╰☆ L.C.P ☆╮

^.^ Bun venit! ^.^
Dacă iți place forumul nostru si vrei să ni te alături, înregistrează-te și fă parte din "Familia de Nebuni"! Aici te poți distra și iți poți face mulți prieteni! Intră și Have Fun Love

Vă mulțumim de vizită! Și vă urăm o zi bună în continuare! Smile

Felicitări, bunnylovers! Lucrarea o puteți citi aici: Lucrări Concurs Proză - Septembrie 2016

    Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Distribuiti

    Diana Andrada
    Nou venit
    Nou venit

    Sex : feminin

    Mesaje : 81

    Data de înscriere : 12/06/2013

    Re: Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Mesaj Scris de Diana Andrada la data de Lun 2 Iun 2014 - 19:09

    Sa nu mai faceti NICIODATA asta!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! Am crezut ca ati renuntat la fic. Mi-ati dat palpitatii!!! Aveti noroc ca v-a iestit capitolul asta......pe cine pacelesc?...toate capitolele va ies. In sfarsit. Un sarut. God, de cand il asteptam. Si Itachi s-a dat la Ale Big smile (nu credeam ca mai prind ziua asta). Hihihi. Si mai e si pervers, ce-mi place!!!!(aplaudam). De Konan si Pain nu ma mir. Dar imi place despre ei. Capitolul e genial si abia astept sa vad ce se mai intampla in sezonul 2. O si..... NU-MI MAI DATI PALPITATII. Pot murii. Si asta nu ar fi bine.

    Radovka
    Inactiv
    Inactiv

    Sex : feminin

    Mesaje : 12

    Data de înscriere : 19/04/2014

    Re: Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Mesaj Scris de Radovka la data de Lun 2 Iun 2014 - 21:53

    Stai linistita nu am renuntat la fic doar ca eram in pana de idei.Ne bucuram ca-ti place si vroiam sa iti spun ca nu este sezonul doi ci este un episod special.Sezonul doi va fi si mai si ,dar deocamdata mai avem mult pana sa ajungem acolo.Inca odata multumim pentru aprecieri ! Kiss

    Blek angel
    Nou venit
    Nou venit

    Sex : feminin

    Mesaje : 52

    Data de înscriere : 17/05/2014

    Re: Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Mesaj Scris de Blek angel la data de Mier 4 Iun 2014 - 1:01

    Imi place mult ficul vostru ! Este amuzant dar are și părţi serioase ! Este genial! Abia aștept nextul,SUCCES LA SCRIS ! Paa.... Smile

    Blek angel
    Nou venit
    Nou venit

    Sex : feminin

    Mesaje : 52

    Data de înscriere : 17/05/2014

    Re: Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Mesaj Scris de Blek angel la data de Mier 4 Iun 2014 - 20:53

    Mia plăcut mult capitolul ! Așa multe intrebări fără răspuns,personaje care incă sunt ascunse in umbră , noi sentimente intre personaje ,este foarte interesant suspansul care te macină și te face ca atunci când incepi să citesti un nou capitol să te intrebi " oare vor afla identităţile persoanelor misterioase? " "oare vor afla cine sunt cu adevărat?" "Prin ce peripeţie o să mai treacă acum ? " deși suspansul te chinuie ca o otravă ,otrava este una dulce deoarece nu ar mai fi interesant dacă ai afla totul de la inceput ! Imi place mult de tot cum scrieţi ! Abia aștept capitolul următor! Paaa.. Smile

    Kittyx
    Nou venit
    Nou venit

    Sex : feminin

    Mesaje : 36

    Data de înscriere : 15/07/2012

    Re: Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Mesaj Scris de Kittyx la data de Mier 4 Iun 2014 - 21:11

    OK, deci ideea sta in felul urmator, nu am timp vineri sa postez deci postezi azi, si postasem capitolul apoi l'am sters asta pt ca nu eram sigura de o faza din capitol si am uitat sa il mai verific a treia oara Laugh  deci practic acum il re-postez.

                                                                              Capitolul 13



    Mi-am deschis ochii plansi si am privit in jur. Aceeasi camera rece, aceeasi camera sumbra, aceeasi camera inchiriata. Nu stiam cat dormisem, nu stiam cat era ceasul. Ploaia inca nu se oprise. Am certat cu privirea prin camera, dupa acei ochi blanzi, insa nu i-am gasit. Eram singura in camera cu Sasori. Baiatul se uita linistit pe geam, parea pierdut in ganduri. M-am ridicat greoi si am intrebat cu vocea stinsa:
    -Unde e Deidara?        
    Nu am primit niciun raspuns, inca statea acolo uitandu-se pe geam. Cu pasi mici m-am indreptat spre baie, insa si aceasta camera era goala. Capul imi bubuia de durere. Am iesit din baie, pregatita sa intreb inca o data.
    -Cine sunteti voi cu adevarat? De unde ati venit? A intrebat roscatul inca privind fix prin geam.
    Intrebarile lui m-au lovit din plin,umplute cu venin. Aveam impresia ca asta e un perete din ciclul despre care imi vorbeau parintii, un perete peste care trebuie sa trec sau sa il daram, totul consta in alegerea mea. Am deschis gura, incercand sa formez propozitii.
    -Vreau un raspuns! Si il vreau acum! A tipat acesta in timp ce se ridica si se indrepta cu pasi dementiali spre mine. Parea a fierbe de furie, dar in acelasi timp parea a fi calm. Nu stiam ce sa spun, nu-mi gaseam cuvintele. Il priveam fix in ochi, la fel facand si el cu mine. Usa s-a deschis larg facandu-ne sa tresarim. Blondul a intrat in camera tinand doua farfurii pline cu mancare. Imediat ce a intrat in camera, Sasori a iesit pe usa, exact ca si cum nimic nu se intamplase. Nu stiam ce sa spun, eram socata de reactia lui, dar in acelasi timp bucuroasa ca am fost salvata de Deidara. Usa s-a trantit in urma roscatului. Ma holbam la usa, sperand sa se intoarca, chiar nu stiam de ce doream sa se intoarca, tot ce stiam e ca doream sa nu fi plecat si sa ma fi lasat sa-i explic. Mi-am intors privirea spre blondul care tocmai se asezase la masa.
    -Am crezut ca nu te mai trezesti, ai dormit 3 ore in continu, pareai ca ai un vis urat, din cate am inteles de la Sasori, la un moment dat ai inceput sa plangi.
    -Hm?
    -Am iesit din camera pentru ca aveam putina treaba, iar cand m-am intors Sasori statea langa tine suflandu-ti aer rece pe frunte, a zis ca asa probabil te vei linisti. Nu mananci? A intrebat indicandu-mi farfuria inca plina de langa el.
    -Nu prea imi e foame sincer….i-am raspuns incercand sa procesez informatiile primite.
    -Ar trebui sa mananci, imediat ce se opreste ploaia, pornim la drum si nu ne mai oprim pana la destinatie. In plus trebuie neaparat sa ajungem azi.
    -Um…bine…am zis in timp ce m-am asezat la masa. “De ce a facut Sasori asta, de ce ar fi avut grija de mine…iar acum brusc aceste intrebari neasteptate….nu inteleg…nu ii inteleg actiunile…”
    -De ce era nervos Sasori? A intrebat acesta in timp ce infuleca niste orez.
    -Nu stiu, chiar nu stiu, i-am raspuns sincer.
    -Hm, a ridicat din spranceana, isi revine el, de obicei cand pleaca asa brusc, are o treaba urgenta de rezolvat. Ai auzit tu ceva ?
    -Nu, am spus mai mult pentru mine incercand sa fac mancarea sa alunece pe gat.
    -Inteleg, a spus serios. Stii ma gandeam ..Ce-ar fi sa ma lamuresti ce era cu mana aceea ridicata . "Ah, tocmai de asta nu aveam eu chef si nevoie acum! De ce nu ma poate lasa in pace sa ma chinui sa mananc mancarea asta afurisita!"
    -Ah Deidara doar las-o pe alta data, ok?
    -Cand alta data Raluca!? Cand o sa va vada altcineva si o sa va oblige sau cine stie ce lucru mai rau pentru a le spune? Tu chiar crezi ca sunteti asa usor de ascuns?! a tipat acesta punand punctul pe "i".
    -Asta-i lovitura sub centura! Ce naiba are daca eram cu o afurisita de mana in aer! Poate vroiam sa sar sa-l lovesc sau eram prea speriata. Daca nu ai observat, nu in fiecare zi cea mai buna prietena a mea care mai e in viata, e atacata de un dement. Simteam cum sangele imi clocotea in vene accelerandu-mi bataia inimii. Daca nu ma trezea oarecum la realitate un tunet probabil l-as fi pelsnit. Acesta a inghitit nodul din gat si si-a risipit privirea surprinsa revenind la zambetul sau bland.
    -Ah, de ce ma faci sa ma simt asa rau ca am tipat la tine...am spus cu vocea sparta pe final lasand conversatia in aer pana ce acesta s-a hotarat sa o reinceapa.
    -Scuze. Doar ca e asa de interesant daca, ipotetic vorbind desigur, ai fi vrut sa folosesti un jutsu de unde l-ai invatat.
    Desi nu-l priveam fiind prea "ocupata" sa amestec absenta in mancare ii simteam privirea cum ma ardea si imi cerceta gesturile.
    -De ce insisti cu asta….?
    -Aveai de gand sa-l prajesti pe Uchiha, nu ?
    -Nu, eu do…
    -Nu incerca sa ma minti, am mai vazut tehnica aceea undeva!
    -Daca stii asa bine de ce ma mai intrebi ?! Da, bine, asta vroiam sa fac, fericit ?! am tipat in acelasi timp cand un alt fulger a luminat camera. Nu mai ploua, dar cerul nu se linistise...”O sa fie o noapte lunga” mi-am spus privind spre geam.
    -Cine te-a invatat tehnica?
    -Nimeni, am reusit pe cont propriu, iar acum promite-mi ca nu mai spui nimanui de asta! am spus deja prea obosita ca sa mai pot sa ma ascund.
    -Nu degeaba te-am salvat de la a fi vazuta de ceilalti, am sa-ti tin secretul, m-a lamurit in timp ce mi-a facut cu ochiul. Doar ca ..cine sunteti voi pana la urma ?
    "Cine suntem ?" aceasta intrebare imi invada capul. „Cine suntem noi cu adevarat? De ce ne aflam aici?...Nu stiu….nu mai stiu nimic, ce e real si ce e iluzie, aici totul e diferit…”. Nu i-am spus nimic, doar i-am evitat privirea, m-am ridicat incet si cu pasi lenti m-am indreptat spre fereastra mare. Ma simteam urmarita, probabil baiatul se intreba ce vreau sa fac. Mi-am ridicat mana dreapta si am asezat-o pe geamul rece pe care inca se scurgeau picaturile de ploaie. Cate un om se mai vedea mergand pe drumul innamolit. Am inceput sa inspectez cu privirea locurile. Mi-am oprit ochii asupra unei pelerine cunoscute. Intr-un colt intunecat, puteam observa cu usurinta acelasi par roscat, „Sasori”. Parea a vorbi cu cineva, nu puteam distinge prea bine aceea persoana din cauza intunericului. Tot ce puteam vedea erau doar niste smaralde stralucind lacom in intuneric. Se pare ca si-au terminat discutia, iar Sasori tocmai se indrepta spre hotelul la care ne-am cazat. Curioasa, inca priveam acel necunoscut din intuneric, nu puteam vedea nimic mai mult decat o privire rece. Strainul si-a indreptat ochii verzi asupra mea, parca tintandu-ma cu privirea. N-am bagat de seama, mi-am mutat privirea de la acele smaralde la cerul negru. „Unde esti Alex cand am nevoie de tine? Poate tu poti raspunde la aceasta cascada de intrebari. Se pare ca pana nu gasesc raspunsul, nu pot trece mai departe de zid.” Un al fulger a luminat camera, in timp ce s-a auzit o usa trantita. „Asadar…..cine suntem noi…..?”

    Diana Andrada
    Nou venit
    Nou venit

    Sex : feminin

    Mesaje : 81

    Data de înscriere : 12/06/2013

    Re: Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Mesaj Scris de Diana Andrada la data de Vin 6 Iun 2014 - 8:18

    Cine sunt? Adica, si cu viziunile Ralucai de atunci cand avea cosmaruri e dubios. Si ce treaba are Orochimaru cu ele? Au un jutsu foarte rar, chiar unic? Si cum si-a dat seama Sasori de asta adica, OK, inteleg la Deidara ca a prins-o cu mana in aer, dar Sasori? A vorbit cumva in somn? Vrau sa aflu. Si tot cred ca lantisoarele pe care le-a cumparat Ale au ceva special. Abia astept capitolul nou. Spor la scris.

