╰☆ L.C.P ☆╮

^.^ Bun venit! ^.^
Dacă iți place forumul nostru si vrei să ni te alături, înregistrează-te și fă parte din "Familia de Nebuni"! Aici te poți distra și iți poți face mulți prieteni! Intră și Have Fun Love

Vă mulțumim de vizită! Și vă urăm o zi bună în continuare! Smile

Felicitări, bunnylovers! Lucrarea o puteți citi aici: Lucrări Concurs Proză - Septembrie 2016

    Buchetul de mărăcini

    Distribuiti

    Sondaj

    Pe o scară de la 1 la 5, cât de interesant şi captivant e ficul?

    [ 8 ]
    89% [89%] 
    [ 1 ]
    11% [11%] 
    [ 0 ]
    0% [0%] 
    [ 0 ]
    0% [0%] 
    [ 0 ]
    0% [0%] 

    Total voturi: 9

    Ella ♣
    Moderator
    Moderator

    Sex : feminin

    Mesaje : 2342

    Data de înscriere : 16/04/2012

    Buchetul de mărăcini

    Mesaj Scris de Ella ♣ la data de Sam 12 Mai 2012 - 18:43

    Asa... eu si Andi ne-am decis sa facem un fic in colaborare de mult timp, dar a durat ceva cu titlu:)) Whatever... Speram sa va placa ^^

    Disclaimer: Nu detin nici un personaj din anime-ul/manga-ul Naruto (inafara de cele create de mine) care apartin lui Masashi Kishimoto. Si nu profit de pe urma acestor personaje/intamplari.



    Capitolul 1:
    Prima impresie

    Sasuke Uchiha


    Eram in garajul vilei in care locuiesc, stand pe vine si aplecat inainte, plictisit si strangand cu cheia de zor, o piulita. Combina, care se afla prin apropierea mea, era data tare si pe radio. Vocea masculina, placuta si vesela, ca la fiecare sfarsit de saptamana, anunta ca nici bine nu incepuse vacanta de vara, ca tinerii deja au luat cu asalt litoralul si statiunile de la munte. Abia asteptam inceputul lunii iulie ca eu si gasca sa mergem la mare ca in fiecare an. Planuisem vacanta asta inca de la Craciun. Aveam de gand ca la inceputul lunii sa ne urcam in masina spre destinatia plaja, insa pana atunci am decis sa muncim cateva saptamani sa avem bani de cheltuiala. De aceea am, gasit de lucru la un service auto, asa ca nu am intors spatele acestei oportunitati.

    La radio incepusera sa sune hiturile verii, in timp ce eu tocmai terminasem de reparat motocicleta, care imi dadea de furca de ceva zile. M-am ridicat in picioare, am luat o carpa de langa combina si am inceput sa imi sterg mainile unsuroase de la uleiul motorului. Totul era asa de linsitit si de placut, pana cand trebuia sa asetept la asta din clipa in clipa, Itachi, fratele meu mai mare, izbi de perete usa care facea legatura de la vila in garaj si intra ca o furtuna. Cineva e foarte furiooos... ma intreb ce am mai facut de data asta.

    -Sasuke, am nevoie urgenta de tine sa te duci la cel mai apropiat sexshop si sa imi iei niste lucruri, imi spuse el grabit si uitandu-se atent la ceva din mana lui.

    Stop cadru! A spus cumva ce cred eu ca a spus?! Nu! Sigur ca nu, doar nu e asa de prost nu-i asa? L-am privit pentru un moment, cum el inca studia cu mare precizie acea hartie din mana lui, apoi m-a privit cu acei ochi nevinovati si cu zambetul acela de "Ai sa te duci nu?" Am ramas pur si simplu mut si socat. Mi-am deschis gura de uimire, inca uitandu-ma la el, apoi singurul lucru care am putut sa il mai fac a fost sa pufnesc intr-un ras isteric.

    -Scuze Itachi, am avut impresia ca ai spus ca vrei sa ma duc pana la un sexshop, i-am spus linistit constientizand ca el glumea. La urma urmei de ce m-ar trimite pe mine, cand s-ar putea frumusel duce chiar el?
    -Da chiar asta am spus! Chiar trebuie sa te duci si sa imi iei lucrurile de pe lista, ma intrerupse brusc, fluturandu-mi mai apoi o hartie in fata ochilor mei, cu cateva liniute si litere insirate negru pe alb.

    Am smuls hartia din mana fratelui meu si am inceput sa citesc ce scria pe ea, crezand ca Itachi face misto de mine, insa cand am constatat ca acele lucruri de pe lista erau cat se poate de "necesare" lui mi-am dat seama ca nu e o gluma. Catuse cu puf roz, bici, vibra... oook, cred ca e cazul sa ma opresc. Mama! Tata! Sper din tot sufletul ca vedeti acuma la ce dracu` il duce mintea pe fiul vostru cel mare! Doamne, ce am facut sa merit un frate ca el?! M-am uitat ironic la hartie, apoi la Itachi, la hartie inapoi, si in final din nou la Itachi.

