. Era un demon, un demon cu infatisare de inger. Pasea elegant spre mine, in timp ce eu ma holbam la farmecul lui incontestabil. Vocea mea interioara nu intarzia sa apara, “asta nu e bine!”. Am scuturat din cap, revenindu-mi parca din transa. Venindu-mi in fire, mi-am dat seama ca acea carte nu putea sa cada pur si simplu. Erau prea inghesuite in raft, ca sa poata cadea de una singura…doar daca…cineva a impins-o. Nu credeam ca mai era cineva cu noi in biblioteca, totusi teoria ramanea in picioare pana la proba contrarie.
    -Mergem? Poti citi cartea si sus, m-a intrebat blondul intinzand mana spre mine.
    Mi-am atintit privirea spre mana lui pentru cateva secunde gandidu-ma cat de mult mi-ar placea sa ma tina de mana. Mi-am plasat mana intr-a lui, strangandu-mi-o puternic. M-am ridicat de pe scaun luandu-mi cartea cu mana libera si m-am lasat condusa de blond. Ma strangea puternic, ca si cum as fi fugit daca mi-ar fi dat drumul. Drumul spre camera de zi a fost scurt si fara vreo conversatie care sa ma mai distraga. O data ajunsi, am fost intampinati de privirile curioase atintite asupra noastra. M-am inrosit la gandul ca ceilalti ne vedeau in aceasta ipostaza, insa ma bucurasem ca Deidara nu-mi daduse drumul la mana nici cand observase ca ceilalti se holbeaza. Am cercetat prin jur, curioasa, si mi-am oprit privirea pe un chip familiar, care intamplator doream sa-l vad. Cand Sasori a observant ca ma holbam la el, si-a intors privirea. M-am lasat in continuare condusa de blond pana in bucatarie, insa inainte de a iesi din camera, am privit in urma mea, marindu-mi ochii cand am observant cum roscatul se indrepta rapid catre scarile ce duceau spre camere. M-am oprit in spatele blondului cand a incetat sa mai inainteze. Am aruncat o privirea fugara pe fereastra observand norii negri ce amenintau venirea unei furtuni.
    -Mi-am amintit, am ceva de facut, revin repede, mi-a spus intorcandu-se la mine si zambindu-mi. Si, a adaugat, asteapta-ma aici, revin repede.
    Am asteptat si am privit cum a pasit afara ape usa, departandu-se de baza. Stiam ce aveam de facut, trebuia sa discut ce s-a intamplat in biblioteca si trebuia sa o fac cat mai repede. Simteam nevoia sa ma lamuresc. Am taversat camera de zi, urcand grabita scarile. Ajuns la primul etaj, il cautam din priviri pe acel roscat de care aveam nevoie acum. Am mers de-a lungul holului ajungand la camera lor. Intamplator usa era intredeschisa, parca invitandu-ma sa intru.Am impins usa pentru a-mi face loc, pasind timida in incapere. Am inchis grijulie usa in urma mea.
    -Ce vrei? S-a auzit in spatele meu un ton mult prea rece.
    Imi inghitisem limba, puteam spune ca tremuram de frica. Cu mult curaj am reusit sa scot cateva cuvinte, ignorand nodul ce mi se pusese in gat.
    -Doream sa discutam despre ce s-a intamplat..mai devreme in biblioteca…am spus, glasul aproape frangandu-mi-se la final.
    M-am intors usor, privind imaginea unui baiat ce statea intins pe jos, sprijinindu-se cu spatele de un perete, iar mana de genunchiul indoit. Se uita pe fereastra camerei, evitand orice contact vizual. Ii studiam atenta orice detaliu, orice miscare.
    -Nu cred ca e ceva de discutat, a continuat cu acelasi ton rece care mie imi frangea inima.
    -Ba da…adica..atunci…eu..dar am fost intrerupta de privirea rece pe care mi-a aruncat-o cand si-a intors privirea. Pur si simplu inghetasem, nu stiam de ce avea efectul acesta asupra mea, dar cert era ca trebuia sa schimb asta. M-am apropiat incet de el, lasandu-l sa ma urmareasca curios. M-am asezat pe genunchi langa el. Mi-am dres glasul, stabilind un contact visual cu el, sperand sa nu-mi tremure vocea.