    Radovka
    Inactiv
    Inactiv

    Sex : feminin

    Mesaje : 12

    Data de înscriere : 19/04/2014

    Re: Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Mesaj Scris de Radovka la data de Vin 13 Iun 2014 - 21:53

    Capitolul14
    (Ale pov)


    M-am apropiat de acele siluete si ce sa vezi :Nu erau ei! Erau doar niste simplii hoti care se ascundeau de ninja.Si pe langa faptul ca nu i-am gasit mai eram si fara mancare ,bani ,haine curate si adapost .Viata mea e minunata! am tipat facand cativa oameni sa-si intoarca privirea spre mine .
    Am inceput sa iau din nou la pas orasul constientizand ca era mai plauzibil sa ma gaseasca ei decat sa-i gasesc eu.In plus ce mai aveam de pierdut ?!
    Am continuat sa merg prin cotloanele intunecate cu betivi ce ma fluereau si salivau in timp ce treceam pe langa ei, mirosul de alcool si voma intorcandu-mi stomacul pe dos."Noroc ca nu am mancat azi"
    Dupa inca o ora de mers si de suportat alte priviri si mirosuri am reusit sa ajung la o casa din care se auzeau tipete.Parea parasita asa ca am intrat .Am pasit usor pe scandurile de lem roase de vreme pe alocuri.Picturi vechi si panze de paianjen impodobeau peretii dandu-i un aer straniu.Am trecut usor prin bucatarie pana sa pot deslusi doua voci. Inima imi batea cu putere iar gatul mi se uscase.Am inghitit greu
    -Ai face bine sa nu mai tipi s-au viata ta se termina aici !s-a rastit un barbat pe care l-am recunoscut.Era acelas pervers care a atentat la fundul meu si a sfarsit cu nasul spart.
    -Poate nu am reusit cu cur*a aia ,dar nu o sa mai las sa mi se ia distractia!a inceput sa rada draceste si s-a repezit la biata fata poate cu 2 ani mai mica ca mine .Nu am mai asteptat.Am insfacat o tigaie ruginita de pe masa si m-am napustit asupra atacatorului.Se pare ca efectul alcoolului a trecut pentru ca a reusit sa-mi evite atacul si sa-si infiga mana in parul meu .
    -Tu..!
    -Ahh ,dar ce avem aici ,papusa s-a intors ?! a inceput sa rada zgomotos lingandu-si buza superioara.
    Jur ca mi s-a intors stomacul cu totul pe dos cand respiratia sa a facut contact cu fata mea
    -Da-mi drumu s-au te fac una cu pamantul ! am tipat incercand sa ma zmucesc.Mda..Proasta idee.Mana s-a m-a tras si mai tare de par facandu-ma sa imi indoi genunchii
    -Am eu grija sa nu mai poti vorbi ceva vreme !
    -Oprestete! a tipat fata de care si uitasem .
    Era asa mica si fragila.Imbracata cu o frumoasa rochita de vara lila cu parul impletit ...si O doamne! era taiata grav pe corp picaturile de sange formand petele rosii despre care la inceput crezusem ca erau flori 
    -Stai linistita papusa dupa ce o sa termin cu prietena ta o sa am grija si de tine! a spus strangandu-mi si mai tare parul 
    Am gemut de durere .Uram durerea aia .Imi facea tot corpul sa cedeze si sa imi provoace lacrimile .Nu o puteam lasa sa o omoare pe fata aia 
    - S-o vad si pe asta am spus si l-am calcat pe picior cu papucii cu toc 
    -Ahh..tu cur..
    Nu a mai apucat sa spuna ceva ca pumnii mei au facut contact cu fata sa pana si-a pierdut cunostinta .
    Am alergat la fata care tinea tremurand un cutit in mana .Aceasta s-a prabusit in bratele mele incepand sa planga cu sughituri.Am ridicat-o pentru a o bandaja si din cauza ca nu am gasit decat niste spirt a trebuit sa imi rup capa in loc de bandaje .Incetul cu incetul fata s-a linistit.
    -Cum ai ajuns aici ? a intrebat bland 
    -Amm eu aici stau .
    -Cum ?! am intrebat surprinsa.Puteam sa jur ca facea parte dintr-o familie de ninja 
    -Aici locuiesc cand ai mei pleaca in misiuni.Casa mi se pare prea goala .prea inspaimantatoare.Aici veneam cand a sarit pe mine si m-a tarat pana in casa.
    -AH nemernicul ala ar trebui sa sfarseasca in focuri
    -Aha a spus fata vocea spargandui-se.
    -Uite o sa am grija de tipul asta si daca vrei dorm cu tine in noaptea asta ..in plus nici nu as avea unde altundeva .Deci practic te implor am spus zambindu-i cu toata gura
    -Ah doamne sigur ca poti.Dar ce s-a intamplat cu familia ta?
    Am incetat sa-i mai bandajez ranile si am cautat un punct pe pereti pe care sa-l fixez
    -E..e o poveste lunga am spus rugand-o din priviri sa nu mai intrebe Ce zici merge ceva de mancare ?
    -Sigur ! Fac eu ceva si tu scapi de .. a lasat capul in jos lacrimile adunandui-se in coltul ochilor.
    -Da ma ocup eu .Tu fa ceva bun de papa .N-am mai mancat de o zi am spus masandu-mi stomacul
    Fata a inceput sa rada si a pornit spre bucatarie in timp ce eu l-am mutat pe tip departe de casa. Soarele coborase de mult lasandu-i loc lunii sa inconjoare lumea intr-o sfera misterioasa.Era o noapte calda de vara.Cerul isi etale stele aurii iar norii treceau usor peste capul meu.Adoram noptile astea.Am masurat casa in care urma sa dorm ..parea asa infricosatoare acum.O adevarata casa a groazei de oscar ..Bine fara groaza .Pe interior era calda si plina de viata intr-un mod straniu.Poate fata era de vina ,dar ce mai conta La noapte o sa am un adapost si o masa calda.Am stranutat.
    -Sper sa nu fi racit am spus in linistea care ma inconjura.
    M-am intors in casa si fata gatea ceva care mirosea divin .
    -Ah ce bine miroase !Ce e ?
    -E mancarea pe care o facea mama cand eram suparata ..Mereu ma inveseleste
    -Cred si eu am spus.Apropo cum te cheama am spus furand din supa.Fata asta imi facea ramen.Ah deja o iubeam!
    -Mey .Eu sunt May Nakamura
    -Ei bine May eu sunt Alex doar Alex
    -Hmm ,nu am mai auzit numele asta . E dragut
    -Uite cuiva caruia ii place numele meu!
    am inceput sa radem amandoua dupa care ne-am asezat la masa.
    -Ah ,e asa de bun !Trebuie sa-i multumesc mamei tale pentru ca te-a invatat sa gatesti asa.
    -Sti ...a vrut sa zica fata ,dar niste batai in usa ne-au facut sa ne oprim .Cred ca nu fusese asa o alegere buna sa iau si ultima imbucatura pentru ca era gata sa ma inec.I-am facut semn sa se ridice si i-am imanat o tigaie in timp ce eu treceam inaintea ei cu o alta. Inima a inceput sa-mi bata cu putere.Din cauza ca mainile imi transpirau am fost nevoita sa mi le strang mai bine pe maner.Am pus-o pe May sa stea in spatele meu si eu am crapat usa cat sa o pot da cu piciorul si sa-l lovesc pe atacator.Surpriza face sa fie chiar Itachi care nu parea prea prietenos .
    Chiar inainte de-al lovi mi-a prins mana furandu-mi tigaia.
    -Tu chiar crezi ca ma poti lovi cu asta ,surioara a spus fata indulcindui-se.
    -Ah atunci nu stiu ce poate face ea cu o tigaie a spus zambitoare May.
    -Iauzi..vad ca esti plina de surprize surioara a spus acesta .Pot intra?
    "Stai .Mi-a spus surioara ?!""Wtf ?!"
    -Desigur a spus May .
    -Deja ai intrat deci nu vad de ce mai intrebi am spus venind langa el 
    -Ce zici sa stai cu noi la masa ?
    -Nu cred ca e o idee buna, ne grabim am spus si am dat sa-l trag afara .Nici nu vroian sa ma gandesc la ce ii putea face lui May 
    -Ah parca mi-ai promis ca dormi cu mine a spus May uitandu-se in jos si fataindu-se
    -May uite eu..
    -Ea sigur ca va sta.Dar daca pot sta si eu. a spus rece Uchiha
    -Immm sigur a spus aceasta observand schimbarea de atitudune Sa mergem sa mancam a spus aceasta plina de viata si ne-a tras pe amandoi la masa
    -Si cum te numesti a intrebat May lund o gura din suc .
    Am asteptat 2 minute in care nu a raspuns doar s-a uitat la un tablou .Doua minute in care nervi mei au crescut la maxim .In asa fel incat sa rup betele cu care mancam facandu-i pe amandoi sa-si intoarca privirile spre mine
    -Scuze pentru fratele meu.E cam pampalau si se pierde in preajma fetelor frumoase am spus facandu-i cu ochiul lui May .Aceasta a chicotit ,dar cred ca m-a crezut .Uchiha mai avea putin si ma omora din priviri 
    -Eu cred ca ma duc la baie am spus si m-am ridicat de pe scaun
    Mi-am tarat pantofii pana la camera de la capatul holului de la etej.Am intrat si un aer de lamaie m-a lovit aducandu-mi aminte de casele bunicutelor pe care le descriau adesea cartile pe care le citeam cand eram mica.
    Am inchis usa si m-am uitat in oglinda .Oh doamne in ce hal puteam sa arat.
    Tricoul era jupuit pe alocuri iar pete de sange in inviorau.Mainile imi erau pline de vanatai si julituri iar arsurile incepusera sa ma doara din nou din cauza unej julituri
    -Imi ador viata ! am tipat dandu-mi capul pe spate .Sti dupa asta merit si eu un minut de relaxare .Da asa e.!O sa fac o baie cu spuma si mult sampon si o sa am o afurisita de clipa singura ! Mi-am scos tricoul si l-am aruncat undeva pe jos.Am vrut sa continui si cu celelalte haine ,dar usa s-a dat de perete si niste maini m-au trantit de suprafata rece a gresiei.

    Diana Andrada
    Nou venit
    Nou venit

    Sex : feminin

    Mesaje : 81

    Data de înscriere : 12/06/2013

    Re: Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Mesaj Scris de Diana Andrada la data de Dum 15 Iun 2014 - 14:07

    Itachi? Sau nenorocitul ala? Cand citeam ma gandeam ca o sa intre Itachi, dar nu ca o s-o puna la pamant. Sper ca May nu va patii nimic. Si unde e Kisame? Totusi e mai bine ca nu apare in peisaj. Mai dragut doar cu Ale si Itachi. Hihi. Dar tot ma intreb ce nume inventat ar avea Itachi. Nu scrie nicaieri. Astept next-ul si spor la scris.

    Kittyx
    Nou venit
    Nou venit

    Sex : feminin

    Mesaje : 36

    Data de înscriere : 15/07/2012

    Re: Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Mesaj Scris de Kittyx la data de Dum 22 Iun 2014 - 13:45

    Hei lume, vara a venit si o data cu vara, mi-a revenit si inspiratia.
     
                                                    Capitolul 15 (Ralu pov)