    -Itachi, fratioare nu stiu cum sa iti spun mai simplu si mai rar ca sa inteleaga si creierasul tau... dar eu nu am pus si nici nu voi pune vreodata piciorul intr-un sexshop. Stii bine ca mama si tata imi spuneau ca eu sunt baiatul cuminte al familiei si chiar sunt, asa deci si prin urmare eu nu ma duc nicaieri.
    -Uite cum sta treaba Sasuke, nu am chef sa iti ascult morala cu baiatul cuminte al familiei. De cand au murit mama si tata, adica acum un an eu am ramas seful casei 'inteles? Asa ca miscati organismu'.
    -Nici vorba! Nu am de gand sa ma duc! Am spus indignat punandu-mi mainile in san.
    -Mda si mai stiu ca vei ramane virgin pana o dupa ce o sa te casatoresti, imi spuse el plecand din garaj.

    In secunda doi am luat o sticla, nu stiu sigur cu ce era, si am azvarlit-o dupa Itachi. Acesta observa din timp gestul meu si scapase, inchizand bine usa dupa el. Sticla, care se izbise brutal de usa din lemn, improscase pe toata suprafata ei si putin pe perete, uleiul de motor, care acum se prelingea usor. Stiam eu ca nu pusesem capacul. Luate-ar dracu' sa te ia Itachi! Las' ca ne mai vedem noi. Am oftat adanc incercand sa ma calmez. In final m-am tarat pana la chiuveta micuta din garaj, am dat drumul la apa si mi-am spalat mainile. Stiam ca nu am alta solutie decat sa ma duc la nenorocitul ala de sexshop, doar pentru ca lui i se sculasera hormonii, si sa ii i-au ciudateniile alea, pe care unii le numesc jucarii sexuale". Si iata din nou, cum orgoliul meu nu poate sa stea deoparte. Pur si simplu nu imi sta in fire sa nu fac nimic. De cand ma stiu nu am fost in stare sa nu ajut oameni. Ceea ce vreau sa spun e ca atunci cand ma vezi pentru prima oara, zici ca sunt cel mai tare, insa cand ajungi sa ma cunosti mai bine, constatezi cu stupoare ca eu sunt cel mai tare... din parcarea goala.

    Eu sunt mieluselul gastii si uneori, de cele mai multe ori, asta ma cam calca pe codita, dar pur si simplu nu pot sa ma schimb. Asa sunt eu, asa e firea mea, ceva mai sensibila decat ar trebui. De ce nu puteam sa fiu si eu altfel? De ce nu puteam sa fiu pofticios, sau mereu cu capul in nori, sau orice altceva? Nu! Eu trebuie sa fiu ala sensibil si milos, care nu prea stie sa zica nu, si care scoate pe gura o injuratura din an in pasti. Dar, bineinteles ca eu trebuia sa seman cu mama la caracter, parca nu se putea ca Itachi sa fie ala fricos, iar eu sa fac pe ala duru' si apoi sa facem o incercare, sa vedem care pe care. Am oftat adanc, apoi am urcat pe motocicleta. Poate putin aer curat o sa ma faca sa ma simt mai bine si sa nu-mi mai plang atat de mila, plus ca e o ocazie sa vad cum merge motorul meu. Chiar daca mall-ul cu cel mai apropiat sexshop era la doi pasi, preferam sa nu merg pe jos.

    Asa ca mi-am pus casca si am plecat. M-am oprit in fata mall-ului, am parcat in locul special amenajat si am intrat inauntru. Multimea de oameni era impanzita peste tot, in special amorezi care se giugiuleau la fiecare colt, iar muzica de pe fundal era o amestecatura din diferite parti si magazine, incat nu mai intelegeai nimic. Am urcat la etajul al doilea si in ochi mi-a sarit acel scris negru si mare cu niste buze alaturi, pe un fundal de un rosu aprins. O doamne nu pot sa cred ca fac asta! Imi ziceam in timp ce ma apropaim de el. Inainte sa intru m-am uitat in stranga si in dreapta ca un dement, ca nu cumva sa ma vada cineva cunoscut, fiindca daca s-ar intampla asa ceva, am pus-o. Am intrat grabit si m-am uitat ca un prost la tot ce era pe acolo, ca si cand as fi avut impresia ca am ajuns in alta lume. Micul spatiu amenajat dadea pe dinafara de tensiunea sexuala dinauntru, chiar daca nu mai era nimeni acolo. Culorile in contrast, rosu si negru, iti dadeau incarcau mai tare mintea cu fantezii, in timp ce parfumul greoi si mult prea dulce ma provoca greata. Bine Sasuke, ce ar fi sa te uiti in jos, sa ii dai lista fetei de la casa si apoi sa iti iei talpasita?!