    -Totusi..eu cred ca ar trebui sa  discutam…adica..nu inteleg ce cautai acolo…si tocmai in locul in care eram eu...
    M-a privit profund, neimplinindu-mi dorinta secreta de a trada vreo emotie.
    -Credeam ca m-am facut inteles ca te voi veghe in orice minut, 24 din 24, a spus cu un ton mai inghetat decat pana acum in timp ce un fulger a luminat incaperea.
    Ma simteam ca intr-un film horror. Nu stiam cand incepuse furtuna afara, dar stiam ca imi inducea fiori reci pe sirea spinarii. Brusc, mi-am amintit de micul incident din biblioteca, gandindu-ma mai atent la spusele lui si teoria mea, totul se lega.
    -Tu ai daramat cartea atunci, am spus surprinzandu-ma si pe mine. De ce? Am intrebat curioasa.
    Si-a intors privirea, urmarind furtuna de afara, ma intrebam daca e mai interesanta decat mine.
    -Nu conteaza, dar vad ca ai fi un detective perfect, alaturi de micul tau “Watson”.
    Simteam o tenta de  gelozie in remarca lui.
    -Nu credeam ca fetele din lumea ta sunt asa, usuratice, a continuat accentuand ultimul cuvant.
    Ceva s-a rupt din mine in acel moment. Mandria mea era pur si simplu calcata in picioare, iar nervii mei erau intinsi la maxim. Acel cuvant pe care l-am urat toata viata, imi era acum aruncat in fata, plin de venin. Nu eram o usuratica, si stiam asta foarte bine. Iar faptul ca cineva ca el, care nu ma cunoaste si nu-mi cunoaste principiile, sa ma jigneasca in felul acesta, era inacceptabil.
    -Scuza-ma?! Am spus socata si furioasa.
    -Nu e nevoie sa te scuz, de la acel tip de la festival pana la colegul meu de camera. Ce vrei sa reusesti? Sa cuceresti o lista intreaga de baieti? Sa te distrezi? A spus scuipand cuvintele printre dinti intorcandu-si privirea goala asupra mea.
    Se juca cu nervii mei si ma calca pe coada. Puteam suporta orice pana la jignirile la adresa mea si a prietenilor mei. M-am lasat condusa de impulsul furiei, palma mea facand contact cu obrazul lui, intorcandu-i capul in directia ferestrei.
    -Nu am facut nimic cu nimeni, nu inteleg de ce purtam aceasta discutie! Nu inteleg cu ce drept ma judeci in felul acesta cand nici macar nu ma cunosti! Doar am stat in preajma unor baieti, dar nu am facut nimic indecent, deci cu ce drept iti permiti sa imi invadezi viata personala? Din cate imi amintesc, nu imi esti nici frate, nici tata, nici var, nici iubit! Nu ne leaga nimic decat o amarata relatie de elev profesor! Mi-am exteriorizat sentimentele, poate cu un volum al sonorului mai tare decat doream.
    -Tu ai inceput aceasta discutie! A strigat si el la randul lui. 
    -Si tot eu  o sa o termin, am spus atat de calm incat m-am surprins si pe mine. M-am ridicat ca fulgerul am si am iesit afara din camera aceea blestemata, trantind usa in urma mea. Toata casa era luminata de fulgere, in mod normal m-as fi speriat dar acum, acum sangele imi fierbea in vene, in timp ce in minte imi rasunau aceleasi cuvinte acuzatoare. N-am mai rezistat presiunii si am cedat nervos, dand frau liber lacrimilor. Nici nu mi-am dat seama cand am ajuns in bucatarie dand de un Deidara ud care ma privea confuz. Nu am putut sa nu remarc ce bine arata cu hainele ude pe el, insa nu era timp pentru asa ceva, eram nervoasa si dezamagita. M-am uitat la el, incercand sa opresc suspinele ce amenintau sa apara alaturi de lacrimile fierbinti ce mi se scurgeau pe fata.
    -Ralu? Ce s-a intamplat? A intrebat grijuliu apropiiindu-se de mine cu bratele intinse.