    Mi-am intors capul spre blondul care inca ma privea nelamurit, langa el, in picioare se afla o a treia persoana, un roscat. A deschis gura si a inceput sa vorbeasca tare, raspicat si fara intrerupere.
    -Imediat ce se lasa seara plecam. Este important sa ajungem acolo pana maine. Va sugerez sa va odihniti pana se lasa seara, vom calatori pe timpul noptii, atunci cand inamicul se presupune ca doarme.
    -Hm, Danna, s-a intamplat ceva? Arati foarte hotarat.
    Intr-adevar, ceva in privirea lui parea schimbat. Ma privea intens cu o usoara incruntare. Si-a luat privirea de la mine si a indreptat-o spre blond.
    -Eu intotdeauna sunt hotarat, a raspuns Sasori pe un ton calm dar totusi superior.
    -Hm, asa e. Mai sunt abia 2 ore pana la lasarea serii si chiar nu am chef sa dorm. Sunt destul de odihnit. M-as plictisi sa stau in camera asta pentru tot restul timpului pana la plecare, asa ca de ce nu mergem afara, oricum nu mai ploua. Am auzit ca e un festival in oras, a sugerat Deidara infulecand in graba.
    -Ce? Oricine ne poate vedea foarte usor….
    -Ne putem deghiza, a raspuns blodul nelasandu-l pe Sasori sa termine ce avea de spus.
    - Si ea?
    -Nimeni nu o cunoaste, deci nu va fi vreo problema.
    Ma uitam la cei doi baieti nevenindu-mi sa cred. Discutia escalada asa repede. Nu apucam sa obiectez nimic.
    -Dar totusi ar trebui sa va odihniti, altfel vom fi prinsi pe drum.
    -Ti-am spus ca nu am nevoie, cat despre ea, ea si-a facut de mult somnul de frumusete.
    -D-da….am reusit sa spun in cele din urma.
    Cei doi si-au indreptat atentia spre mine. Blondul a zambit si si-a intors fata spre Sasori.
    -S-a decis, mergem la festival, a spus acesta pe tonul unui copil care tocmai mergea la DisneyLand.
    Roscatul imi arunca priviri furioase, cu siguranta nu accepta ca ceva neplanificat sa ii strice planurile. I-am zambit dulce stiind ca o sa mi-o plateasca pentru asta. Deidara iesise de mult pe usa. In 5 minute deja se intorsese cu mainile pline de haine si niste peruci.
    -De unde…..am incercat sa intreb.
    -Le-am imprumutat doar, mi-a zambit acesta in timp ce mi-a facut cu ochiul.
    I-a inmanat niste haine baiatului ce statea langa el, iar altele mie. Ma uitam hipnotizata la yukata din mainile mele. Era de culoarea piersicii cu mici infloratiuni rosii. Mi-am ridicat ochii de la pretioasele haine la baieti.Sasori se dezbraca lent. Deidara era atat de entuziasmat incat deja isi dadea pantalonii jos. M-am inrosit instantaneu la vederea boxerilor blondului. Am alergat in baie, trantind usa in urma mea. M-am uitat in oglinda. Expresia fetei mele…nici eu nu imi mai recunosteam fata. “Se parca ca nici eu nu ma mai recunosc….”. Am plecat din fata oglinzii care imi trezea fiori, m-am imbracat cu noua tinuta si mi-am privit din nou reflexia in oglinda. Noua imbracaminte se aseza perfect. Culorile ma prindeau foarte bine. Paream a fi total schimbata. Mi-am trecut pieptenele gasit in baie prin par de cateva ori. Cu toate ca parul imi era scurt acum, buclele inca nu disparusera. Se combinau perfect. Am iesit grabita din baie. Am fost putin mirata de noua imagine. Sasori era imbracat intr-o yukata neagra, simpla. Iar Deidara purta una albastru inchis cu manecile suflecate. Desigur, nu au uitat de peruci, Sasori devenise brunet cu parul lung si drept, iar Deidara, parul scurt si ondulat, saten. Cei doi erau de nerecunoscut. Si-au intors capetele spre mine.
    -Arati genial, m-a complimentat noul saten zambind nebuneste.
    Sasori doar s-a uitat la mine pentru cateva secunde apoi si-a inchis ochii.
    -Sa mergem, a ordonat brunetul.
    Pe drum spre iesirea din hotel, baietii mi-au explicat faptul ca nu trebuie nimeni sa afle de identitatea lor, asa ca m-am oferit sa le spun niste nume din lumea mea pe care sa le putem folosi in aceasta seara. Deidara s-a aratat deschis la ideea mea, insa Sasori a fost indiferent. Impreuna cu satenul, am decis ca noul nume al brunetului va fi Sebastian. Cat despre Deidara….acesta si-a ales cu greu un nou nume.
    -Sa mergem, Sebastian…Demian, am spus in timp ce i-am luat de mana pe amandoi.
    Satenul mi-a zambit nebuneste si a luat-o la fuga, inca tinandu-ma de mana. Mi-am intors privirea spre Sebastian care alerga in spatele meu, parea nervos pentru ceea ce tocmai facusem. Am incercat sa-i schitez un zambet dulce nestiind ce sa-i spun. M-am uitat la mainile noastre care inca erau impreuna, era placut sa-l tin de mana, chiar daca mana lui era rece. Oprirea brusca a satenului, m-a fortat sa imi iau privirea de la maini si sa intreb ce s-a intamplat. Dar privelistea din fata ochilor mei era de ajuns sa imi raspunda. Un sir lung de magazine, o multime de oameni care pareau fericiti, mancare si jocuri. Festivalul era in plin. Deidara mi-a dat drumul la mana si s-a avantat in multime. Am intins mana incercand sa-l prind, insa viteza lui era mult prea mare. M-am uitat la Sasori, acesta nu mai parea asa de nervos, ba chiar parea a se calma. I-am zambit si l-am tras dupa mine in multime, cautandu-l pe saten. Indreptandu-mi privirea spre un stand cu mancare traditionala, l-am gasit. Ne-am indreptat spre el imediat. Vazandu-ne ca venim, ne-a facut cu mana. Ajunsi aproape de el acesta ne-a indemnat sa privim in timp ce tocmai lua in mana niste carnaciori pe bat. Acesta ne-a inmanat fiecaruia cate unul in timp ce il gusta pe al sau, Sasori l-a refuzat, insa eu l-am primit pofticioasa. Am continuat sa ne plimbam printre oameni. Un magazin cu masti mi-a atras atentia, instinctiv m-am apropiat de el holbandu-ma la o singura masca. Nestiind ca inca il tin de mana pe Sasori, m-am apropiat incet de masca dorita. Satenul a venit aproape de mine intrebandu-ma daca imi place. Inca hipnotaza de acea masca, i-am raspuns un “da” robotic.
    -Ia-o, ti-o cumpar eu.
    -Ce? Mersi pentru gest Demian insa nu trebuie, chiar nu trebuie, e doar o masca pana la urma, i-am raspuns.
    Dar era prea tarziu deja daduse banii pentru masca. Acesta a luat masca de anbu cu decoratiuni panda si mi-a pus-o pe fata. Ma uitam uimita la el, nu credeam ca ar putea face asta. El parea vesel, nu-l deranja ca tocmai cheltuise o multime de bani cu mine.
    -Si cred ca asta i s-ar potrivi perfect Alexandrei, a zis acesta in timp ce lua o alta masca de pe raft. Tot una de anbu, dar cu decoratiuni de pisica. A platit-o si pe acesta si a pozitionat-o in interiorul yukatei lui. Sasori privea totul calm, nu parea sa-l deranjeze. Era totusi absent, chiar daca se uita la noi. Deidara ne-a sugerat sa mai vizitam cateva magazine apoi sa plecam. Ne-am tinut dupa el cateva minute.
    -Poti sa ma lasi? A intrebat rece Sebastian.
    -Huh? Mi-am exprimat eu neintelegerea.
    -Mana, poti sa imi dai drumul, a spus acesta clar si raspicat.
    Ne-am oprit, iar eu m-am uitat la mana lui. Abia acum imi dadusem seama, in tot acest timp inca il tinusem de mana. I-am dat drumul cu o usoara ezitare, inrosindu-ma. Acesta si-a retras mana repede. Acest gest al lui, m-a facut sa inteleg ca il deranja, l-a deranjat tot timpul. M-am uitat in jur cautandu-l pe saten, insa acesta disparuse. M-am alarmat si l-am mai cautat cu privirea de cateva ori pana cand am fost sigura ca nu mai era prin jur. Mi-am dat masca jos si am tinut-o in mana. Am facut un pas gata sa merg sa il gasesc pe saten, dar mana lui Sasori m-a oprit, tragandu-ma inapoi.
    -Ne gaseste el, mi-a explicat acesta.
    -Si pana ne gaseste, ce facem? Am intrebat nedumerita.
    -Te distrezi, doar pentru asta am venit aici, mi-a raspuns inca rece.
    Vazusem prin apropiere un stand cu dango, asa ca fix acolo ne-am indreptat. Am comandat si am asteptat sa ne gaseasca satenul. Dupa mai bine de o ora in care nu aparuse, am inceput sa ne facem griji. Ne-am ridicat, am platit si am incercat sa-l gasim. Ajunsi aproape de un ring de dans, m-am oprit putin sa ma uit la cuplurile care dansau pe muzica lenta. Era un concurs, cuplul cel mai afectiv si tandru, castiga. Instinctiv, langa mine s-a oprit si brunetul. Eram pe punctul de plecare cand am auzit o voce barbateasca strigand “domnisoara”. Curiozitatea m-a impins sa ma uit in directia sunetului. Un barbat in jur de 27 de ani se indrepta spre mine, zambindu-mi cald. S-a apropiat incet. M-am uitat in dreapta mea la Sasori, dar acesta era in fata, mergand incet.
    -Domnisoara! A strigat din nou baiatul.
    -Eu? Am intrebat nedumerita.
    -Da, doriti sa danzati alaturi de mine? M-a intrebat acesta.
    -Eu…am incercat sa spun.
    -Haideti, doar pentru distractie, insista tanarul.
    -Eu chiar trebuie sa plec, i-am raspuns calm.
    -Doar un dans, va rog.
    -Cred ca ti-a zis deja ca nu vrea, a rasunat o voce familiara langa mine.
    Eu si baiatul ne-am indreptat privirile spre noul participant la discutie, nimeni altul decat Sasori.
    -Oh, e iubita dumneavoastra? Nu stiam, va las atunci, la revedere, a spus baiatul facandu-ne cu mana si departandu-se inainte ca Sasori sa-i raspunda.
    -Nu…eu…aa, am incercat sa spun rosind la auzirea intrebarii. Am continuat sa mergem, fara ca vreunul dintre noi sa scoate vreun cuvant. Dupa minute in sir pierdute cautandu-l pe Deidara, am obosit si ne-am asezat pe o banca, la sfarsitul magazinelor.
    -Um….senpai…? am spus intrerupandu-l din ganduri. Acesta si-a intors privirea rece spre mine, vizibil iritat de deranj.
    -Daca nu il gasim…..? am intrebat cu glasul tremurandu-mi. Sasori si-a intors putin capul spre luna si a revenit apoi cu ochii atintiti asupra mea. Totusi parea ganditor, privirea lui trecea prin mine, se uita altundeva cu o privire melancolica. Stiam ce avea sa spuna, dar nu doream sa accept. Mi-am deschis gura gata sa ripostez la ceea ce urma.

    Diana Andrada
    Nou venit
    Nou venit

    Sex : feminin

    Mesaje : 81

    Data de înscriere : 12/06/2013

    Re: Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Mesaj Scris de Diana Andrada la data de Lun 23 Iun 2014 - 15:27

    Hei!!!!!!! Mersi mult, chiar aveam nevoie de ceva care sa ma faca sa ma simt mai bine. Eu cred ca Ralu nu o sa mai apuce sa obiecteze pentru ca ori Sasori nu va spune cce banuieste ea ori vor fi intrerupti(poate chiar de Deidara). Si, ok, ma asteptam la Sasori, dar ma gandeam ca Dei se va duce la baie ca sa se schimbe. Si eram sigura ca Sasori va interveni intre ea si tipul ala. Abia astept sa vad ce o sa se mai intample.

    Radovka
    Inactiv
    Inactiv

    Sex : feminin

    Mesaje : 12

    Data de înscriere : 19/04/2014

    Re: Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Mesaj Scris de Radovka la data de Mier 2 Iul 2014 - 20:27

    Hei lume!Scuze pentru intarziere,dar mai bine mai tarziu decat niciodata ,nu ? Smile Spor la citit !
         

                                                 Capitolul 16
                                                   (Ale pov)