    La tejghea era o tanara fata cu parul roz ca o zambila prins in coada si ochii axati pe o revista. Avea acel aer impunator ca al unei stapane, fiind in acelasi timp criminala cu trasaturi fine si forme pline, indeajuns cat sa nu ma pot abtine la vise interzise cu tipa fatala. A depasit imaginatia, mi-a captat admiratia c-o rochita pan' la fund, fiind plina de mister, dar si vulgara ca un show erotic, parand lipsita de orice complex. Purta un maeu lung pana sub fese, in dungi albe si roz, pe deasdupra avand doar un tricou cu un umar, alb si cu imprimeu cu o inima. Doamne Sasuke, revino-ti, nu esti aici pentru... bunaciunea asta, ci ca sa intri rapid, sa cumperi tot de pe lista si sa iesi la fel de iute. Am tusit instinctiv, facand-o pe fata sa tresara si sa se uite la mine. Am scos din buzunar lista, fara sa scot vre-un cuvant si i-am dat-o tinerei. A despaturit-o si a inceput sa citeasca de pe ea, marindu-si ochii treptat. A vrut sa spuna ceva, dar am oprit-o.

    -Uite ce e draguta, pastreazati comentariile pentru tine.
    -Bi-ne, spuse ea nesigura. Dar trebuie sa ma duc in depozit sa iti aduc ce trebuie, continua indreptandu-se spre o usa.

    Cand ajunse in dreptul ei, se opri fix cand era gata sa apuce clanta in mana. Isi intoarse privirea spre mine si incepu' sa ma analizeze, din cap pana in picioare, foarte atenta si cu mare precizie sa nu ii scape vre-un detaliu, ca la raze X. Un zambet imens si pervers peste masura ii aparu' pe chip.

    -I-a spune-mi si mie tigrule. Nu ai vrea sa ma insotesti pana in spate? Oricum intru in pauza, ma intreba ea muscandu-si buza inferioara.
    -I-a spune-mi si mie perversa mica ce esti, i-am intors-o foarte smecher si senzual, facand-o sa creada ca voi accepta oferta ei. Crezi ca imi vei aduce anu' asta lucrurile alea? Chiar ma grabesc!

    Auzind acestea, isi sterse instantaneu ranjetul acela, scoase un pufnet de indignare si se duse in spate. Peste cateva minute ini facu din nou aparitia tinand in mana o punga cu tot ce era pe lista. Am luat punga, am platiti apoi am luat-o la fuga, la propriu pana la motocicleta din parcare. Nici nu imi mai pusesem casca, plecasem direct. Am fost foarte usurat sa fiu din nou acasa, cu bine. Uite ca am facut-o si pe asta, cine ar fi crezut?! Am intrat in casa, si l-am gasit pe Itachi in bucutarie, desfacand cutia in care se afla un tort de ciocolota. Pe masa de alaturi se afla o sacosa cam transparenta prin care am putut observa un tub de frisca, sampanie cred... si alte cele. Ceva e suspect aici. Tort? Frosca? Jucariile care le-am cumparat? I-am dat punga lui Itachi, iar el mi-a multumit punand-o prin apropiere. Ma uitam la tort, dar nu scria nimic pe el. Am ridicat privirea spre fratele meu, apoi din nou la deliciul din ciocolata, apoi mi-a picat fisa.

    -Se intoarce Konan nu? Am intrebat direct
    -Defapt s-a intors de ieri, dar era prea obosita, asa ca azi ne vedem. Astea fiind spuse, zice el luand de pe scaun ghiozdanul meu si aruncandu-l spre mine, nu vreau sa te vad pe aici vre-o doua, trei zile. Sunt sigur ca ai la cine sa ramai peste noapte, asaca ne mai vedem fratioare.

    Am iesit din casa si m-am uitat in gol. In ghiozdan aveam indesate doua tricouri si o pereche de blugi. Oare de ce trebuia sa ma astept la asta?


    Sasuke
    Itachi [ignorati-l pe micutul Sasuke]
    Tipa de la magazin
    Cu ce era imbracata
    Konan


    Ultima editare efectuata de catre Isabella in Sam 21 Dec 2013 - 21:52, editata de 2 ori

    Andi
    Critic
    Critic

    Sex : feminin

    Mesaje : 1691

    Data de înscriere : 27/04/2012

    Re: Buchetul de mărăcini

    Mesaj Scris de Andi la data de Mar 3 Iul 2012 - 14:02

    Capitolul 2: Meet me in the sexshop


    ~Sakura~




    Stau in pat si cu ochii atinti spre geam, ce priveliste trista... Acest anotimp ma deprima. Desi e vara eu nu sunt fericita. Florile au toate culorile curcubeului, crengile copacilor sunt incarcarcate. Toti sunt fericiti ca e vara, ce pueril. Ce rost are sa te bucuri cand stii ca totul se va sfarsi in cateva luni? Imi e dor de acel anotimp rece, mort. As vrea sa stau intr-un parc, pe spate, sa simt omatul pufos si rece cum ma mangaie. As vrea sa vad zapada cum cade lin, cum e tot mai aproape de mine. Si cel mai dor imi este de oamenii de zapada, acele pufosenii mari pe care le iei o data in brate si pe zi ce trece se topesc. La ce lucruri absurde ma gandesc, nu mai sunt un copil de mult, acum am responsabilitati si trebuie sa fac ce trebuie, nu ce vreau.

