╰☆ L.C.P ☆╮

^.^ Bun venit! ^.^
Dacă iți place forumul nostru si vrei să ni te alături, înregistrează-te și fă parte din "Familia de Nebuni"! Aici te poți distra și iți poți face mulți prieteni! Intră și Have Fun Love

Vă mulțumim de vizită! Și vă urăm o zi bună în continuare! Smile

Felicitări, bunnylovers! Lucrarea o puteți citi aici: Lucrări Concurs Proză - Septembrie 2016

    Blacky's one shots

    Distribuiti

    •°•Andy Quinn•°•
    Scriitor
    Scriitor

    Sex : feminin

    Mesaje : 2218

    Data de înscriere : 10/11/2011

    Blacky's one shots

    Mesaj Scris de •°•Andy Quinn•°• la data de Vin 25 Mai 2012 - 22:34

    ~Viata unui trandafir~

    Viata nu e cum ne-am asteptat. Intotdeauna vor aparea piedici sau alte lucruri marunte ce ne vor tine in loc, dar care ne vor pregati pentru ceea ce va urma mai apoi.
    Aceasta viata este asemenea unui boboc de trandafir... Infloreste, dar cu timpul ea se ofileste, asa ca, noi ar trebui sa ne traim viata fara niciun regret, iar mai apoi, la sfarsitul ei, sa o analizam pe toata...







    Razele soarelui vesteau o zi minunata. Usoarele adieri ale vantului invitau parca, frunzele de un verde crud ale copacilor la un dans de primavara. Norii de vata pluteau linistiti, acoperind din cand in cand razele soarelui.
    Apa limpede a raului ce trecea prin mijlocul unei gradini de trandafiri, era acum plina de petalele rozalii ale unui crin. Trandafirii aflati in apropierea raului priveau tristi cum prietenul lor, crinul, este purtat departe de acea apa limpede. Stiau ca, intr-o buna zi, printesa, le va rupe si lor petalele si le va lasa sa cada in acea apa rece fara pic de regret. Poate ca intr-un fel era mai bine sa li se intample asta, sau poate ca nu?
    La fel de curios ca si semenii sai, un boboc de trandafir privea mirat petalele crinului cum erau purtate de apa. Dorind sa afle de ce printesa rupea pe rand petalele tuturor florilor din gradina si le arunca in apa, asa ca isi intreba mama:

    - Mami, de ce printesa i-a facut asta crinului?
    - Dragul meu, sa spunem ca asta a devenit deja un obicei de-al printesei. Mereu cand este trista, vine aici si vorbeste cu regina, care ne-a parasit din pacate acum cinci ani. Tanara rupe cate o floare, aruncandu-i petalele in rau, crezand astfel, ca i le daruieste mamei sale. Poate ca, intr-o buna zi, voi ajunge si eu sa plutesc libera in curentii acelui rau. Ii raspunse trandafirul micutului boboc.

    Zilele treceau una dupa alta, lasand in urma lor si putina tristete. Nu era zi in care printesa sa nu arunce petale in acel rau, ceea ce ii ingrijora din ce in ce mai mult pe trandafiri. Cu timpul, bobocul deveni si el un trandafir rosu si frumos, exact ca si ceilalti. Acesta era mereu fericit, bucurandu-se de vremea frumoasa de afara, pana cand printesa ii lua pentru totdeauna mama de langa el, lasandu-l singur. Trandafirul era foarte trist, dar stia ca undeva acolo, regina se bucura enorm avand-o langa ea pe mama sa. Nu credea vreodata ca va ramane singur pe aceasta lume, dar se pare ca soarta a fost cruda si cu el.

    Zilele calduroase trecura si ele, facandu-le loc si celor reci si friguroase. Trandafirul ce fusese candva o floare frumoasa, ramasese acum doar cu o ultima petala. Era clar ca nu mai avea mult de trait. Dar intr-o seara, pe cand soarele ii facu loc mandrei lune, o raza de lumina se pravali asupra trandafirului acoperindu-l in intregime.
    In acel moment, ultima sa petala cazuse in apa ce candva fusese calda, lasandu-se astfel purtata de micii curenti provocati de vant, sperand ca, va ajunge si el unde mama sa si regina se odihneau acum.
    Prin mintea micutului trandafir nu se mai plimba niciun gand, de cat ultima sa dorinta ce fu implinita insfarsit.


    " Mi-am dorit sa ajung exact in locul unde a murit mama, crezand poate ca acolo ma voi simti mai aproape de ea, dar sufletul ei nu a fost niciodata purtat de apa acelui rau, ci el mereu a fost aici, in inima mea, veghindu-ma si avand grija de mine..."