    Nu am putut raspunde intrebarii lui, nodul din gat oprea toate cuvintele. L-am oprit inainte sa ma imbratiseze. Eram constienta ca-l refuz, dar nu el era ceea ce aveam nevoie acum. Privirea lui imi cerceta fata, cautand un mod de a-mi deschide ochii. Ii tineam inchisi inca de cand il vazusem ud, nu puteam face contact vizual, nu acum, m-as fi lasat prada lui si bratelor primitoare si calduroase. Doream doar sa fiu singura. Am dat dezaprobator din cap, incercand sa il fac sa ma lase in pace. Am inaintat spre usa si am deschis-o, furtuna nu incetase, insa nu-mi pasa daca aveam sa ma ud putin. Stiam doar ca aveam nevoie sa fiu singura in padure, ca sa-mi pot reveni din soc. Am pasit afara, in ploua, lasand  picaturile de apa sa se zdrobeasca de corpul meu. Cu fiecare pas pe care il faceam lasam mai mult in urma trecutul, simtindu-ma mai sigura pe alegerea mea. Auzeam strigate, urlete, care doreau sa ma intorc, dar nu-mi pasa. Eram egoista si ranita. Incetul cu incetul am patruns mai adanc in padure, intr-un intuneric profund. Soarele apusese. Doar luna ma mai acompania spre nicaieri. Eram obosita, slabita, ranita sufleteste, cu siguranta aveam sa capat o raceala zdravana dupa cat timp mersesem de nebuna prin ploaie, dar cui ii pasa in acest moment? In orice caz, nu mie si nici lor cu siguranta. Radeam de cat de neajutora eram in acest moment, de cat de mult  am decazut. Radeam de mine si de toate greselile mele. M-am asezat langa trunchiul unui copac, rezemandu-ma cu spatele de scoarta. Incercam sa privesc prin padure, insa acel intuneric era de nepatruns. Hainele ude, mi se mulau pe corp, facandu-ma sa simt vantul rece care batea puternic, pana in oase. Imi era asa frig. Am inchis ochii rugandu-ma sa ma incalzesc. Imi frecam alert bratele in speranta ca voi reusi sa produc niste caldura. Am auzit niste fosnete in jurul meu, apoi brusc, frigul disparuse, fiind imbratisata acum de o caldura foarte primitoare. M-am asezat mai bine langa copac, lasandu-ma prada somnului.
    O multime de pasi iritanti m-au fortat sa-mi deschid ochii somnoroasa.Dupa mai multe incercari nereusite de a deschide ochii, o lumina puternica m-a intampinat. Am privit un pic in jur fiind foarte surprinsa.Un tusit fortat, m-a facut sa-mi intorc ochii spre 2 barbati. Unul ma privea cu mirare in timp ce privirea celuilalt exprima o mare teama de necunoscut. Acea teama care te loveste cand tii un secret ascuns si esti aproape sa te dai de gol.
    -Ce s-a intamplat aici? A intrebat Sasori marindu-si ochii in timp ce privea  in jurul meu.
    Nici eu nu stiam ce s-a intamplat aici..desi cu siguranta are legatura cu mine…Totul in jurul meu era ars, pe o raza destul de mare. Nu puteam intelege ce anume cauzase acest incendiu, dar cert era ca intrebarea roscatului ma pusese pe ganduri. Deidara s-a apropiat de mine cautandu-ma cu privirea de rani. Mi-am privit si eu hainele, care erau arse, bluza de pe mine ramasese intreaga doar in jurul bustului, cat despre pantaloni, pot spune ca devenisera boxeri. Ma simteam ca Hulk, probabil o varianta feminina si originala.Insa ceea ca ma uimea si mai mult, era faptul ca eram total in regula, nici o arsura, absolut nimic.
    -Esti in regula? M-a intrebat blondul ajungand la nivelul meu.
    -Nu prea stiu…am murmurat nesigura pe mine, uitandu-ma in jos.
    M-a imbratisat calduros vazand ca sunt in regula. Am raspuns imbratisarii, privind peste umarul lui la roscatul care cauta indici in jur. Speram sa nu gaseasca nimic, eu stiam prea bine acum, ce se intamplase de fapt, dar nu-mi doream sa mai inteleaga si altii.
    -Toate urmele duc spre un singur loc, a spus privindu-ma fara nici o emotie.
    Am impietrit, sperand sa nu zica ceea ce credeam eu. S-a apropiat de noi si m-a examinat:


    -Spre tine, m-a fixat cu privirea. Ce esti tu? O torta umana? 

    •°•Andy Quinn•°•
    Scriitor
    Scriitor

    Sex : feminin

    Mesaje : 2218

    Data de înscriere : 10/11/2011

    Re: Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Mesaj Scris de •°•Andy Quinn•°• la data de Joi 30 Apr 2015 - 14:23

    Ce mai capitol! :>
    Mi-a placut la nebunie acel moment dintre Ralu si Deidara, dar acea discutie dintre Sasori si Ralu m-a dat efectiv pe spate Smile
    Se vede de la o posta ca roscatul este gelos... Oare ce o sa se intample in continuare acum ca Sasori este mai aproape sa afle de puterea fetei?
    Astept nextul! Spor la scris si la idei! Kiss

    Radovka
    Inactiv
    Inactiv

    Sex : feminin

    Mesaje : 12

    Data de înscriere : 19/04/2014

    Re: Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Mesaj Scris de Radovka la data de Mar 16 Iun 2015 - 21:08

    Capitolul 30
                      (Ita pov)


    Cu cateva ore inainte Desi incercam sa dau uitarii intamplarile de ieri sarutul nu contenea sa reapara in mintea mea disturbandu-mi atentia. -"Nu ai scuza pentru iesirea de ieri tipa nemultumita vocea mea interioara. "Nu poti nega ca o iubesti " "Nu o iubesc !O urasc atat de mult incat abia astept sa o omor. Sa vad cum sufera dupa ce face pe victima. Nu este decat o femeie usoara care cauta in fiecare seara alt pat." "Asta sunt doar motive nefondate ca sa te convingi pe tine ca nu o iubesti ,dar nu e asa.Mai aveai putin si sareai la gatu prietenului tau pentru ca o tinea in brate .Iti este atat de frica sa redevii tu incat te agati de iluzii" -Inceteaza! Am tipat aruncand paharul cu sake in perete -Nu simt nimic pentru ea .Asta e doar placere carnala si o sa termin cu ea chiar acum. Am luat kunaiul cu care m-am jucat involuntar pana acum si am plecat in cautarea ei . Era tot ce am nevoie ca sa scap de ea definitiv. Nu mi-a luat mult ca sa o gasesc si nu mare mi-a fost mirarea ca se saruta cu un alt baiat. "Iluzii nefondate pe naiba !"am tipat pentru vocea feminina ce ma sacaia Am coborat cu maxilarul inclestat din copaci si le-am intrerupt minunatul moment.
    Cine mai esti si tu ? Am intrebat sceptic -N-am chef Uchiha ! A tipat piticania cu fata rosie .Cine esti tu sa ma intrerupi pe mine ! Ma face sa rad.Un copil idiot crede ca imi poate face fata .O sa ai arat eu actiune imediat ce scap de mascariciul asta cu cap de porumb. ''Dar asta nu inseamna ca nu te mai poti juca cu nervii ei " -Ce parte din nu mai umbla ca o femeie usoara nu intelegi! am tipat facand-o sa-si puna masca de catel plouat. -Cine esti tu sa te iei de ea ! Daca o mai jignesti odata o sa am grija sa zaci pe marginea lacului. -Sa te vad cap de porumb . am replicat taios satul de tupeul oamenilor din ultimele luni.Cineva trebuia sa-l puna la punc iar eu sunt mai mult decat bucuros sa il invat o lectie . Tipul a pornit cu un pumn spre mine ,dar pana si un pustan il putea evita -Cu asta vrei sa te mandresti pustiule? -Nu ,cu asta ! A tipat si mii de bucati de gheata au zburat inspre mine facandu-mi hainele sa arda . 