    Ma ridic lenes din pat si ma indrept catre dulap si imi aleg o noua tinuta pentru o noua zi de munca. Locul unde lucrez nu e unul de care ar trebui sa fiu mandra, dar nici nu ma deranjeaza. Pana la urma doar vand jucarii sexsuale, nu ma prostituez, deci nu mi se pare nimic rusinos. Nu e ceva anormal nici sa intri intr-un sexshop pentru a cumpara diverse lucruri. In zilele astea doar sexul este important deci fiecare placere carnala trebuie satisfacuta... Ma gandesc cu sila la aceste lucruri, adica este adevarat ca in timpul unei partide de te simti grozav insa unii o fac mult prea des si constat cu stupoare ca am din ce in ce mai multe vanzari. Dezgustatoare sunt batranele sau femeile ce par serioase care intra si zambesc din ce in ce mai tare cand vad vibratoarele din ce in ce mai performante. Deja mi-e scarba, deci nu vreau sa ma gandesc la asta.

    Imi iau geanta si plec. Incui de doua ori usa si cobor scarile. Desi stau la etajul 5 prefer sa nu iau liftul deoarece putin efort in plus nu strica. Imi place apartamentul in care locuiesc, e spatios si destul de bine plasat. Nu stau departe de locul de munca. Ma uit la ceasul gri de pe mana si vad ca este deja 07:50. Daca nu ma grabesc voi intarzia. Seful ma pune sa deschid magazinul de la ora asta deoarece nu stii niciodata cand cineva are nevoie de ceva. Asta da motiv intemeiat. Este destul de greu sa merg repede deoarece tocmai azi m-am gandit sa imi iau tocuri. In drumul meu trec pe langa un liceu si privesc melancolic catre elevii care asteptau sa dea bacul. Imaginea asta ma face sa ma gandesc la propiul trecut.

    In sfarsit venise ziua aceea speciala, ziua in care aflam rezulatele examenului de bacalaureat. Pe atunci eram la mate-info intensiv informatica. Dadusem bacul la romana, matematica si chimie. Imi doream sa dau la medicina, sa ajung cineva de care tata ar fi mandru. Mereu il auzeam spunand ca as fi un doctor minunat, deoarece am mostenit multe din calitatile lui. Tata era doctor la un spital renumit si era foarte mandru ca eu ii voi calca pe urme. Deoarece il mai aveam doar pe el nu vroiam sa il dezamegesc. Mama mea era moarta de 13 ani.

    Tot ce imi amintesc este ca ma jucam in parc cu niste prieteni, insa mingea ajunsese pe sosea. Fiind mica si naiva am mers dupa ea, fara sa ma asigur. Am auzit un claxonat de masina si apoi totul a fost in ceata. Cand m-am trezit eram la spital cu mana dreapta bagata in ghips. Atunci tata nu mi-a spus nimic, insa la 3 luni dupa accident am aflat ca mama ma impinsese din fata unei masini si apoi a fost lovita frontal, impactul cauzandu-i moartea. Pe atunci nu credeam ca e un lucru atat de grav sa nu ai mama, dar pe masura ce am crescut am inceput sa ii simt lipsa. Au aparut multe schimbari si "transformari" in viata mea si tata mi-a fost aproape, insa nu era acelasi lucru. Ramanand doar cu tata am incercat sa fiu un copil bun, ascultator, sa ajung un om de care tata va fi mandru, dar n-a fost sa fie.

    Eu stateam buimaca pe o banca, gandindu-ma la multe insa o aud pe Temari strigand ca s-au afisat rezultatele. Stiam ca facusem ceva si eram sigura ca voi lua bacul, insa cand am privit fisa alba am ramas inmarmurita: matematica: 6, romana: 7 si chimie: 4. Picasem bacul. Nu am zis nimic, i-am lasat pe ceilalti si am fugit la baie. Mi-am lipit spatele de faianta rece si am inceput sa plang, sa suspin. Ma simteam oribil, de ce a trebuit sa il dezamegesc pe tata in acest fel? Stiu ca nu invatasem prea bine, dar eram sigura ca pot sa trec. Lacrimile au continuat sa curga in ritm alert, iar eu am ajuns pe jos.

    Totusi nu vroiam ca cineva sa ma gaseasca asa, deci m-am ridicat si m-am spalat pe fata. M-am uitat in oglinda, imi detestam propria reflexie atat de mult incat m-am uitat cu ura si am lovit oglinda cu pumnul, punand acolo toata puterea pe care o mai aveam. Nu a fost cea mai buna idee. Mana mea dreapta era plina de sange, am inceput sa tremur. Am facut cativa pasi inapoi si am alunecat pe gresia umeda. M-am lovit rau la cap. Dupa cateva incercari m-am ridicat si am observat ca pe jos era sange. Imaginea asta m-a sperita foarte tare. Am iesit din baie pentru a cere ajutor, insa am simtit cum raman fara energie, cum si ultima farama de speranta ma paraseste. Nu am mai putut sa merg, m-am tinut de un perete, insa treptat eram din ce in ce mai jos pana mi-am pierdut cunostinta.