    THE END


    Ultima editare efectuata de catre *Black Flame* in Mier 26 Iun 2013 - 14:25, editata de 2 ori

    Domino
    Scriitor
    Scriitor

    Sex : feminin

    Mesaje : 1942

    Data de înscriere : 09/09/2011

    Re: Blacky's one shots

    Mesaj Scris de Domino la data de Sam 26 Mai 2012 - 1:10

    ce trist jur. Ce poveste simpatica si trista. betul trandafir, r o mica povestioara despre trandafir, dar care reflecta un adevar dur, E grea despartirea de cineva, mai alea daca e pentru totdeauna. Mi-a placut mult sa sti. E chiar simpatica povestioara ta. Sa mai scri dinastea.

    Reeah
    Ex Staff
    Ex Staff

    Sex : feminin

    Mesaje : 7345

    Data de înscriere : 26/11/2011

    Re: Blacky's one shots

    Mesaj Scris de Reeah la data de Sam 26 Ian 2013 - 16:20

    Bună ! Andreea, ţi-am spus vreodată cât de frumos scrii ? :/ Doamne, deci, te admir... a fost atât de frumos şi de trist. Aproape că am lacrimi în ochi... Chiar a fost un sfârşit, nu chiar frumos în aparenţă, dar în asenţă da. Sper ca micuţul boboc să fi ajuns la mama sa şi la regină.
    Aştept şi alte one-shot-uri, draga mea. Spor la scris şi multă inspiraţie ! Kiss

    Mrs Anderson
    Membru
    Membru

    Sex : feminin

    Mesaje : 798

    Data de înscriere : 24/12/2012

    Re: Blacky's one shots

    Mesaj Scris de Mrs Anderson la data de Lun 8 Apr 2013 - 13:30

    Buna, draga mea! Iarta-ma cu nu am trecut mai devreme pe aici, povestea ta e minunata! M-a intristat putin povestea micului trandafir, dar totusi ceea ce ma face sa iti apreciez povestirea este faptul ca ai transmis o lectie importanta de viata, precum si sentimente... Stiai ca esti o scriitoare minunata? Poate in viitor vom citi carti de-ale tale, draga mea, tare m-as bucura!
    Te mai astept si cu alte povestiri.
    Te pup

    Andi
    Critic
    Critic

    Sex : feminin

    Mesaje : 1691

    Data de înscriere : 27/04/2012

    Re: Blacky's one shots

    Mesaj Scris de Andi la data de Dum 26 Mai 2013 - 19:34

    Uneori stau şi mă întreb de ce nu citesc mai multe lucrări de pe forum. Păi de leneşă ce sunt, e clar. Acum, revenind, este destul de scurt one-shot-ul tău, dar este foarte drăguţ. Pe mine mă atrag destul de mult poveştile din "lumea celor care nu cuvântă". Povestioara este destul de tristă, dar nu mă aşteptam oricum la un final fericit. E păcat că trandafirul şi-a dat seama abia la sfârşit că mama lui i-a fost mereu alături, dar mai bine mai târziu decât niciodată. Mic sfat: data viitoare încearcă să pui mai multă descriere, ar ieşi mult mai bine şi ar părea mai luuung. Sper să mai aduci şi alte poveşti de genul ăsta, îţi ies detul de bine.

    Laav^^
    Membru
    Membru

    Sex : feminin

    Mesaje : 117

    Data de înscriere : 22/05/2013

    Re: Blacky's one shots

    Mesaj Scris de Laav^^ la data de Lun 27 Mai 2013 - 16:51

    Heii. Am ajuns şi eu p-aici. Mă bucur foarte mult că ţi-am citit povestioara aceasta micuţă şi totuşi, frumoasă. Bravo!
    Revenind, exact cum a spus şi Andy părea mult mai lung dacă puneai mai multă descriere în acest one shot. Oricum mie mi-a plăcut. Mi-a plăcut mult cum ai descris gândurile trandafirului. Micuţul trandafiraş. Păcat că şi-a dat seama de-abea la sfârşit. Dacă mai aduci, te rog să mă anunţi.
    Pupici. Laav^^

    •°•Andy Quinn•°•
    Scriitor
    Scriitor

    Sex : feminin

    Mesaje : 2218

    Data de înscriere : 10/11/2011

    Re: Blacky's one shots

    Mesaj Scris de •°•Andy Quinn•°• la data de Mier 26 Iun 2013 - 14:22

    Bun, deci am mai adus încă o creaţie de-a mea. Nu e cine ştie ce, dar am luat un zece pe ea la romană Smile Sper să vă placă, deşi nu prea cred că le am eu cu basmele dar asta e viaţa Laughing( Scuzaţi greşelile, dar m-am grăbit puţintel să o scriu )