    Brusc am simtit cum corpul imi este ridicat de la sol si imobilizat .
    -Mai,, mai am gasit pestisoru ratacit . vocea lui Kisame s-a facut auzita cu ecou in baie ,rasuflarea sa rece facand sa mi se ridice parul de la spate .Cat uram senzatia aceea.
    -Da-mi drumu .am spus enervata atat de respiratia sa pe gatul meu cat si de pozitia mainilor mele stranse cu forta de acesta la spate
    -In locul tau  nu as face atat de multa galagie .Nu vrem ca micuta ta prietena sa pateasca ceva  ,nu ? a intrebat aceasta strangandu-mi si mai tare mainile
    -Ajunge Kisame . a spus rece Uchiha intrand in baie .Pasii sai rasunau cu ecou in micuta baie dandu-mi fiori pe tot corpul .Aerul se racise brusc si oxigenul era  din ce in ce mai greu de respirat . Inima a inceput sa-mi bata cu putere si frica sa-mi puna stapanire pe corp.
     "Oare eram sub vraja saringanului ?"
    Am inghetat  putin suprafata de gresie pe care se aflau picioarele mele goale si spre fericirea mea  nu isi folosea puterile Am inceput  sa imi calculez sansele de scapare  ignorand corpul care incepuse sa imi tremure involuntar ,dar nici spatiul si nici persoanele nu imi ofereau un oarecare avantaj  .Chiar daca mi-as fi folosit puterile ,tehnica de foc a lui Itachi probabil mi-ar fi provocat inca un dezavantaj si in lupta cu Kisame .Ah asta da echipa data naibi ...
    -Ai de gand sa imi raspunzi azi ?! a tipat Uchiha sculandu-ma din visare
    -Poftim ?
    -Am spus: daca ai de gand sa imi raspunzi la intrebare ! a spus apasat cu maxilarul pe jumatate inclestat .Se vedea ca nu ii prea placea sa vorbeasca degeaba si ei bine eu am reusit in numai o zi sa-l scot cu totul din pepeni .
    Stransoarea lui Kisame devenea din ce in ce mai incomoda si dupa ziua pe care am avut-o nervii mei au ajuns la capatul puterilor . Ei  bine asta insemna ca  ori izbucneam in plans ori incepeam sa tip ..Si ia ghiciti ce am facut ?
    -Daca as fi stiut despre ce naiba ai vorbit acum 5 minute ti-as fi raspuns !Acum ia-ti pestele de pe ..
    Nu am terminat ce aveam de spus ca palma sa a facut contact cu fata mea ,sunetul prinzand ecou in incapere .
    Lovitura mi-a intors capul in partea opusa iar durerea mi-a provocat involuntar lacrimile care acum mi se scurgeau pe obraz .Am inghitit cu greu inca surprinsa de gestul sau
    -Se pare ca cineva si-a inghitit limba a spus  Kisame  idreptandu-mi spatele
    Aprope ii  vedeam ranjetul si privirea plina de dezgut a lui Uchiha .
    Am inceput sa ma tot fatai in speranta ca Kisame o sa imi dea drumul ,dar nu a fost nici pe departe asa."Te rog ,doar da-mi drumul odata nu mai suport sa stau aici..te rog"Lacrimile mi se oprisera ,dar durerea abia incepuse si cu cat trecea mai mult timp incepea sa  doara si mai tare
    -Iti mai repet odata a spus Uchiha
     -De acum incolo o sa stai lipita de noi si daca ne mai pui piedici vreodata am sa te omor fara sa ma abtin, m-am facut inteles ?
    -Mai vedem noi cine omoara pe cine am soptit  satula de ei ,de ziua de azi ..trebuia sa iau atitudine nu o sa fiu sacul lui de box ,dar se pare ca imi alesesem gresit momentul pentru ca a auzit si el
    M-a zmucit de obraji in asa fel incat sa-l privesc in ochi .Privirile noastre s-au intalnit .Si daca pentru un moment am crezut ca ar regreta putin ce a facut ,urmatoarea sa fraza a spulberat cu totul ideea ca ar avea ceva uman in el
    -Repeta ce ai spus ! a mormait cu maxilarul inclestat la maxim, mana sa strangand-mi obraji atat de tare incat unghiile sale aproape imi intrau in carne
    -Am spus Ca mai vedem noi care pe care Uchiha . am  repetat  afisand un zambet superior
    -Copil idiot! a spus acesta si palma sa a facut din nou contact cu fata mea de data asta lovitura facandu-ma sa cad pe suprafata rece a baii  pentru ca ,Kisame isi gasise momentul "perfect" sa imi dea drumul.
    Imediat ce am cazut si corpul meu a facut contact cu suprafata dura a baii , mana lui Itachi m-a luat de gat si m-a ridicat pe perete .
    Respiram din ce in ce mai greu iar degetele sale imi strangeau in continuare gatul.Ii puteam vedea ochii plini de ura .Stiam ca daca vroia ma putea omora chiar in momentul acela pentru ca nu mai aveam mult aer ca sa mai ripostez.Era o chestiune de cateva minute inainte sa trec granita dintre viata si moarte .Aproape puteam vedea un contur slab care trage de mana lui Itachi  Brusc mana sa s-a retras lasandu-ma sa ma prabusesc langa perete .
    S-a uitat confuz la mana sa dupa care a fixat un punc din baie si s-a incruntat
    -Mai discutam noi a spus si s-a facut nevazut din baie
    -Ah ,chiar esti un copil inconstient a spus Kisame si a plecat si el lasandu-ma singura .
    Lacrimile au inceput sa imi curga siroaie pe obraji si nu m-am mai putut stapanii .Am inceput sa plang incercand sa mai trag cate o gura de aer printre sughituri.Mi-am dus mana la obraji dupa care am coborat la gat .Locul unde degetele sale au patruns in gatul meu arzandu-ma de parca mi-as fi pus jaratic  .
    Doar eu il provocasem ...M-am ridicat si m-am uitat in oglinda .Pe pielea mea vanataile deja se faceau vizibile
    "Jur ca intr-o zi cand o sa fiu destul de puternica o sa-i intorc favoarea ...da...intr-o zi "
    Dar nu stiu cum face mereu soarta incat  sa fiu mereu atat de proasta si  sa nu  ma pot razbuna .Nici eu nu ma credeam .Adevarul era ca niciodata nu o sa ma pot razbuna ,dar e si un lucru bun, nu ?
    -Nu? am intrebat ca pentru mine
    -Alex esti bine ? s-a auzit vocea lui May de cealalta parte a usii
    -Da am spus si am sarit sa-mi ud fata cu apa rece
    -L-am vazu pe fratele tau iesind de aici  a spus aceasta cand i-am deschis usa .Desi vocea sa era calma starea ei nu emana acelas lucru
    -Sunt bine
    -Dar ..
    -Te rog May am spus implorand-o din priviri sa nu mai puna intrebari
    -Bine a spus sagetandu-mi gatul cu o privire incruntata.Nu a comentat nimic doar a oftat si m-a luat de mana .
    Am urcat scarile pana la etajul al doilea .Aici doar doua torte luminau holul mare care scartaia la orice miscare pe care o faceai .Usi rupte sau chiar scoase din tatani se intrezareau prin pacla intunecoasa facandu-ma sa ma simt asemenea unei  protagoniste dintr-un film de groaza .
    -Nu te speria .Trebuie doar sa te placa apoi totul o sa ti se para normal. a spus May calma inaintand cu pasi mici catre camera din fundul culoarului.Lumina care i se revarsa pe fata ,de la felinarul pe care il tinea in mana, o facea sa aiba o infatisare nenaturala .
    -Cine sa ma placa ? am intrebat desi constiinta mea tipa cu toate puterile sa nu ma bag
    -O sa vezi. a spus dupa care linistea ne-a inconjurat
    Holul nu era la fel de imens pe cat il facea intunericul sa para si spre fericirea mea odata ce am ajuns in fata usii May a rupt tacerea
    -Intra .a spus si a impins usa care s-a deschis cu un scartait asurzitor .
    Inainte de a pasi pragul incaperii ceva m-a oprit.Stiam ca ceva nu era in regula .Atat comportamentul cat si starea ei imi confirmau acest lucru .
    -Uite May, nu stiu ce ai vazut sau auzit mai devreme ,dar crede-ma cu cat stii mai putine cu atat e mai bine .Nu vreau sa patesti ceva...chiar m-am atasat de tine si daca ai pati ceva nu mi-as ierta-o niciodata .am spus privind-o in ochii ciocolatii .Desi stranie infatisarea sa era superba .Ochii sai ciocolatii ,buzele carnoase ,parul nehotarat intre culoarea castanie si neagra ii complementau corpul zvelt cu mici rotunjimi  .
    M-a privit pentru cateva momente serioasa fara sa schiteze un gest dupa care a zambit facandu-ma si pe mine sa zambesc .Brusc toata presiunea disparuse .
     Usa s-a inchis lasand in urma ei un scartait care mi-a trezit fiori pe tot corpul .M-am uitat brusc la May pentru ca mie imi parea mai mult a marait decat a scartait .
    "Usa aia s-a inchis..singura!Unde ciocolata mea am ajuns ?!.OH...vreau la Ralu !"
    -May ?
    -Da
    -Usa aia -am aratat spre ea- s-a inchis singura ?
    -Da a raspuns aceasta oarecum stangace
    -Mersi..Vro..Vroiam sa-mi confirmi atata tot .am spus afisand un zambet fortat
    -Fereste !a tipat aceasta dintr-o data cand un kunai a tasnit de nicaieri gata sa ma nimereasca in inima .
    -Fugi ! Ascunde-te in camera cu usa rosie si nu iesi de acolo! a tipat cand inca un set de cutite a pornit inspre noi
    -Nu te  las am tipat !
    -O sa te duci si o sa ma astepti acolo a spus concentrata pe ochii mei . Corpul a inceput sa fuga mecanic inspre usa rosie ca raspuns cerintei sale
    "Casa asta e plina de mistere si ceva imi spune ca o sa le cunosc in curand ."
    Drumul parea interminabil iar senzatia de urmarire crestea cu fiecare secunda facandu-mi pulsul sa mi se accentueze.Inima imi batea nebuneste iar aerul imbacsit imi infunda plamanii
    -May?! m-am intors si am intrebat  imediat ce un tipat a strapuns linistea de pe coridor .Am inceput sa alerg inapoi spre May unde Uchiha era asezat pe perete la jumatate de metru de pamant de cineva ..sau mai bine spus de ceva .
    -Am vazut ca-ti cam place sa te joci de-a sefu cu fetele frumoase ,Ia sa vedem cum te simti cand patesti acelas lucru a spus fantoma unui baiat de 20 de ani ,cu parul caprui spalacit si cu niste ochi rosii ce straluceau nebuneste in intunericul culoarului
    Am vrut sa fug ,dar May mi-a taiat calea nelasandu-ma sa inaintez
    Vedeam cum viata din el se scurgea cu rapiditate.Puterile sale nu-i erau cu nimic de folos in fata fantomei insetate de sange din fata mea.May ma tinea la departare pentru a nu pati ceva, dar nu puteam sa stau sa-l vad cum moare chiar daca mi-a facut atatea
     -May da-mi drumul !am spus apasat
    -Inceteaza! O sa va omoare pe amandoi daca intervii.Lasa-l sa faca ce vrea si pe urma o sa fi libera ,nu o sa mai poata sa te raneasca!
     -Iti mai repet odata, date din fata mea !am tipat vocea mea rasunand in lungul coridorului  atragandu-i atentia tipului.
     -Mai ,mai ce avem noi aici! S-a intors spre mine.Ah, cat iti ador diaperarea si furia ...esti asa de dulce a spus lingandu-si buzele
     -Date de langa el!
    -Haha..ce fata proasta..esti gata sa-ti dai viata pentru omul asta care mai avea putin si te omora? Spune si iti voi indeplini dorinta!
     "Iarta-ma Ralu" Mi-am alungat lacrimile din coltul ochilor si am spus:
     -Lasa-l sa traiasca si ia-ma pe mine am spus privindu-l in ochii sai rosii ignorand încercările lui Uchiha de a spune ceva.M-am uitat in ochii lui negri si puteam sa jur ca baiatul care era sa ma omoare pana acum disparuse si in locul lui ramasese acest baiat terifiat pe care il intalneam pentru prima data in viata mea si cu a carui amintire aveam sa mor .

    Diana Andrada
    Nou venit
    Nou venit

    Sex : feminin

    Mesaje : 81

    Data de înscriere : 12/06/2013

    Re: Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Mesaj Scris de Diana Andrada la data de Vin 4 Iul 2014 - 17:42

    Deci Kisame a fost. Chiar ma intrebam unde disparuse. Imi place ca a aparut si o fantoma si datorita ei se vede cat de mult tine Ale la Uchiha. Adica, e gata sa se sacrifice, dar sigur nu va muri pentru ca e una din personajele principale, deci....... Si parca vad ca dupaia Uchiha o sa se prefaca a nu ii pasa sau ceve de genu(e in stare). Abia astept urmatorul capitol si vreu sa imi cer de acum scuze, dar toata vacanta o sa stau la tara si nu am calculator acolo si nu ma pot conecta de pe telefon, deci nu  pot comenta, dar am o prietena cu net si voi incerca sa intru cat de des pot. Deci, sorry.

    Kittyx
    Nou venit
    Nou venit

    Sex : feminin

    Mesaje : 36

    Data de înscriere : 15/07/2012

    Re: Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Mesaj Scris de Kittyx la data de Lun 18 Aug 2014 - 21:23

    Da...stiu ca nu am mai postat..am avut o vara incarcata si am uitat de poveste, dar mi-am reamintit asa ca iata-ma aici.


                                                    Capitolul 17 (Ralu pov)

    -Aaaahhh! S-a auzit un tipat.
    Ne-am indreptat spre zona de unde se auzise tipatul, cat de repede am putut.  Locul era plin cu oameni. Toti se mirau de ceva ce se afla in mijlocul multimii. Curioasa, mi-am facut loc prin multime, lasandu-l in spate pe baiat.  Speram sa ma urmeze.  Ajunsa in primele randuri, m-am uitat la ceea ce se holba toata lumea.  Nu puteam sa cred ochilor ce tocmai vedeam.  In fata mea statea o mama plangandu-si copilul care sangera abundent.  S-a auzit din multime un “va rog, dati-va la o parte, sunt medic.”.  Toata lumea a facut loc unei tinere. Eu inca traumatizata de acea imagine terifianta, ma transfomasem in stana de piatra. Oricat de mult incercam sa ma misc nu puteam. Tot ce puteam sa fac era sa ma uit cum in fata mea se desfasoara o scena de groaza. M-am uitat speriata la fata cu parul roz care incerca sa opreasca sangerarea, sa salveze si ultimul strop de vitalitate ramas in baiat.
    -Va aduceti aminte ce s-a intamplat? a intrebat medicul. Femeia inlacrimata, incerca sa se calmeze ca toata lumea sa inteleaga ceea ce spune. Incetul cu incetul a povestit ceea ce se intamplase. La auzirea ultimei fraze, toata lumea a amutit. “Ei?!” am gandit nervoasa. Dupa mai multe incercari, cu ochii tristi, fata i-a dat vestea mamei. Femeia a inceput sa planga in hohote. “Ce monstru ar fi in stare de asa ceva?” Mi-am ridicat privirea de la scena, am privit in multime, uitand scopul cu care am ajuns aici. Mi-am oprit privirea asupra unei persoane cunoscute, Deidara, reamintindu-mi scopul. Pe fata lui se asternuse o expresie trista. Mi-a facut semn sa iesim din multime. Imediat cum am iesit din acea imbulzeala, l-am vazut pe Sasori cum statea pe o banca, calm si rece. Langa el, a aparut Deidara cu aceeasi fata trista. M-am indreptat spre el, l-am impins intr-un copac si l-am apucat de kimono nervoasa.
     -Ce ai facut? L-am intrebat aproape tipand. Eram departe de multime, nimeni nu ne putea auzi.
     -Calmeaza-te, Ralu, nu am fost eu.
    -Dar cine?! Stiu exact ce a zis femeia aceea.
     -Da, dar nu noi suntem de vina.
    -Cum poti spune asta?! Singurul lucru remarcat de acea femeia, a fost o capa neagra cu norisori rosii, cate organizatii au o astfel de pelerina?! Am spus gata sa-l pocnesc.
     -Nu stiu, dar n-am fost noi, nu ni s-a ordonat nimic! S-a aparat blondul.
     -Pentru binele vostru, sper ca nu voi ati fost cei care au omorat acel copil nevinovat. Sasori era cu mine, insa tu? Tu unde erai? l-am intrebat fixandu-l cu privirea.
    Pentru cateva secunde a parut mirat, apoi a devenit nervos. M-a privit direct in ochi si m-a apucat de incheieturile mainilor.
    -Asculta, nu cred ca esti in masura sa ceri explicatii, tu esti in grija noastra nu noi in a ta!
    Faptul ca tipa la mine ma innebunea, mi-am dezvelit dintii involuntar, maraind.
    -E timpul sa mergem, ne-a atentionat Sasori inainte ca situatia sa devina si mai urata.
    N-a zis nimeni nimic, doar l-am urmat in tacere in camera. Ne-am schimbat inapoi in hainele noastre si ne-am furisat afara. Festivalul inca nu se terminase. Am mers minute bune in sir pana am ajuns intr-o padure.  Am scos masca luata de blond si am privit-o. Mii de ganduri imi trecea acum in minte, insa care era cel bun….
    -Aici, a spus Deidara, la auzul vocii lui am bagat inapoi in haine masca.
    Ne-am oprit in fata unei cabane din lemn. Era foarte mica. Ma uitam sceptica la ea.
    -De unde stiti ca asta e locul? Am intrebat.
    -Nu stim, speram sa fie asta, dupa semne si indicatii asta pare a fi locul, m-a lamurit Sasori.
    -Semne? Nu era niciun semn pe drum. Nici indicatoare.
    -Indicatiile lui Pain si semnele de pe copaci, a raspuns Deidara. M-am intors spre el, dar nu ma privea in ochi, se uita la cabana.
    -Va bateti joc de mine? Toti copacii sunt absolut la fel.
    -Iti explicam mai incolo, a spus Sasori luandu-ma de mana. Am intrat in urma lui, iar blondul in spatele nostru.
    Spatiul dinauntrul cabanei era foarte ingust. Un pat, o noptiera, o lamp ape perete, un geam, un sifonier. Cei doi incep sa se uite insistent la podea.
    -Cau…….dar nu am apucat sa termin ca unul dintre ei a deschis cu mult zgomot o trapa in podea.
    Ma uitam mirata la trapa. Deidara a sarit in gaura si s-a facut nevazut. Am auzit un haide din parte lui sasori. Am inghitit nodul din gat si am pasit spre trapa. Era intuneric acolo. O lumina a inceput sa se vada in timp ce ma holbam. Cu cat lumina se apropia cu atat distingeam mai mult niste scari. M-am trezit cu Deidara in dreptul meu, pe prima treapta cu o torta in mana. Am coborat pe scari, iar in spatele meu mergea roscatul. Ma simteam ca intr-un film horror, coborand, nestiind unde, in intuneric. Singura lumina fiind aceea torta pe care Deidara o tinea. Zgomotul pasilor nostrii ma innebunea, imi facea inima sa bata nebuneste.  Coboram fara oprire facandu-ma sa ma intreb cat mai avem pana ajungem.
    -Aici e, s-a auzit vocea blondului deodara.
    Am ridicat privirea de la scari. Inspectam mica portiune luminata, Nu-mi puteam da seama ce e. S-a auzit un batut din palme iar peretele s-a luminat. In fata noastra se afla acum o usa imensa din metal.
    -Ce mama naibii?? Am intrebat inconstient.
    Ma uitam mirata la Sasori care cauta cu mana, ceva pe usa. S-a dat brusc in spate. In dreptul lui, o bucata de usa intra in pamant, facandu-ne loc  sa intram. Ma uitam mirata la actiunea care se desfasura in fata mea. Sasori a intrat pe aceea gaura, apoi a urmat Deidara. Revenind la realitate, am alergat dupa ei trecand prin acea gaura care s-a inchis in urma mea. Incaperea din fata parea mai normala. Era luminata de lampi asezate in peretii de piatra. Parea a fi un hol lung. In timp ce examinam holul, incercam sa tin pasul cu baietii. In cateva secunde am ajuns intr-o alta incapere, un living, in care stateau asezati pe canapea Konan si Hidan. Fata ne-a zambit calduros. Baiatul doar s-a intors sa vada cine era.
    -Ah, te-ai intors si tu cu ei, obraznicatura?  Speram sa te pierzi pe drum, a spus Hidan cu un zambet rautacios.
    M-am abtinut din a-i raspunde, cel putin de data asta.
    -Si totusi, ce va retinut asa mult? A intrebat cu o fata plictisita.
    -Am avut de rezolvat niste problem, a raspuns rece Deidara. Konan, camera noastra e aceeasi?
    -Da. Nici una nu s-a schimbat.
    -Au ajuns toti? s-a interest Sasori.
    -Nu, grupul lui Kisame n-a ajuns inca.
    Am tresarit la raspunsul fetei. “Deci cei doi nu au ajuns, iar Alexandra e cu ei. E posibil oare ca unul din acei baieti sa fii omorat copilul? Dar Alexandra este cu ei…cum e posibil? Sau….s-au despartit? Tsck, nu-mi pot da seama, prea multe posibilitati, tot ce pot face este sa astept sa vina Alex sis a o intreb daca s-a intamplat ceva ciudat pe drum.”
    -…lu? Ralu? Hei,Ralu?
    -Huh? Da, scuze Konan, nu eram atenta.
    -Te strig de ceva timp, esti bine?
    -Da da da, eram doar…..prinsa in ganduri, i-am raspuns zambind fals.
    -Haide sa-ti arat camera ta si a Alexandrei, ok?
    -Da, te rog.
    Am urmat-o prin bucataria care era conectata la living. Am urcat niste scari pana la etaj. “Ah..alte scari….”
    -Aici e etajul 1, dupa cum vezi, sunt doar 3 camere, prima este camera lui Deidara si a lui Sasori. A doua este camera lui Zetsu. Iar a treia este camera lui Pain si a mea.
    Am urcat alte scari.
    -Etajul 2, prima camera este a lui Hidan a lui Kakuzu. A doua este camera lui Itachi si a lui Kisame. Iar a treia, este camera voastra.
    “Ah….pe acelasi etaj cu nataraul ala dedicate lui Jashin. Dar Alexandrei o sa-I placa, doar e pe etaj cu brunetul.”
    -De asemenea, biroul lui pain e la etaj, din living, a doua usa pe dreapta.
    -Oh, multumesc Konan. Cred ca merg sa fac o baie.
    -Cum doresti, a spus si a plecat.
    M-am indreptat spre camera cea noua, am apasat sfioasa pe clanta. O camera curate, cu 2 paturi, un sifonier si o noptiera. Camera era alba, cu asternuturi roz pal. Dupa sifonier era o alta usa, am intrat pe aceea usa in baie. Am dat drumul la apa calda si am lasat cada sa se umple. Dupa toata aceasta mini-aventura, aveam nevoie de putina  relaxare. M-am dezbracat si am intrat in cada. Ma afundam tot mai mult in apa, grijile parca disparand. Ma uitam in jur, parca pierduta in spatiu. Mi-am oprit privirea pe oglinda in care se reflecta imaginea mea. Aratam jalnic ca de obicei.  “Cat de fraiera pot sa fiu……sa-I destanui secretele acelui blond iar apoi certandu-ma cu el? Daca ma va da de gol? Nimi macar n-am experimentat cine stie ce cu aceasta putere….Nu mai pot amana se pare, va trebui  sa invat sa o folosesc, orice ar fi.”