    ***


    Am auzit voci, din ce in mai puternice. Se pare ca cineva se certa serios. Am deschis usor ochii si am fost inconjurata de un alb imaculat. Ma aflam pe patul din spital. Tatal meu era acolo si se certa cu actuala sa iubita.
    - E doar un copil! E normal sa faca greseli, nu trebuie sa fi atat de nervos pe propria fiica.
    - Taci Lisa! Ea nu mai e copilul meu.
    Acelea au fost ultimele cuvinte pe care le-am auzit vreodata de la tatal meu. Lisa s-a dus dupa tata fiind foarte suparata de cele spuse. A incercat sa spuna ceva, insa a primit o palma zdravana de la tata. S-a intors apoi la mine, si si-a pus ferm mana calda pe umarul meu incercand sa ma faca sa ma simt bine. Insa doar m-a enervat mai mult.
    - Lasa-ma in pace Lisa, tu nu esti mama mea.
    A plecat cu capul plecat.
    Niciodata nu m-as fi asteptat la asta de la tata. M-a dezamagit profund.
    Nu era visul meu sa dau la medicina, deci acum ca nu mai aveam pentru cine lupta am renuntat de tot la scoala. Nu am mai dat bacul in toamna. Am inceput sa ma gandesc ca am nevoie de o locuita, o slujba. Si atunci mi-a venit intrebarea in minte: ce job e bine platit si nu necesita studii superioare? Fratele lui Temari mi-a dat raspunsul. El detinea un sexshop si neavand vanzatoare m-a angajat pe mine.

    Dupa cateva luni am aflat ca tatal meu a murit din cauza unui accident rutier.
    Nu mi-a parut rau, nu am mers nici la inmormantare.


    M-am gandit la toate lucrurile astea in timp ce am mers alert catre magazin. Am ajuns intr-un sfarsit. Ma simt atat de bine aici, in fata acestui magazin negru pe care scrie cu rosu "adult toys". Vreau sa bag cheia in usa insa deja e deschis, destul de dubios. Pasesc nesigur. Privesc pretutindeni insa nu vad pe nimeni. Doua brate puternice ma cuprind pe la spate. Imi intorc capul catre acea persoana misterioasa si sunt intimidata de izbitoarea priveliste albastruie din ochii roscatului. Este chiar Gaara, seful meu.

    Incerc sa il resping, stiind clar ce vrea. El vrea sa mai aiba pe mine in patul sau. Vrea atat de mult sa mi-o traga, sa auda cum ii strig numele in negura noptii, cum tanjesc dupa sarutul sau, cum il rog sa ma faca a lui din nou si din nou. Dar nu o sa se intample, nu imi permit o relatie cu seful meu, deoarece oricand ne putem certa si eu raman fara serviciu. Desi as vrea mult o noapte cu el ma resemnez, spunandu-i ca eu am deja pe cineva.

    Se pare ca de data asta uita de toate si isi baga mana dreapta in parul meu scurt, intr-un mod romantic, dar in acelasi timp brutal. Isi apropie capul din ce in ce mai mult. Nu vreau sa faca asta, nu vreau sa ma sarute. Insa se pare cu nu am de ales. Imi prinde buzele intr-un sarut apasat si violent, ce senzatie interesanta. Adanceste sarutul, acum pot simti cum limba lui se plimba jucaus prin gura mea. Deja e incomod sa simt atat de multe lucruri simultan: neincredere, curiozitate dar si dorinta de a afla cat de bun e in pat... Rup brusc sarutul, spunandu-i sa ma lase in pace.

    E atat de greu sa ma abtin. E ca si cum incerc sa tin post. Stiu ca nu am voie sa mananc ciocolata, insa fiind interzis imi doresc din ce in ce mai mult acel lucru. Asa e si cu Gaara.
    - Renunta rozalio, stiu ca ma vrei.
    Ce zambet sterngar. Normal ca il vreau. Insa nu pot risca sa raman fara slujba. Vreau sa ii spun ceva insa isi misca buzele trandafirii din nou.
    - Uite cum facem. Te las in pace acum, dar data viitoare nu mai scapi.
    - Pentru ultima data! Am iubit baiatule. Si eu iti promit ca te voi anunta cand o sa fiu disponobila si vezi ca nu am primit salariul de luna trecuta.
    Ha! Stiam ca daca ii zic de asta pleaca. Acum pot sta linistita cu ochii in o revista Vogue mai veche si pot astepta primul client pe ziua de astazi. Totusi ma gandesc la roscat. Cat de senzual poate fi si un gest violent de al lui. Atat de masculin si rafinat. Daca vreodata imi voi gasi alt loc de munca sigur ma combin cu el. Ce gand pervers ma cuprinde. Eu chiar nu stiu cand sa ma opresc, nu?

    Gandurile imi sunt tulburate de primul meu client din aceasta zi inceputa prost. Un brunet inalt intra grabit. Isi ridica privirea si priveste stanjenit in jur. E atat de clar ca e prima data cand intra intr-un sexshop. Imi inmaneaza o lista si incep sa citesc socata de perversitatea unui om: catuse pufoase roz, vibrator, bici de... O doamne! Chiar vreau sa il intreb daca toate astea sunt pentru el, insa inainte de a putea zice ceva incepe sa vorbeasca pe un ton iritat:
    - Uite ce e draguta, pastreazati comentariile pentru tine.
    - Bi-ne, spun eu nesigura. Dar trebuie sa ma duc in depozit sa iti aduc ce trebuie, continui eu indreptandu-ma spre o usa.