'Nu e ninja pentru ca nu ii pot simti ceacra. Ah, sigur e vreun experiment a lui Orocimaru . Ma si miram cum de a renuntat asa de repede.Problema e de ce le-a vrut de la inceput,ce au asa special incat sa ii trezeasca "apetitu" ?". M-am uitat fugar la ea si la pietrele ddin jurul sau care erau inghetate. "Nu se poate .." Am tresarit cand un nou val m-a atins din cauza neatentiei.Gata cu joaca o sa ii arat eu foc daca vrea sa se joace cu el. Ambii am pornit atacul contactul dintre cele doua facand o explozie. Brusc explozia a scapat de sub control si a pornit spre piticania care il tot striga pe cap de porumb. Daca nu se misca va muri. Pentru numele lui..idioat-o miscate! Am tipat ,dar aceasta nu m-a auzit. Imaginea parintilor mei morti m-a facut sa fug cu toata puterea sprea ea. Nu o puteam lasa sa moara.Nu o pot pierde si pe ea.Am sarit sa-i acopar trupul pana ca explozia sa o atinga,dar aceasta se dezechilibra si am cazut amandoi in apa. Ale pov Atunci can m-a scos la suprafata apei respiram greu amandoi. Hainele se lipeau de corpurile noastre iar picaturi mari de apa se scurgeau pe trupurile noastre acum lipite pe malul apei. -M-ai..m-ai salvat?! De ce ?! Fantoma de la conac , blestemul de ce ?! Vorbeam fara sa-l privesc in ochi din cauza lacrimilor si a caldurii din pieptul meu care ma facea sa ard . -Ah Doamne ?!! Imi pare rau ! Am fost o scorpie tatala.Ah, Ralu si Dei sigur ma vor ocoli daca vor afla ce e in mine . O sa raman singura pe veci si nimeni nu o sa mai ma iu... -Ajunge ! A tipat Itachi facandu-ma sa-l privesc in ochi.Nimeni nu o sa te abandoneze ! Nimeni nu trebuie sa afle de spirit .O sa o ducem la capat . -Exista noi ? ...am intrebat cu rasuflarea taiata privindu-l atent in ochi -Blestemul ne leaga deci evident suntem amandoi bagati in asta. -Evident am spus recapatandu-mi suflul. " Nici nu stiu de ce te asteptai la altceva" "Imi place sa visez" " Visele astea o sa iti vine de hac intr-o zi !" -Ar fi bine sa plecam se face tarziu.am spus pastrandu-mi privirea in jos din cauza lacrimilor in timp ce ma ridicam. -Ah Doamne ce-mi faci ?! -Ce s.. Dar nu am apucat sa termin ca mana sa m-a tras aproape de corpul sau buzele sale capturandu-le pe ale meke intr-un sarut scurt ,dar flamand care mi-a consumat tot aerul din plamani . -Nu iti promit nimic,dar o sa incerc .Doar sa nu te mai imbraci in halul asta pentru ca jur ca o sa te bat pana iti inrosesc fundu. A spus incercand sa isi ascunda zambetul .Asa ca nu mai plange pentru ca e ceva acolo care ma roade.Ceva ce nu am mai simtit de multa vreme si imi este greu si ma aduce la nebuie dar.... -Shh am spus punandu-i mana pe piept .Incercam . -Si daca mai intri in perimetrul buzelor tipului aluia jur ca-i rup picioarele

    •°•Andy Quinn•°•
    Scriitor
    Scriitor

    Sex : feminin

    Mesaje : 2218

    Data de înscriere : 10/11/2011

    Re: Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Mesaj Scris de •°•Andy Quinn•°• la data de Mier 17 Iun 2015 - 14:05

    Oh, sfanta aluna! A sosit nextul!Bautura
    Sa stii ca mi-ai facut ziua mai buna aducand capitolul Smile 
    Mi-a placut la nebunie :> Uhu, Itachi-san, ce faci tu cu Ale? Whistling
    Oricum, eu astept nextul si cum scoala s-a terminat, sper ca nexturile sa vina pe banda rulanta Laugh
    Spor la scris si la idei! Kiss

      Acum este: Mar 6 Dec 2016 - 14:04