    •°•Andy Quinn•°•
    Scriitor
    Scriitor

    Sex : feminin

    Mesaje : 2218

    Data de înscriere : 10/11/2011

    Re: Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Mesaj Scris de •°•Andy Quinn•°• la data de Lun 25 Aug 2014 - 9:27

    Hei! Îmi place la nebunie acest fic, fetelor  Smile 
    Sinceră să fiu îl urmăresc încă de la început şi deabea acum mi-am făcut curaj să comentez şi eu  Laugh 
    Sunt tare curioasă în legătură cu următorul capitol aşa că aştept nextul!  Blush 
    Spor la scris şi la idei!  Big Hug

    Radovka
    Inactiv
    Inactiv

    Sex : feminin

    Mesaje : 12

    Data de înscriere : 19/04/2014

    Re: Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Mesaj Scris de Radovka la data de Vin 29 Aug 2014 - 23:22

    Capitolul 18
                                                                      (Ale pov)


    -Atunci asa sa fie . baiatul s-a apropiat cu pasi mari de mine blocand orice incercare a celor doi "spectatori" de a-i strica "show-ul"
    Corpul a inceput sa-mi tremure fara motiv, inghetand usor cu fiecare pas cu care se apropia de mine .Respiram greu si aritmic incercand sa nu lesin din cauza fricii care punea stapanire pe mine .Mainile imi tremurau atat de tare incat bratarile  pe care le aveam se zgaltaiau continuu .Am inceput sa plang din cauza neputintei .
    -Nu ,te rog, opreste-te ..Te rog.. l-am implorat aproape gemand de frica .
    -Shi ,shi -mi-a pus dandu-mi  o suvita de pe fata dupa ureche , mana sa era asemenea unui cub de gheata. Am chitait speriata implorandu-l in soapta sa inceteze .Inima imi batea atat de tare incat urechile au inceput sa-mi tiuie iar vederea mi s-a incetosat .Ce puteam vedea era doar intuneric asemenea unei ceti groase.Nu aveam niciun punct de reper ,eram doar eu , intr-o mare de intuneric .
    -Asa, lasa-ma sa te devorez incet ,esti atat de dulce, atat de dulce  ca aproape ma doare. mi-a soptit senzual la ureche vocea sa fiind ultimul lucru pe care l-am auzit inainte ca o mare de amintiri sa mi se infatiseze intr-un sir de oglinzi .
    Eram eu , mica , la scoala si  cu familia  .Era si prietena mea cea mai buna , Dani ,baiatul de care eram indragostita si care nu a aflat asta niciodata . Raluca ,tabara ,calatoria in lumea asta paralela ,si el .Stand acolo ca de fiecare data, cu buzele stranse intr-o linie subtire , cu ochii aceia negrii care ascundeau o furtuna inghetata.Si era si palma care mi-a dat-o azi .Uitandu-ma in oglinda care repeta neincetat ce se intamplase cu numai jumatate de ora in baie ,am resimtit palma sa pe obraz .Siruri de lacrimi au inceput sa mi se scurga pe chip .
    -Inceteaza ! Nu mai vreau sa vad ,opreste-te !
    Dar nu s-a oprit. Amintiri de cand stateam cu familia si eram fericiti, de cand faceam toate prostiile posibile cu Lolo ,de cand eram fericita si nimeni nu incerca sa ma omoare ,mi se difuzau in fata ochilor .
    Am cazut in fund tragandu-mi  genunchii la piept.
    -Te rog salveaza-ma, te rog .Il imploram chiar daca stiam ca nu ma poate  auzi .Vroiam sa ma ia de acolo,indiferent daca  avea sa incerce din nou sa ma omoare , il vroiam aici macar pentru cateva secunde .Vroiam sa vina si sa ma ia in brate , mainile sale puternice sa imi stranga corpul pana nu o sa mai pot respira , parfumul sau sa-mi inunde narile  , sa imi sarute incet crestetul si sa imi spuna ca voi fi bine , ca nu ma va parasi .
    Vroiam.. vroiam sa-mi spuna ca va fi aici pentru mine , ca ma va apara si nimic nu ma va mai atinge vreodata .
    -Alexandra ! o voce puternica, guturata si in acelas timp senzuala mi-a facut sa rasune numele in linistea aceea mortuala .
    M-am intors .Era acolo ,stand, imbracat intr-un costum alb cu bratele deschise .
    Am alergat inspre el aruncandu-ma in bratele sale ,asteptand ca,caldura lor sa ma invaluie.Dar erau reci  , mai reci decat o stana de piatra intr-o iarna geroasa ,Parfumul sau care mirosea intotdeauna a iasomie ,acum emana doar un iz de putrefactie .Am sarit inapoi speriata.
    -De ce esti rece ?! Cine esti ! am tipat alungandu-mi zambetul de pe fata .
    -Cine sunt ?Eu sunt cel care te uraste mai mult decat propiul inamic , cel care te uraste intratat incat abia asteapta sa faci o miscare gresita si sa te omore.Nici nu stii cat imi doresc sa scap de tine !
    -Nu ! Ma minti ! Tu nu esti el ! Nu poti fi el ! am tipat inclestandu-mi mainile in par si tragandu-ma tare ,in timp ce buzele repetau in nestire ca nu e el , ca el e acolo ,afara si ma asteapta , ma asteapta sa ma intorc.
    -Atunci uita-te si singura ! a tipat insfacandu-ma brutal de umeri si intorcandu-ma spre o oglinda mare in care era el .Incerca sa ma omoare folosindu-si flacarile ,dupa care aparea din nou palma aceea ,dar de data asta ii puteam vedea fata plina de ura si dezgust .
    -Te urasc mai mult ca orice ! Nu vezi ?Cum te-ai fi putut tu gandi vreun moment ca pot tine la un gunoi ca tine ! Esti atat de slaba !
    -Nu ! am gemut incepand sa ma zgarii pe maini cu unghiile  .
    -Ba da ! Esti slaba si tot ce voi putea eu simtii pentru tine vreodata este ura ,Te voi face sa imi devii sclava si te voi chinuii dupa bunul plac.
    -Nu! am tipat intorcandu-ma cu fata la el .Eu te voi distruge !Te voi face sa simti ce am simtit eu , te voi face sa iti doresti sa nu ma fii intalnit !
    -Si m-ai ce ? a intrebat un chip din oglinda .Nu stiu cine era ,dar alaturi de el imi puteam vedea reflectia ,Parul imi era ciufulit , bratele pline de sange iar degetele aveau smocuri de par in ele
    -Te voi omora si te voi chinuii pana cand imi voi vindeca sufletul !am zbierat simtind cum inima imi ingheata si tot ce era frumos , pur si bun la mine se evapora cu totul ,Doar ura si razbunarea imi erau acum aliati ,iar scopul ,era sa-l distrug .
    Un ras guturat a prins ecou in negura aceia iar eu m-am trezit la realitate si l-am vazut stand acolo in fata mea cu o fata stupefiata.
    -Te voi face sa regreti tot ce mi-ai facut , pana la ultima atingere !am tipat ,chipul  schimonosidu-i-se de durere .
    Am vrut sa  plec inspre el , dar May a aparut de nicaieri impreuna cu Kisame .Am incercat sa o dau la o parte ,dar intr-o secunda Kisame m-a imobilizat si May mi-a agatat un lantisor la gat,In urmatorul moment am adormit ,furtuna din sufletul meu scazand in intensitate.
     