    Dupa cateva minute am revenit cu cele necesare. Tipul e foarte pervers daca vrea atatea chestii. Mi-am fixat privirea asupra lui. Asta e un tigru cu care m-as juca toata ziua. Arata super bine omul asta. Si are acel ceva care te faci sa vrei sa il simti aproape de tine. Cel mai mult ma atrag ochii sai negrii ca smoala pe care as putea sa-i privesc o zi intreaga. Deci e prea bun ca sa fie adevarat. Un zambet pervers imi apare pe fata. Ia sa vedem cat de barbat e tipul asta.
    - I-a spune-mi si mie tigrule. Nu ai vrea sa ma insotesti pana in spate? Oricum intru in pauza.
    Il intreb senzual, muscandu-mi buza de jos. Nu ma gandeam serios la el. Daca accepta bine, daca nu asta e.
    - I-a spune-mi si mie perversa mica ce esti, imi spune foarte smecher si senzual. Crezi ca imi vei aduce anu' asta lucrurile alea? Chiar ma grabesc!
    Cat tupeu frate! Sansa ca o tipa ca mine sa se dea la el este unica. Nu se va mai repeta. E atat de fraier ca m-a refuzat! Nici nu stie ce a pierdut.

    Ma intorc in depozit si ii aduc tot ce vrea. Ii inmanez punga dupa care imi plateste repede si pleaca. Ce om grabit. Degeaba arata bine daca e un pampalau. Macar Gaara e un barbat adevarat. El stie ce, cum, cand si cu cine vrea. Nu e un nehotarat. Dar ar fi ciudat sa fiu cu el, e fratele fostei mele colege pana la urma. Ce probleme existentiale am.
    Imi caut in geanta pachetul de tigari. Il gasesc cu usurinta si scot repede o tigara. O aprind si trag in piept. Ce sentiment placut.



    Poze:
    Temari
    Tatal Sakurai
    Mama Sakurai
    Lisa
    Gaara


    Ultima editare efectuata de catre єяιѕ in Lun 27 Aug 2012 - 20:48, editata de 1 ori

    Ella ♣
    Moderator
    Moderator

    Sex : feminin

    Mesaje : 2342

    Data de înscriere : 16/04/2012

    Re: Buchetul de mărăcini

    Mesaj Scris de Ella ♣ la data de Mar 17 Iul 2012 - 12:24

    Imi cer scuze pentru capitolul total nereusit. Nu am avut deloc inspiratie cand l-am scris.


    Capitolul 3
    Love session

    [Sasuke Uchiha]



    “Buna dimineata Tokyo! Arishama aici la pupitru impreuna cu colegul meu Shinichi va dam desteptarea ca deobicei in fiecare zi la Beat FM unde sunt adunate cele mai fresh hituri ale momentului. O noua zi frumoasa si calduroasa de vara ne intampina cu bratele deschise, insa in acelasi timp ziua de luni da startul saptamanii trezindu-ne din visarea din weekend! Acum va lasam sa faceti siesta de dimineata pe ritmurile celor de la Big Bang cu piesa V.I.P. dupa care urmeazA BoA cu Eat you up. Mai tarziu va vom spune noutatile aparute in showbizz asa ca pana atunci ramaneti pe frecventa. Cea mai buna muzica se asculta la Beat FM!”

    Am ridicat lenes mana catre noptiera vizavi de capul meu si am apucat brutal micutul aparat cu ceas si radio. Cand eram gata sa trag de el, sa smulg stecherul din priza si sa il trantesc de cel mai apropiat perete, o voce ma opri numai decat.

    - Daca tii la viata ta, ai face bine sa il pui inapoi pe noptiera usor.

    Am eliberat radioul inapoi pe noptiera si m-am ridicat in sezut de pe podea. M-am uitat indelung la sictiritul adolescent de pe partea cealalta a patului care avea ambele maini dupa ceafa si ochii inchisi mai, mai sa spuna o replica gen „Ah, asta da viata!” Kiba, pe numele lui, avusese bunavointa sa ma gazduiasca cateva nopti, avand in vedere faptul ca parintii lui au plecat intr-o vacanta in jurul lumii. Satenul a spus pas acestei calatorii, in schimbul vacantei cu gasca la mare. Amandoi am beneficiat de pe urma acestei intamplari. Parintii lui plecasera cu o dimineata in urma, iar cum micutului Kiba nu ii placea sa stea singur si cum eu aveam nevoie de un acoperis deasupra capului pentru o vreme ne-am potrivit la fix.