    Aventurile lui Picass


     
    Trăia demult, într-un sat uitat de lume un tânăr pe nume Picass. Acesta era foarte ascultător şi inteligent, muncind cu ziua prin sat pentru a câştiga câţiva bănuţi pentru familia sa, care era săracă. Fiind un tânăr ambiţios şi răbdător, acesta îşi doarea nespus de mult să meargă la oraş şi să ajungă profesor de matematică, dar sănătatea precară a mamei sale îl împiedica sa o facă.
    Într-o zi, Picass plecă din sat cu gândul că îşi va ajuta mai mult mama dacă îşi va găsi o meserie bine plătită la oraş, aşa că îi anunţă pe aceştia de plecarea sa şi porni către ieşirea din sat foarte hotărât.
    Drumul spre oraş era lung şi periculos, de aceea nu foarte mulţi săteni părăseau ţinutul în căutarea vieţii de orăşean. Afară era deja întuneric, iar Picass încă nu îşi găsise un adăpost. Acesta mergea mai bine de opt ore, în care se oprise doar la un izvor pentru a-şi potolii setea.
    Tânărul abea mai îşi trăgea picioarele după el, când observă un hambar părăsit în mijlocul pădurii. Fiind foarte obosit acesta intră înnăuntru unde se culcă pe doi baloţi de paie, adormind imediat.
    Dimineaţa îşi făcu apariţia numai decât, iar tânărul era gata sa-şi continue drumul. Ieşind din hambar, acesta observă o tânără cu părul negru ca tăciunele şi ochii de culoarea onixului care îl privea uimită. Picass fiind un tânăr educat, aceasta îi luă fetei mână şi i-o sărută, apoi spuse:
    -Bună dimineatţa, domnişoară. Ce vă aduce pe la acest hambar?
    -Bună dimineaţa şi tie. Am intrat în pădure sperând că-l voi găsi pe  Rex care a luat-o la fugă cand a auzit un urs. L-am căutat prin apropiere dar nu l-am găsit şi acum nu mai ştiu cum să ies din pădure.
    Picass se oferi bucuros să o ajute pe tânără, acesta pornind la drum în căutarea lui Rex împreună cu proprietara acestuia. Mergeau de mai bine de o oră şi nici urmă de câine. În scurt timp aceştia au auzit un mârâit din spatele unor tufişuri de unde se vedeau nişte ochi galbeni. Din tufiş ieşii un câine mare, ce părea speriat de ceva sau mai bine spus, de cineva. Tânăra se apropie de Rex şi îi mulţumi Domnului că animalul său este viu şi nevătămat, apoi îi spuse lui Picass că îl va însoţi în călătoria sa de a ajunge la oraş, căci încolo se îndrepta şi ea. Picass acceptă bucuros apoi îi spuse fetei că trebuie să-şi continue drumul înainte să se întunece, aceasta aprobând-i spusele şi urmându-l prin pădure.
    Nu după mult timp, cei doi deciseră să înnopteze sub un stejar bătrân. În timp ce Picass pregătea două pături din depărtare se auzise lătratul lui Rex. În scurt timp cei doi ajunseră în locul de unde se auzise lătratul şi îl văzu pe câine stând lângă trei copaci ciudaţi. Unul dintre copaci avea flori negre, altul flori roşii, iar ultimul avea flori colorate.
    Atunci tânăra îi spuse lui Picass că acei copaci ascund o comoară şi că cel ce va reuşi să dezlege misterul copacilor va primi acea comoară şi îi va putea adresa o întrebare copacului cu flori negre. Tânărul fiind puţin confuz o întrebă pe fată:
    -Ce trebuie să fac pentru a dezlega misterul?
    -Legenda spune că în fiecare noapte în faţa acestor trei copaci apare o floare care până dimineaţă dispare. Mulţi tineri curajoşi au încercat să dezlege misterul, dar numai unul a văzut floarea şi a rupt-o.
    -Dar dacă a rupt floarea de ce nu a dezlegat blestemul? Întrebă Picass cu o curiozitate enormă pe chip.
    -Acel tânăr care a rupt floarea nu a primit comoara celor trei copaci, căci rădăcina florii se află încă în pământ. Pentru a dezlega misterul trebuie ca acea floare să fie îndepărtată complet de lângă acei copaci. Îi răspunse fata.