     Ita pov
    "Ce e chestia aia ?"Imi tot repetam incercand sa ma linistesc.Chiar daca am infruntat atati oameni si i-am omorat fara vreun sentiment , acum , dupa multi ani ,un sentiment a inceput sa revina .Mi-era frica de necunoscutul ce definea  aceasta fiinta .
    "Ce s-a intamplat acum cateva minute?"Nici asta nu imi puteam explica .Si poate de asta imi era cel mai frica ,Ce se va intampla daca am sa descopar ce se intamplase ?.
    -Asa ,lasa-ma sa te devorez incet .Cuvintele prezentei m-au trezit din ganduri ,luand o pozitie defensiva .
    Am facut semnul pentru tehnica de foc ,dar a fost in zadar , flacarile s-au evaporat  radacinile care ma tineau de podea fiind intacte .
    Am incercat sa le rup ,dar erau mai tari ca otelul ,kunaiul meu rasunand tare la contact.
    Am intors capul spre ea si tipa ,dar nu era constienta .Era un trup fara vlaga, in tip ce gura ii se misca ,scotand niste tipete  pline de durere .Nu mai auzisem in viata mea ceva atat de sfasietor.Am inghetat renuntand la incercarea mea de a rupe crengile .
    Corpul a inceput sa-mi tremure inexplicabil iar o durere acuta mi-a strapuns inima Am vrut sa-mi las capul in jos , dar nu ma puteam misca .Tot ce puteam sa fac era sa  ascult tipetele acelea care te faceau sa iti rupi hainele si parul din cap numai ca sa nu le mai auzi.          
    -Acum tu omule ,esti obligat sa o urmezi , sa o pazesti ,sa o vindeci !Cu acest lantisor te pecetlui pe tine , Itachi Uchiha  ,de soarta si sufletul ei pana ce ranile se vor vindeca .Iti intreb inima,pentru un raspuns sincer , nu mintea pentru raspunsuri fatise ,te legi de ea pana ce se va vindeca ? Te legi cu juramantul ca o vei proteja ,nu rani , ca nu o vei :atinge fara voia ei , omori si ca o vei  face sa se vindece ?
    Odata ce raspunsul va fi dat ,tu, Itachi Uchiha ,vei fi indrumator sau criminal, vei avea onoare sau mainile patete de sange .Ce iti voi arata este pentru inima ta, mintea nu ti le va deschide pana ce vremea nu va sosi. Te legi de ea ,inima ? vocea lui May ma facea sa ma afund din ce in ce mai mult intr-un somn adanc .Nu intelegeam ce spunea ,doar ca trebuia sa fac ceva , sa protejez pe cineva .Era vag .Erau ca niste cuvinte in alta limba , spuse si neintelese.
    "Nu !Trebuie sa stai treaz! Nu distruge ce am construit pana acum ,  nu te distruge ! a tipat constiinta mea
    "Cu ce sa ma distrug ?" am intrebat inainte sa imi pierd cu totul vederea in lumea reala in timp ce in cap mi se derulau imagini cu mine si cu ea .Incercam sa o omor , iar deodata mainile imi erau rosii si fire de par castaniu erau imbibate in sange ,Mi-am ridicat privirea de la mainile mele la o imagine.Era ea si eu .Am ramas inmarmurit chiar daca infatisarea mea era neutra .Se zgaria cu propriile maini lasand dare rosii din care sangele se scurgea cu rapiditate .Parul ii era ciufulit iar privirea, privirea era a unui nebun .Si toate acestea in timp ce privea aceleasi imagini pe care le-am privit si eu .
    "Te legi de ea ...de a o proteja ,veghea...."
    "Cum  sa ma leg de ea?" m-am intrebat nemaifiind atent la intrebare
    Brusc o voce a spus "da "iar eu m-am trezit la realitate ,in casa aceia  ciudata si fara sa stiu ce se intamplase .
    Legaturile mi-au disparut iar May statea in fata mea .
    -Pana ce lantisorul tau va fi alb si al ei se va inegri juramantul te va veghea,.Sper ca onoarea sa-ti stea pe maini la urmatoarea noastra intalnire .
    -Ce tot spui acolo am intrebat nervos ?!
    -Aminteste-ti ce trebuie sa stii !a spus May dupa care juramantul impreuna cu acordul meu mi-au rasunat in minte ,.
    -Fi serioasa e o prostie  ! am tipat nervii cuprinzandu-ma din nou.Am vrut sa zmulg lantisorul ,dar o durere acuta in inima m-a facut sa pic in genunchi .
    -Inima a acceptat ,pactul nu va mai putea fi dezlegat .Acum e vremea sa pleci.Fata si omul -peste te asteapta afara .
    Fierbeam de nervi si trebuia sa lovesc neaparat ceva.
    -Calmeaza-ti furia ,daca vrei cu adevarat sa lovesti ceva ti-as recomanda un pom ,imediat ce se va trezi vei fi coplesit de ce simte  ,dar nu tot timpul vei beneficia de asta  .O si inca ceva a spus May inainte de a disparea cu totul,poti spune unui singur om despre acest blestem iar el va fi nevoit sa iti tina secretul si sa te ajute .Alege cu inima nu cu capul ,altfel sangele ti se va scurge pe maini o eternitate .
    Am plecat cu nervii la maxim de acolo facandu-i semn cu mana lui Kisame sa mearga .Era deja tarziu iar eu trebuia sa ma gandesc serios .
    Mi-am intors privirea in dreapta mea .Statea linistita in bratele sale iar lantisorul meu ,acum alb, atarna la gatul sau .Mi-am dus mana instinctiv la gat.Era acolo , acel mic lantisor desigur acum negru .Am marit pasul ,simteam cum ma sufoc.Treceam pe langa copaci cu o viteza mare.
    Nimeni nu a scos niciun cuvant pana am ajuns in dreptul cabanei .
    Am vrut sa dispar in camera fara ai vedea pe ceilalti cand Kisame m-a oprit .Mi-am intors privirea rece spre el .
    -Ce ai de gand sa faci ? m-a intrebat simplu
    Nu am spus nimic doar i-am privit pana ce acesta a ajuns cu ea  in fata usii .
    -Nu am de ales , ea a ales pentru mine. am spus disparand de acolo  nervos  din cauza gestului sau atat de prostesc .

    •°•Andy Quinn•°•
    Scriitor
    Scriitor

    Sex : feminin

    Mesaje : 2218

    Data de înscriere : 10/11/2011

    Re: Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Mesaj Scris de •°•Andy Quinn•°• la data de Lun 1 Sept 2014 - 9:36

    Wow ce mai capitol!  Love it 
    Mi-a plăcut la nebunie  Smile Sinceră să fiu, sunt tare curioasă ce se va întâmpla în continuare mai ales vreau să ştiu ce va face Itachi în legătură cu acel lănţişor....  Think
    Oricum, a fost un capitol nemaipomenit şi vreau să vad nextul cât mai repede  Kiss
    Spor la scris şi la idei!  Big Hug

    Kittyx
    Nou venit
    Nou venit

    Sex : feminin

    Mesaje : 36

    Data de înscriere : 15/07/2012

    Re: Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Mesaj Scris de Kittyx la data de Sam 13 Sept 2014 - 21:00

    Capitolul 19 (Ralu pov)



    O raza de soare stationazape ochii mei facandu-ma sa ma trezesc. Somnnoroasa ma uit in camera. O camera necunoscuta mie. Involuntar imi pun maini la fata murmurand.
    -Ah…..nu a fost un vis….e totul real…..nu e camera mea, nu e acel grena, nu e patul meu dublu…sunt intr-adevar blocata intr-o lume necunoscuta.
    Incerc sa-mi imbunatatesc starea si merg sa ma spal. Imi vedeam perfect cearcanele in oglinda din baie. “Insomnia de azi-noapte a lasat si semne, din cate vad.” Imi pleznesc obrajii cu apa rece incercand sa-mi fac curaj.
    -Poti, stiu ca poti, trebuie sa poti.
    Ma imbrac repede dupa ce termin cu dusul de dimineata. Cobor scarile pana la etajul 1. Ma indrept spre prima camera. Ridic mana sa bat la usa si totusi am o retinere. “Nu pot sa o fac…..”. Ma intorc si cobor mai departe scarile pana in camera de zi. Imi plec capul din cauza rusinii ca nu pot sa fac ceea ce mi-am propus. Continui sa merg pana in bucatarie. Ma asez repede pe un scaun si imi pun capul pe masa stanjenita.
    -Neata?  Se aude o voce din apropiere.
    Imi ridic capul bosumflata. Ma uit in jur  si ii vad alaturi de mine, la masa pe Hidan, Sasori, Konan, Kakuzu si Deidara. Nu ii remarcasem, singurul lucru la care ma uitam cand am intrat era podeaua.
    -Neata, am spus si m-am bosumflat si mai tare.
    Fiecare mi-a raspuns  in felul lui. Il priveam pe Deidara care discuta cu Sasori si Konan. In ciuda faptului ca ii priveam buzele miscandu-se, nu auzeam nici un cuvant. Eram mult prea prinsa in gandurile mele. “Aah…haide, daca nu o faci acum, nu vei mai avea niciodata curaj..” Mi-am pus capul inapoi pe masa, aparandu-l cu bratele.
    -Deidara? Am intrebat timida, nestiind ce o sa mi se raspunda sau daca mi se va raspunde la cat de incet am zis.
    Nu se mai auzea nimic, era liniste. In aceasta liniste tulburatoare, s-a auzit vocea blondului raspunzandu-mi. Mi-am ridicat capul si l-am intrebat daca putem vorbi intre patru ochi. Acesta m-a privit serios si a acceptat. Am mers impreuna in sufragerie, unde nu era nimeni. M-am asigurat ca nu ne vede nimeni si m-am aplecat in fata, asezandu-mi mainile pe genunchi, mi-am inchis ochii si am dat drumul cuvintelor.
    -Imi pare rau pentru acuzatiile aduse la adresa ta. Imi cer scuze ca nu am crezut in tine.
    Mi-am ridicat capul si l-am privit in ochi, era surprins intr-adevar.
    -Iti accept scuzele, mi-a raspuns intorcandusi privirea.
    Intr-un fel, mi se parea jenat. Am rasuflat usurata. Si-a dus mana la fata si cu un deget a inceput sa-si scarpine nervos obrazul.
    -Um…nu-ti face griji, nimeni nu stie de secretul tau.
    A spus zambindu-mi orbitor. I-am sarit in brate de bucurie, acesta cazand pe jos cu mine.  Radem impreuna pana cand in toata casa rasuna o usa trantita. Ma ridic de pe blond si mergem impreuna sa vedem ce s-a intamplat. Ajungem in bucatarie unde dam de un Itachi nervos, un peste si Alexandra….in bratele pestelui….”Nu stiam ca-ti place pestele, Ale…” gandesc in timp ce scot un mic chicotit.
    -Ce a patit printesa? A imbratisat vreun copac? Intreaba Hidan razand.
    Brunetul si pestele s-au uitat urat la Hidan, ceea ce m-a facut sa ma intreb daca s-a intamplat ceva cat am fost despartite. Se pare ca nu eram singura care observase privirea ucigasa pe de fata lui Itachi pentru  ca imediat Pain l-a invitat la el in birou sa discute.  Fara nici un deranj sau stres, brunetul  s-a miscat lent spre scari, insa directia nu era nicidecum biroul lui Pain, ci camera sa. Toti am privit mirati. Ceva cu siguranta nu era in regula aici. S-a auzit un cascat si atentia ne-a fost captata de fata care abia se trezea. Kisame a lasat-o jos.  Dupa ce si-a regasit echilibrul, intreaba confuza ce s-a intamplat. Konan ne-a sugerat sa mergem in camera si sa o las sasi revina.  Am urcat scarile cu ea, nu am spus nimic, insa nu parea la fel de vesela ca atunci cand am plecat din fosta baza.  Intre timp, la etajul  1, ne-am intalnit cu brunetul. Alexandra a vrut sa il atace, a intins mana spre el imediat ce l-a vazut. M-am pus in fata ei si am luat-o de mana, oprind-o. Din cauza galagiei, ceilalti au venit in fuga sa vada ce se intampla.
    -E doar putin confuza…a crezut ca suntem atacate, cred ca are nevoie de un somn bun, am incercat sa ne scuz cand am vazut privirile uimite si acuzatoare.
    O tineam strans de mana pe Ale, in pas alergator am zburat pana in camera. Ma intrebam  intruna ce s-a intamplat in tot acest timp. Am intrat vartej in camera. I-am dat drumul mainii fetei. Aceasta s-a asezat pe patul dispre fereastra, in graba. Ma uitam confuza la ea, cum probabil ne-au privit si ceilalti pe scari. Ceva lipsea din ea. Nu era aceeasi. Doream atat de mult sa o  intreb daca vreunul dintre ei disparuse subit, insa pentru un moment trebuia sa las deoparte misterul baiatului si sa vad ce s-a intamplat cu prietena mea.
    -Alex, s-a intamplat ceva cat timp am fost despartite? am intrebat cu ingrijorare in glas.
    - Pe langa faptul ca m-am lasat calcata in picioare iar de monstrul ala , si am fost gata sa fiu violata de un nebun cand am vrut sa salvez o fata dintr-o casa parasita, nimic! Absolut nimic! Mi-a raspuns ea nervoasa.
    Imi parea rau pentru ea, chiar nu merita sa I se intample asta.” Mereu acel Uchiha o loveste, de parca ar fi mai superior..iar eu nu o pot ajuta cu nimic, nici ea nu poate face nimic. Nu suntem in masura sa ii putem comenta…”M-am apropiat  de ea, si am imbratisat-o strans, jumatate din mine se bucura sa o revada intreaga in noua noastra camera, insa cealalta jumatate era suparata si trista pentru ca prietena mea avea din nou probleme. La randul ei si ea raspundea la imbratisare. Am rupt imbratisarea cand am simtit ca totul e mai bine, eram gata sa o intreb daca despre misterul baietelului care imi bantuie mintea cand ceva mi-a atras atentia la fata.
    -Alex……de unde ai colierul ala?
    Ma holbam la colierul acela negru de la gatul ei. A zambit.
    -Ah, asta..am uitat sa-ti spun, l-am adus de la…..stai….asta nu e colierul meu, a spus in timp ce pipaia acel colier.  Cum arata cel pe care il am la gat? M-a intrebat grabita si putin tensionata.
    -E negru…..
    -Eu nu aveam niciun colier negru.
    -Um…Ale….n-am zis ca e al tau….e colierul lui Itachi…
    Fata s-a uitat la mine cu mirare, dar apoi pe fata ei s-a asternut o expresie de furie. A iesit pe usa inainte sa o pot opri. Am ramas cateva secunde in urma, ganditoare. “Poate ca eu am vazut mai tarziu asta…dar probabil mirarea celorlalti la scara a fost mai mult din cauza colierului, cu siguranta n-a ramas neremarcat lantisorul.” Am fugit dupa ea. Chiar in dreapta camerei noastre, Alexandra forta usa sa se deschida, impingand-o cu umarul. Era incuiata la sigur. Satula sa tot se raneasca la umar, se da cativa pasi in spate si ingheata manerul. Ma uit la ea cu o oarecare fata speriata. Distruge manerul inghetat si tranteste usa la perete intrand furioasa. Atat de mult zgomot a facut incat se auzea pasi grabiti pe scari. Nu aveam destul timp sa ii opresc pe cei care urca si nici o minciuna nu mai mergea de data asta. Era o singura solutie. Mi-am indreptat mana spre manerul inghetat si distrus incercand sa il dezghet. Inima imi batea nebuneste, daca nu reuseam sa dezghet exista posibilitatea ca ceilalti sa priceapa ce s-a intamplat si sa ne considere un pericol. Am sperat sa reusesc la timp. Topisem putin prea mult manerul insa macar nu se mai vedea nici o urma de gheata pe el, si fix la timp pentru ca vocea lui Deidara se auzea pe scari intreband ce se petrece. M-am avantat cu caul inainte in camera dupa Alexandra. Din reflex am dorit sa inchid usa, apoi am privit in camera dupa ea. Alexandra statea nervoasa, cu pumnii incordati in fata brunetului care tocmai iesise la dus cu doar un prosop in jurul taliei. Uchiha afisa o expresie mirata, cum n-am mai vazut.  Se vedea in aer presiunea si tensiunea dintre privirile lor. Ma intrebam speriata daca il va pocni, daca ceilalti vor vedea pumnul…