    Totusi aveam ceva retineri de a ramane la amicul meu acasa, singuri. Vedeti voi, de curand mai exact de cand Kiba a gasit-o in patul lui pe iubirea sa si pe cel mai bun prieten al sau, a fost foarte deprimat. Soarta a fost nemiloasa cu el. Dupa ultimele trei iubiri terminate toate in acelasi punct, adica cel relatat mai sus, a cazut intr-o depresie... si una destul de grava. Nu am crezut niciodata ca prietenul meu ar putea suferi asa de tare pentru o fats, sau cel putin asa crezusem. Nu voi uita niciodata acel an plin de chin, in care Kiba suferea, parintii lui nu erau langa el, iar eu, Naruto si Neji am ramas de paza sa avem grija de micutul baietel al familiei la rugamintile doamnei si domnului Inuzuka, care erau plecati departe pentru nu stiu ce afacere.

    La saptesprezece ani csnd Kiba abandonase scoala, fara niciun motiv clar - cu exceptia celor evidente - satenului ia intrat in cap ideea ca lumea e un loc foarte trist, nedrept si sfasietor. Se deprima din cauza lucrurilor care li se intamplau unor oameni aflati in colturi indepartate ale lumii, oameni care nici macar nu stiau si nici nu era probabil sa afle vreodata de starile sale si asta pentru ca principalul lui motiv de depresie era acela ca ei mureau de foame sau pentru cs le cadeau casele in cap in timpul unui cutremur. Plangea la toate stirile pe care le auzea sau le vedea „accidente de masina, razboaie, foamete, documentare despre bolnavii de SIDA, povesti despre mame care au murit si au lasat in urma copii mici sau fotografii cu magarusi neingrijiti.” Chiar si partea haioasa de la finalul stirilor, cand un caine merge cu bicicleta, il indurera pentru ca stia ca e o chestiune de timp pana cand cainele va muri.

    Intr-o zi gasise pe pavajul de langa casa lui o manusa de copil, albastra cu alb, iar durerea care a starnit-o in el a fost aproape de nesuportat. Gandul la manuta inghetata sau la cealalta manusa, singura, fara surata ei, era atat de sfasietor, incat Kiba incepuse sa planga cu lacrimi fierbinti, iar intamplarea face ca si noi eram cu el. Nu imi venea sa cred. Amicul meu Kiba, sfasietorul de inimi si un rebel printre domnisoare, acum avea el insusi inima in mii si mii de bucatele. Dupa o vreme a refuzat sa mai iasa din casa si curand dupa aceea a refuzat sa se mai dea jos si din pat.

    Ingrijorati, parintii lui au chemat doctorul, iar acesta a pus diagnosticul de depresie si ia prescris antidepresive pe care el nu a vrut sa le ia. Parintii bietului Kiba erau intr-o perioada mai delicata la servici asa ca ne-au rugat pe noi trei sa fim cu ochii pe el, iar ei au avut grija sa ii puna pe profesori la curent cu situatia noastrA. Ei bine si asa am inceput sa avem grija de Kiba.


    ~Flashback~

    - La ce-or sa-mi foloseasca? A suspinat satenul. Antidepresivele astea vor opri foametea? O sa gaseasca antidepresivele perechea acestei... acestei... acestei Manusi?!
    - Mai termina cu nenorocita aia de manusa, a spus exasperat Naruto. Mi-ai mancat toata noaptea sufletul cu manusa aia desperecheata! Neji baga-i odata pastilele alea pe gat ca simt cum imi pierd mintile cu el!
    Toate astea erau spune in timp ce abia il tineam in frau pe blond sa nu sara la bietul Kiba si sa ii frece vre-o doua perechi de palme. A durat ceva timp pana cand „pacientul” a fost convins de „doctorul Neji” sa ia paharul cu apa si antidepresivele din mana lui.
    - Nu iti face griji Kiba. Noi o sa avem grija de tine, i-am spus asezandu-ma pe pat langa el.

    ~End flashback~



    Si am avut grija. Dupa un timp si-a revenit, dar imediat dupa asta a dat o veste bomba. Ne-a spus ca nu vrea sa mai sufere din dragoste si a hotarat cA isi poate gasi alinarea si in bratele unui baiat, dar si in cele ale unei fete. Si asa amicul meu a devenit bisexual. A fost un soc, mai ales pentru noi. Nu ne era teama ca amicul nostru o luase pe cai gresite si ca cineva trebuie sa ii bage cat mai repede mintile in cap, ne era frica ca nu cumva in tot acest timp cat statusem cu el sa nu se fi indragostit de vre-unul din noi. Bineinteles ca acest blestem s-a abatut asupra „frumosului de mine” cum mi-a spus odata Kiba. Adevarul e ca, in acea seara, amandoi aveam ceva mai mult alcool la bord decat deobicei, iar el nu a spus direct ca ma place sau chestii de genu`. M-a informat doar ca i-ar placea mult ca noi doi sa avem o relatie mai... deosebita, iar eu m-am facut ca ploua si am fost destul de treaz incat sa ii spun mai pe ocolite sa se duca dracului. Din fericire si-a gasit perechea fix la munca, dar eram usurat ca nu se va mai tine dupa mine.