    După ce Picass ascultă cu mare atenţie povestea tinerei, acesta se aşezase lângă unul dintre cei trei copaci aşteptând sosirea serii. Nu trecu mult timp, că floarea îşi şi făcu apariţia. Văzând floarea, Picass se apropie de ea şi reuşii să o smulgă cu tot cu rădăcină. După ce floarea fu îndepărtată de lângă cei trei copaci, lângă Picass apăru un cufăr plin cu bani. Cei doi tineri luaseră cufărul şi porni din nou la drum.
    Au mers ei ce au mers până ce se rătăciseră. În cale le ieşise un ciclop ce îi întrebă:
    -Ce cătaţi aici, mici creaturi?
    -Ne-am rătăcit şi am fi foarte bucuroşi dacă ne-ai arăta drumul spre ieşirea din această pădure. Îi răspunse Picass.
    -Ei bine, dragii mei, urmăţi-mă dacă doriţi să ieşiţi de aici. Spuse ciclopul arătându-le celor doi tineri calea spre ieşire.
    Văzându-se ieşiţi din pădure, cei doi i-au mulţumit ciclopului şi şi-au continuat drumul. Ajunşi la intrarea în oraş Picass îi spuse tinerei:
    -Până aici am putut să mergem împreună. Acum că ai ajuns în oraş nu mai ai nevoie de mine.
    -Ai dreptate Picass. Îi răspunse tânăra. Dar mai am nevoie doar de ceva ce îmi aparţine: acel cufăr plin cu bani. Spuse aceasta luându-i tânărului banii câştigaţi de la cei trei copaci.
    -Aceia nu sunt banii tăi! Strigă Picass. Eu am dezlegat misterul celor trei copaci, aşa că acei bani îmi aparţin mie!
    Când tânăra o luă la fugă cu banii furaţi de la Picass, aceasta fu lovită în gleznă cu o piatră, care spre surprinderea tânărului Picass fuse aruncată de Rex, care îi urmase pe cei doi până la ieşirea din pădure. Fata fiind lovită căzu şi toţi bani se împrăştiaseră pe drum. Atunci Rex alergă spre tânără şi ajuns în dreptul acesteia, începu să latre la ea ca şi când ar fi încercat să-i spună ceva.
    Picass se duse şi el lângă câine şi îl mângâie pe creştetul capului, când deodată câinele se transformă într-o tânără foarte frumoasă cu părul roşcat şi ochi de un verde crud. Aceasta se întoarse câtre Picass şi îi spuse:
    -Îţi mulţumesc că ai distrus blestemul ce a fost aruncat asupra mea.
    -Nu ai pentru ce domnişoară. Îi răspunse acesta. Dacă îmi permiteţi, aş putea să vă întreb care este numele dumneavoastră? Întrebă acesta politicos sărutându-i mâna tinerei.
    -Mă numesc Elena şi sunt sora acelei ticăloase. Căci tu m-ai eliberat de blestem te voi prezenta tatălui meu, iar el va decide ce răsplată să-ţi ofere. Îi spuse tânăra lui Picass.
    Elena şi Picass porni împreună cu tânăra răufăcătoare spre oraş. Ajunşi acolo, Elena i-l prezentă pe Picass tatălui său. Acesta aflând toate detaliile celor întâmplate îi spuse tânărului:
    -Picass, având în vedere faptul că mi-ai eliberat fata de acel blestem şi că mi-ai adus fiica cea mare înapoi acasă, eu îţi ofer mâna Elenei.
    Tânărul auzind una ca asta îşi chemă părinţii, care se mutaseră la oraş pentru a le da vestea cea mare.
    Zilele au trecut, iar nunta dură trei zile şi trei nopţi. Elena şi Picass erau fericiţi împreună, iar sora cea rea fusese arestată pentru toate faptele sale.

    Unii oameni spun că Picass păstrase floarea ce creştea lângă trunchiurile celor trei copaci drept amintire, iar alţii spun că o folosise drept leac pentru a-şi vindeca mama. Oricare ar fi adevărata poveste, ceea ce este cu adevărat important e faptul că au trăit cu toţii fericiţi până la adânci bătrâneţi.

    Reeah
    Ex Staff
    Ex Staff

    Sex : feminin

    Mesaje : 7345

    Data de înscriere : 26/11/2011

    Re: Blacky's one shots

    Mesaj Scris de Reeah la data de Dum 30 Iun 2013 - 15:39

    Andreea, a fost superb! Nu numai că m-a impresionat profund sfârşitul, dar chiar a semănat cu un basm, chiar unul foarte bun.  Ai meritat pe deplin acel zece şi vreau să te felicit pentru imaginaţia profundă de care dai dovadă. Picass, eşti un personaj genial! : ) Aştept şi alte one-shot-uri, spor la scris! 


    P.S. Mă simt minunat să fiu prima care dă un comentariu!

      Acum este: Vin 9 Dec 2016 - 21:20