    •°•Andy Quinn•°•
    Scriitor
    Scriitor

    Sex : feminin

    Mesaje : 2218

    Data de înscriere : 10/11/2011

    Re: Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Mesaj Scris de •°•Andy Quinn•°• la data de Dum 14 Sept 2014 - 11:47

    Mamă ce mai capitol  Love it Mi-a plăcut la nebunie!  Heart
    Să ştii că mi-ai făcut ziua mai bună cu nextul ăsta  Blush 
    Cât îmi place atitudinea Alexandrei  Smile Chiar vreau să ştiu ce se va întâmpla în continuare, aşa că spor la scris şi la idei, dar nu în ultimul rând şi la şcoală!  Big Hug

    Diana Andrada
    Nou venit
    Nou venit

    Sex : feminin

    Mesaje : 81

    Data de înscriere : 12/06/2013

    Re: Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Mesaj Scris de Diana Andrada la data de Joi 18 Sept 2014 - 20:06

    Hei lume! Sorry ca a durat atat. Sa incepem: faza cu legamantul a fost chiar mai buna decat daca ar fi fost recunoscator ca a fost salvat. Si cu asta si-a aratat sentimentele(bine, aratat in interiorul lui, dar cred ca Kisame si-a dat putin seama de asta). Si ma bucur foarte mult ca Ralu s-a impacat cu Deidara. Chiar nu vroiam sa ramana certati. Si sunt sigura ca si Deidara e de aceeasi parere. Abia astept urmatorul capitol. Va doresc inspiratie la tastat. Abia astept next-ul de maine.

    Radovka
    Inactiv
    Inactiv

    Sex : feminin

    Mesaje : 12

    Data de înscriere : 19/04/2014

    Re: Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Mesaj Scris de Radovka la data de Sam 20 Sept 2014 - 22:16

    Hei ! Vroiam sa va spun ca imi pare rau pentru intarziere si ca ii multumim lui Andy pentru cuvintele frumoase pe care le spune despre munca noastra .Ne bucuram ca-ti place! .In ultimul rand vrem sa-i uram :Bine ai revenit ! Dianei si ..spor la citit. Smile

                               
                                                                Capitolul 20
                                                                                (Ale pov)


     Brusc totul s-a intunecat cand am auzit numele lui .
    "Omoara-l ! Fa-l sa sufere asa cum te-a facut si el sa suferi !" imi tot tipa o voce in cap .
    Furia mi-a pus stapanire pe trup ,iar creierul nu procesa decat informatia aceea:El te-a facut sa suferi, trebuie sa te razbuni pe el !
    "Fa-l sa sufere ! Omoara-l !"
    Am fugit spre camera lui inlaturand orice imi statea in cale .Nu imi pasa ca am lovit-o pe Raluca , nu imi pasa ca lumea va afla de puterile mele si mai presus de toate, putin imi pasa  de ce se va intampla pe urma , telul meu era sa-l omor si asta voi face indiferent ce trebuie sa inlatur  pentru a-mi atinge scopul.
    Trupul imi actiona mecanic, nerealizand cand am ajuns cocotata pe abdomenul sau ud incercand sa-l sufoc.Imaginile alea imi reapareau in minte alimentandu-mi furia .
    Auzeam ganguriri de pe hol probabil ii ademenisem pe ceilalti sus .
    "Mai bine asa .Ofera-le  un spectacol pe cinste !" tipa vocea extaziata in capul meu .
    Am zambit miseleste uitandu-ma in ochii lui cand usa s-a trantit brusc ,iar Raluca a tipat la mine sa incetez, in timp ce bloca usa cu o masa cu un televizor pe ea .
    Brusc Uciha,profitand de momentul meu de neatentie,s-a ridicat trantindu-ma pe podea, el fiind acum peste mine .
    Am inceput sa ma zbat reusind sa-l lovesc in punctul sau sensibil ,dar a ignorat durerea dandu-ma cu capul  de podea .Contactul mi-a incetosat putin vederea, vocea disparand pentru un moment .
    Am vazut ca a strans de maxilar ca si cum l-ar fi durut si pe el cand m-a lovit .
    "E imposibil , el nu simte nimic , e o bestie !" a tipat furioasa vocea punand din nou control pe mintea mea.
    -Daca o ranesti o sa te fac sa regreti ! a tipat Raluca apropiindu-se amenintatoare de Uchiha .
    "Da asa , omoara-l!Haide Ralu ,stiu ca tu esti prietena mea ,stiu ca o sa fii in stare, doar arde-l !" o impulsionam din mintea mea .
    -O sa iti spun tot ce vrei sa stii, doar ca atunci cand iti spun deschizi usa aia te ascunzi in dulap cu cea mai mare rapiditate , fara comentarii . a spus rece nelundu-si privirea din ochii mei .
    Raluca se uita cand la mine cand la el .
    -Nu-l asculta ! O sa te pacalea.. am vrut sa tip ,dar mi-a acoperit gura.
    -Numara pana la 10 si indeparteaz-o rapid.
    -Ce ai de gand sa faci cu ea ? ! a intrebat Raluca furioasa.
    -Ceva ce sper sa nu mai fiu nevoit sa mai fac vreo data .
     
    Ita pov :
    M-am uitat fix in ochii ei de un verde sters , fara luminile de odinioara pentru a-mi folosi genjutsul pe ea.Imediat ce s-a uitat mai atent la mine a cazut in plasa si am putut sa o iau in brate si sa o pun sub plapuma .
    Am vazut-o pe Raluca cum se uita ca la felul 14 la mine ,dar putin imi pasa de ideile ei prostesti , daca nu as suferii si eu cand le torturam nu ar mai fi fost in viata acum , niciuna din ele .
    A tras repede masa si a fugit in dulap cand usa s-a dat de perete ,iar Deidara a intrat alaturi de Konan si Pain in camera .Dupa privirea lui Konan care mai avea putin si ma omora cand a vazut-o in pat si pe mine pe jumatate dezbracat,am stiut ca macar pentru cei doi aveam o explicatie .Pe de alta parte, Pain privea in gol fara sa spuna ceva .
    -Atunci cand am spus ca raspunzi de ea si ca va face tot ce spui fara sa intervina cineva , nu la asta m-am referit Uchiha  a spus rece Pain iesind din camera impreuna cu Konan.
    -Tu n-ai de gand sa iesi ? l-am intrebat rece pe blondul din fata mea starnindu-i si mai mult furia.
    -Esti nebun ?! Cine ti-a dat voie sa te atingi  de ea ?! a tipat blondul facandu-ma sa ma enervez atat de tare incat mai aveam putin si il pocneam .
    "Ce-i cu mine ?!"
    -Cred ca e mai bine sa pleci! am spus rastit facandu-l sa isi mareasca ochii .Ce fac si cui ii fac nu te priveste pe tine , acum iesi si asa am destule probleme pe cap . am spus redevenind calm .
    A crasnit din dinti trantind usa in urma lui .
    -O sa ai ceva sa-mi povestesti . a spus rece Raluca iesind din dulap
    -Nu am sa-ti spun nimic si cu asta am terminat discutia .
    -S-o screzi tu ! E prietena mea si o sa-mi spui altfel ..
    -Altfel ce ?! am tipat atat de tare incat cred ca strigatul meu a rasunat in toata padurea .Altfel ce ? O sa vii si o sa ma gadili pana nu mai pot ? Stii ce ?! M-am saturat de voi pana peste cap ! am tipat vazand frica din ochii fetei .Am pornit ca un fulger spre ea ridicand-o de gat pe perete .
    -Imediat ce o sa termin si cu viermele tau de prietena o sa te urmeze , o sa am grija de asta personal ! am tipat  incepand sa o strang de gat .Mana mea o stangea din ce in ce mai tare,gemete guturate iesind din gura ei .Uitasem de ochii aceia plini de teama pe care ii vazusem atata timp .
    "Ce naiba ai ,o sa-o omori!" a tipat vocea mea interioara .
    -Asta si vreau am raspuns pentru mine si am vrut sa o strang pentru ultima data cand Sasori mi-a indepartat mana si s-a pus in fata ei.
    -Nu imi pasa ce faci tu cu fata aia ,dar ea e sub protectia mea si daca te mai atingi de ea , o sa ai de-a face cu mine .M-am facut inteles ? a spus rece Sasori.
    Nu am spus decat un plecati, iar  Sasori a disparut cu fata din camera .
    Am incercat sa ma calmez respirand  adanc.
    M-am lasat in cearceaful moale tragand parfumul sau in plamani .M-am urcat din nou peste ea si am desfacut jutsul ducandu-ma pe urma la dulap pentru a lua o pereche de pantaloni si un tricou .
    -Eu ma duc in baie , fa tot posibilul sa te calmezi si sa nu intri peste mine am spus rece.
    -M-ai controlat ?! a tipat din varful patului ca un copil caruia i-ai furat jucaria.
    -Scuteste-ma .
    Am intrat in baie lasand-o sa vorbeasca de una singura .M-am rezemat de usa si am oftat greu .
    "Nu trebuie sa o ranesc ca sa ma ranesc pe mine , e de ajuns sa stau mai mult in prejma ei ca sa cedez nervos !"
    -Fata asta scoate tot ce e mai rau din mine ..am spus ca pentru mine in linistea baii..
     
    Ale pov
    "Cum indrazneste sa ma controleze ?!"
    -O sa-l fac sa ...sa
    "Vocea ..a disparut ?!"
    -Ce vroiam sa fac ? m-am intrebat buimaca in timp ce scanam camera in care ma aflam din priviri .
    -Wtf ..ce caut in camera lui Uchiha ?! De ce sunt uda ?!
    Usa baii s-a deschis brusc iar Uchiha a iesit cu vesnica lui expresi pe chip.
    Atunci am inteles .Vocea , imaginile , ultimele zile, mi se derulau in cap amintindu-mi de ce ma aflam aici , sa-l omor pe el .
    -Pleaca. a spus scurt
    -Stai linistit , nu imi place sa impart aerul cu viermii .am spus rece coborand rapid din pat.
    Am vazut cum o vena i s-a umflat pe gat  si maxilarul i s-a inclestat in timp ce mi-a deschis usa sa ies .
    Nu am mai  asteptat si am iesit chiar daca imi doream cu ardoare sa-i infig un kunai in piept .Nu-i puteam face fata asa, m-ar fi omorat intr-o miscare.
    "Un plan , fa un plan ! "
    "Da un plan ..hmm."
    -Ale ,esti bine ? vocea lui Deidara m-a facut sa evadez din mintea mea
    -Da Dei am spus rece .De ce nu as fi ?
    -Poi stii..faza cu Itachi si ..
    "Foloseste-te de ei .Ei cred ca ai dormit cu viermele .Foloseste-te..Distruge-l" ! a tipat vocea din capul meu .
    M-am prefacut ca incepeam sa plang acesta tragandu-ma la pieptul sau .
    -Eu .. eu am incercat sa spun printre sughiturile false .
    -Shh ..e in regula ,..o sa te protejam noi , nu o sa se mai atinga de tine !a spus blondu-l ,nervozitatea citindu-i-se in voce ..
    -Pr..promiti ? am intrebat ridicandu-mi fata  plina de lacrimi la el .
    "E topit deja , hi hi hi ,asta o sa fie usor .O sa te nimicesc Uchiha , doar ai rabdare !" am spus,vocea aceea necunoscuta aprobandu-ma in gand .
    -Da , promit . a spus zambindu-mi bland ..Haide sa te ducem la Konan ..poate are sa iti dea ceva .
    -Nu , te rog ! am tipat Nu vreau sa mai afle nimeni ,.. eu .. eu am inceput sa zic plangand din nou .
    -Hei ,gata ! Nu o sa zica nimic , da ? E micul nostru secret .
    Am dat din cap si l-am urmat pana in camera lui Konan unde era si Pain .De cum am intrat am icercat sa par ca ma abtin din plans .
    -Konan nu-i asa ca o poti ajuta cu un medicament pe Ale ?a intrebat blondul cu un zambet usor pe chip .
    -Sigur. a spus Konan uitandu-se la Pain cu subinteles.
     

    •°•Andy Quinn•°•
    Scriitor
    Scriitor

    Sex : feminin

    Mesaje : 2218

    Data de înscriere : 10/11/2011

    Re: Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Mesaj Scris de •°•Andy Quinn•°• la data de Dum 21 Sept 2014 - 15:22

    Hu hu!  Laugh A venit nextul!  Bere
    Ce capitol! Nu putea să-mi placă mai mult de atât  Smile 
    Nu mă aşteptam ca Ale să vrea să facă ce-i zice vocea aia nenorocită din căpuşorul ăla al ei  Think Ce să mai? Nu mă aşteptam la aproape nimic din ce s-a întâmplat în capitolul ăsta  Big smile 
    Şi faza cu Itachi şi Ale  Laugh Chiar că nu mă aşteptam la aia  Whistling Uchiha să se culce cu Ale? Aş plăti să văd aşa ceva 
    Şi vocea aia din capul lui Alexandra... Cum poate fi aşa malefică?   De ce îl vrea mort pe scumpul de Itachi?  Think Las' că vedea ea...  Bici
    Oricum, capitolul a fost excelent şi chiar mi-ai făcut ziua mai bună prin faptul că l-ai postat  Love
    Spor la scris şi la idei!  Kiss Şi baftă la şcoală!  Big Hug

    Diana Andrada
    Nou venit
    Nou venit

    Sex : feminin

    Mesaje : 81

    Data de înscriere : 12/06/2013

    Re: Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Mesaj Scris de Diana Andrada la data de Dum 21 Sept 2014 - 22:06

    Nu imi vine sa cred ce plan are Ale. Imi place cum gandeste. Este un foarte bun geniu malefic.   Sunt mandra. Chiar ma miram ca ii disparuse acea voce dupa ce iesise Itachi, dar nu, era inca acolo. Ma intreb cat ii va lua pana colierul se va face alb. Si sunt suparata pe Uchiha. Adica... i-a spus Ralucai ca ii va spune ce se petrece daca se ascunde in dulap, s-a ascuns dar nu a aflat nimic. Asta nu e cinstit. Mai ales ca ea e cea mai potrivita persoana careia sa ii spuna ce s-a intamplat in casa aia. Si ce inseamna privirea aia cu subinteles dintre Konan si Pain? Si o sa fie un moment romantic inte Ralu si Sasori? Vreau sa aflu!!!!!!!!!!!!! Astept nextul. Sunt sigura ca o sa fie genial.

    Kittyx
    Nou venit
    Nou venit

    Sex : feminin

    Mesaje : 36

    Data de înscriere : 15/07/2012

    Re: Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Mesaj Scris de Kittyx la data de Sam 11 Oct 2014 - 22:10

    Gomene! Chiar imi pare rau, am fost asa lenesa si am avut programul asa incarcat....incat n-am puttu sa va aduc la timp next-ul. Gomene minna-san.

                                      Capitolul 21 (Ralu pov)



    Am simtit suprafata rece a peretelui imediat ce am facut contact cu el. Mana brunetului imi strangea tare gatul, abia mai putand sa respire. Am ridicat incet mainile incercand sa-l inlatur, insa forta mea nu se putea masura cu a lui. Mici picaturi fine de apa mi se adunasera in colturile ochilor, insa nu doream sa par slaba, nu doream sa dau frau emotiilor. Ii inchisesem de mult, nevrand sa-I vad privirea furioasa si animalica. Inima imi batea tare si totusi bataile inimi incepeau sa scada din cauza lipsei de oxigen. Mintea mea era goala, tot ce doream acum era sa pot scapa de mana lui, sa pot respira. Eram la capatul puterilor, lasasem mainile jos, castigase. Nu mai aveam forta decat sa astept moartea. Am simtit cum mana lui mi-a eliberat gatul imediat ce s-au auzit niste voci. Am deschis ochii cu greu in timp ce-mi duceam mana la gat si tuseam puternic. M-am uitat la cele doua personaje colorate care stateau in fata mea. Sasori si Itachi. Incetul cu incetul constiinta mea a revenit si imi aminteam unde sunt. Singurul lucru pe care il auzisem a fost cum ca eu eram in protectia lui, a roscatului. M-am inrosit la auzul cuvintelor, fara sa imi dau seama de ce. S-a uitat la mine, facandu-mi semn sa-l urmez. Am iesit in urma lui din camera brunetului. L-am urmat pana afara, unde s-a asezat langa un copac. Privirea ii era indreptata spre apusul soarelui, care era foarte frumos. Mingea aurie inprastia  in jur frumoase nuante de rosu si corai.
    -Ai de gand sa ramai in picioare?                                                                                                                                              
    Cuvintele lui ma readusesera cu capul pe pamant, rusinata, m-am asezat jos, la o distanta superficiala de el. Mi-am ascuns capul pe genunchi. Am murmurat un multumesc ca m-ai salvat, insa el nu a raspuns nimic. Credeam ca nu a auzit. Dupa o tacere apasatoare care se asternuse intre noi, mi-a raspuns calm si rece fara a-si lua privirea de la peisaj:
    -Nu ai de ce, esti sub protectia mea, din fericire pentru tine.
    Brusc imi amintisem de prietena mea, cum o lasasem in cusca leului. Mi-am ridicat capul instantaneu gata sa ii spun.
    -Nu pot face nimic pentru prietena ta, nu e sub protectia mea, a avut ghinionul de a fi protejata de el, mi-a raspuns acesta ca si cum mi-ar fi citit gandurile, intorcandu-si privirea rece si calma spre mine.
    Cand ochii nostrii s-au intalnit, inima a inceput sa imi bata si mai tare, ii adoram acei ochi superbi, calmi si reci tot timpul, strigau dupa iubire, iar eu eram dispusa sa ofer aceea iubire. M-am inrosit la gandul ca il plac, asa ca mi-am intors privirea, refuzand sa cred ce inima imi spunea. M-am ridicat grabita scuzandu-ma ca am niste treaba si am plecat de langa el. Doream atat de mult sa ma uit inapoi, sa vad daca ma priveste curios, daca ma urmeaza cumva, dar a trebuit sa infran toate aceste mici dorinte. Nu putea fi nimic intre noi. Nici macar nu-l placeam, prea mult timp fara prietenul meu mi-a afectat creierul. Am trantit usa in urma mea. In bucatarie se afla doar hidan, dar parea preocupat de o bucata de hartie, asa ca nu m-a observant. Mi-am continuat drumul. Am urcat scarile ratacita. Am ajuns in fata camerei deschise a lui itachi si am privit inauntru, brunetul statea abatut si ganditor pe pat, tot cu acelasi prosop in jurul taliei. Priveam trista spre el, parea ca sufera. Brusc  si-a ridicat privirea din pamant si s-a uitat confuz la mine pt cateva secunde, apoi s-a ridicat si a trantit usa facandu-mi parul sa fluture. “Cat de grosolan…..sa inchizi usa in fata cuiva….” Mi-am continuat drumul pana la etajul unul unde il vazusem pe Kakuzu urcand pe scari. L-am intrebat repede daca stie unde e Alexandra iar acesta mi-a indicat camera sefului. Ma intrebam ce putea sa caute acolo. L-am lasat pe barbat sa-si termine treaba . M-am indreptat incet si sigur spre aceea camera. Am pasit impunator in camera fara sa mai bat la usa, dar totusi cu omica teama, nestiind la ce sa ma astept. Camera era intunecat insa puteam distinge 2 siluete intorcandu-se spre mine. Pasii unei alte persoane din camera m-au trezit la realitate. Am putut distinge aceea silueta feminine, Konan. Tot ceea ce se auzea in camera erau doar inimile care bateau, chiar si Konan se oprise, ajungand langa birou. Nu vedeam foarte bine, insa simteam privirile celor 3, indreptate spre mine. Alexandra a sarit repede in bratele mele, plangand si soptindu-mi sa ma prefac. Nu am inteles ce a dorit sa spuna, insa am incercat sa inteleg si incercam sa o linistesc. O voce cunoscuta a inceput sa-mi explice ce s-a intamplat, vocea lui Dei. A fost interrupt de 2 perechi de pas ice au intrat in camera, Pain si Itachi. Pain ne-a ordonat sa iesim cu totii exceptie Alexandra. Am trecut pe langa brunet in graba, aruncandu-I o privire pe furis. Dei a inchis usa in urma lui. Konan deja please asa ca m-am intors la blond care tocmai era in genunchi ascultand cu urechea lipita de usa. Am incercand sa-I atrag atentia, uitandu-ma insistent la el, insa era prea concentrate la discutia din interior. Cu pasi abia auziti, m-am indreptat spre el. L-am apucat de mana si l-am tras de mana pana in bucataria goala.
    -Ah…putea sa te prinda cineva acolo, cum trageai cu urechea.
    -Dar nu s-a intamplat nimic, in plus, puteam sa inventez o scuza in cazul in care eram prins.
    -O scuza gen ca ti-au picat ochelarii jos? Oh, stai, nu ai ochelari, l-am mustrat eu.
    Nu a spus nimic, doar s-a uitat in jos, exact ca un copil. Mi-a scapat un mic chicotit gandindu-ma cat de mult se aseamana cu un copil.
    -Mana…a spus el inca uitandu-se in jos.
    -Hm?
    -Poti sa iei mana acum…..a spus uitandu-se la mine cu obrajii rosii.
    Intr-adevar, mana mea inca o tinea pe a lui. Mi-am retras repede mana, inrosindu-ma.  Ne uitam unul la altul fara sa spunem nimic, amandoi eram rosii la fata. Am plecat in graba din bucatarie, stiind ca daca mai stau mult, o sa se intample ceva. Am iesit afara, unde cerul era deja instelat, era frumos ,foarte frumos. Brusc mi-am amintit de Sasori. Ma intrebam daca inca mai era acolo. Cu pasi inceti dar siguri, m-am indreptat spre locul in care statusem acum cateva ore. Era inca acolo, statea singur uitandu-se la cer. M-am asezat langa el pe iarba, statea lungit pe iarba. M-am uitat putin la el, apoi mi-am indreptat privirea spre cer.
    -De ce te-ai intors? M-a intrebat rece.
    -Am dorit sa stiu daca inca esti aici, ai putea raci daca stai asa, e destul de frig, noaptea, stii?
    -Nu am cum sa racesc, nu mai sunt uman de mult timp.
    -Ah….da….i-am raspuns cu o nuanta trista in glas.
    -Spune…
    -Hm? Brusc imi trezise curiozitatea.
    -Cum e lumea din care vii tu?
    -Ah, lumea mea? E frumos acolo.
    -Povesteste-mi.
    -Oh, pai…cum sa incep?
    -De la viata ta, obiceiurile tale, totul.
    -Ei bine, despre viata mea nu e mare chestier, e exact la fel ca viata unei fete adolescente de aici, te nasti, ai o familie, faci primii pasi, primele cuvinte, mergi la scoala, apoi te muti la casa ta, avand serviciul tau, partenerul tau. Nu e asa diferita lumea mea de a voastra. E frumos acolo, fiecare tara are ceva special, oameni speciali, mancare traditionala, haine traditionale.
    -Hei! S-a auzit o voce, ne-am intors capetele amandoi spre vinovatul care ne-a intetrupt discutia. Deidara. Pot sa ma alatur voua? Cerul din seara asta e tare frumos.
    Am dat afirmativ din cap, zambindu-I, in timp ce Sasori l-a ignorant.  S-a asezat in locul liber din dreapta mea.
    -Continua, s-a auzit vocea impunatoare a roscatului.
    -Ei bine, tatal meu a murit cand eram mica. Mama s-a recasatorit, si am un frate mai mic.
    -Nu iti e dor de ei? M-a intrebat blondul.
    -Oh, desigur ca imi e dor de ei, dar nu pot face absolut nimic in privinta asta, ei sunt acolo, eu aici….tot ce sper e doar sa nu isi faca prea multe griji…
    -Cum e sa simti dorul, intreaba brusc Sasori uitandu-se la mine cu aceea fata impasibila.
    -Este dureros….te gandesti la persoanele dragi…si te doare inima stiind ca sunteti despartiti, iti vine sa plangi, iti vine sa lasi totul balta, i-am raspuns zambiindu-i trist.
    Am inceput sa tremor fara sa vreau, Deidara a remarcat acest lucru asa ca mi-a asezat pe umeri, capa lui. I-am multumit rusinata apoi am revenit la povestea mea.
    -De asemenea, e un loc frumos, lumea din care vin eu, e foarte frumos sa te trezesti dimineata, sa-ti bei cafeaua alaturi de persoana iubita, sa te uiti pe fereastra sis a vezi copii jucandu-se in parc fericit, fara griji, e atat de frumos sa vezi cum oamenii se respecta si se salute intre ei.
    -Foarte frumoasa lumea ta, imi spune blondul.
    -Ai pe cineva de genul asta? O persoana iubita? Intreaba brusc Sasori, uitandu-se la cerul instelat.
    M-am uitat putin nesigura la el, apoi mi-am intors privirea spre frumoasa luna care tocmai iesea de sub nori.
    -Nu stiu…..aveam….inainte sa ajung aici….insa nu stiu daca va astepta sa reapar…nu stiu daca imi va ramane loial…nu stiu daca el este intr-adevar indragostit de mine.  
    M-am lasat pe spate, intinzandu-ma pe iarba, iar blondul mi-a urmat gestul.
    -Ce luna frumoasa, am remarcat eu, facandu-I pe baieti sa admire si ei luna.
    Este atat de frumos, ei m-au pus sa le povestesc despre mine, iar  acum suntem aici….toti 3…uitandu-ne la luna, in acelasi timp, acelasi loc, intinsi pe iarba, unul langa altul. “As vrea ca momentul asta sa nu se sfarseasca niciodata” .

    •°•Andy Quinn•°•
    Scriitor
    Scriitor

    Sex : feminin

    Mesaje : 2218

    Data de înscriere : 10/11/2011

    Re: Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Mesaj Scris de •°•Andy Quinn•°• la data de Dum 12 Oct 2014 - 10:36

    Ce final drăguţ de capitol  Blush 
    Şi aceea întrebare a lui Sasori, dacă Ralu are pe cineva de care-i place  Love Mi se pare doar mie sau lui Sasori îi cam pasă de ea?  Angel
    Oricum, sunt tare curioasă în legătură cu nextul, aşa că spor la scris şi la idei dar şi la şcoală! Kiss

    Diana Andrada
    Nou venit
    Nou venit

    Sex : feminin

    Mesaje : 81

    Data de înscriere : 12/06/2013

    Re: Evadare din realitate(Akatsuki fan fic)

    Mesaj Scris de Diana Andrada la data de Dum 12 Oct 2014 - 20:54

    Cat de adorabilicios!!!!!!(nu stiu de ce am zis asta). A fost atat de dragut, adica, el s-a interesat de viata ei. Si a fost curios daca are iubit. Cred ca Sasori spera din toata inima(vorba vine) sa o insele ca sa ramana cu el. Si Deidara. E un triunghi amoros foarte dragut. Abia astept sa vad cce se mai intampla. Bye.

      Acum este: Sam 3 Dec 2016 - 15:40