    Dupa ce ne-am mai foit prin casa, ne-am urcat in masina lui Kiba si am plecat spre service-ul auto. Nu aveam nici cel mai mic chef sa muncesc mai ales daca ma gandesc ca Itachi si Konan au daramat casa. Totusi mi-am promis ca voi strange bani pentru acea vacanta cu gasca. Stiu, va ganditi cum de nu pot apela la bunul meu frate. Ei bine daca i-as cere bani e ca si cand ai vorbi cu peretii. Te asculta, te inteleg, dar nu fac absolut nimic in privinta asta. Asa deci trebuie sa fac totul de unul singur. Odata ce am ajuns, la opt fara cateva minute, m-am schimbat intr-o pereche de blugi prespalati si rupti si un am pus pe mine un tricou cu pete de ulei. In timpul asta aparu si Luke, noul prieten al lui Kiba.

    - Ooo Kiba, dragul meu ce dor mi-a fost de tine! Spuse acesta cuprinzandu-l pe saten intr-o imbratisare stransa.
    - Si mie mi-a fost dor de tine pui, dar sunt suparat pe tine. Ai spus ca ma suni ieri! Spuse satenul, punand un bot cat el de mare.
    - Iarta-ma, dar aseara ma luase somnul si am adormit. Ma ierti daca te sarut?

    S-au luat in brate, privindu-se provocator unul pe altul, in timp ce fetele lor se apropiau tot mai mult pana cand... m-am intors cu spatele si mi-am pus mainile la ochi. Nu ma pot uita la asa ceva! Sunt slab de inima, si nu vreau sa mor de tanar! Dupa un timp, in care credeam ca au murit sufocati sarutandu-se, am auzit radioul, semnalul ca ciudati asia doi s-au cumintit. Ei si asa ne-am inceput rutina zilnica. Verificarea motorului, schimbarea uleiului si tot tacamul. Toate astea pana cand in fata service-ului parca o masina destul de scumpa, din care a coborat o domnisoara cam sofisticata. S-a apropiat de mine, iar cand a ajuns in dreptul meu am ramas socat. Era tipa din sexshop.

    - Ia te uita cine e aici, spuse aceasta mieros scotandu-si ochelarii de soare. Tigrul grabit din magazin, continua afisandu-si zambetul impecabil.
    - Micuta perversa de la casa, am spus chicotind fortat. Ce cauti aici?!
    - Ce poate cauta o fata ca mine intr-un service auto intr-o zi splendida de vara, cand poate foarte bine sa fie in mall? Masina imi face figuri si vreau sa stiu ce are, dragule.

    Tare desteapta se mai crede... totusi avea dreptate. Nu am avut de ales decat sa ma duc sa vad ce are, mai ales ca fata inca statea acolo si astepta, iar cei doi porumbei imi faceau semne de dupa masina care o reparau, ceva gen „Fi barbat, Sasuke!” Mi-am dat ochii peste cap, am ridicat capota masinii si am inceput sa ii fac revizia tehnica. Im timp ce mesteream printre furtunuri, tanara se plimba in jurul masinii, privind foarte fascinata munca mea. Ori asta, ori voia sa imi taie gatu’ cu prima ocazie. Ma intreb daca stie ca poate pleca si sa se intoarca peste cateva ore dupa masina. Sa ii spun sau sa nu ii spun, aceasta-i intrebarea. Poate totusi nu stie si sta de nevoie, dar mai bine ii spun, fie ce-o fi.

    - Aaa... scuza-ma, dar sa stii ca poti sa pleci. Nu e nevoie sa stai, si te poti intoarce peste cateva ore.
    - Stiu dar nu e nevoie. Imi place sa stau aici si sa vad cum lucrezi.

    Ok, mi se pare sau fata incearca sa fliteze cu mine?! O, dar vai peste ce comoara am dat! De aici si pana a incepe sa ne cunoastem mai bine nu a fost decat un pas. Am facut cunostinta si am aflat ca o cheama Sakura. In timp ce imi vedeam de treaba mea, o ascultam cum imi povestea de ce trebuie sa lucreze la un sexshop, cum seful ei tot ii face avansuri, iar ea il refuza de fiecare data, apoi se gandeste ca din clipa in clipa poate fi data afara, stiti voi, chestii de genul asta. Dupa venise si randul meu sa ii zic cate ceva despre mine. Nu erau foarte multe de spus, ci doar ca parintii mei au murit si am ramas in grija fratelui meu. Nu prea eram vorbaret, iar ea a observat acest aspect si a facut in asa fel incat sa nu scot prea multe vorbe, adica a vorbit incontinuu, dar nu m-a deranjat chiar deloc. Cand terminasem chiar imi parea rau, incepuse sa imi placa compania ei. Mi-a multumit ca i-am reparat masina, iar dupa ce a platit am ramas fata in fata, tacuti nevrand ca niciunul din noi sa plece. De ce sunt asa emotionat? Oare am inceput sa ma indragostesc?! E adevarat ca trecuse ceva timp de cand nu mai fusesem impreuna cu o fata, dar nu pot sa ma arunc in bratele primei domnisoare pe care o intalnesc... sau oare pot? E ceva diferit la fata asta, cat timp am reparat masina si ea vorbea, nu ma simteam in plus ci din contra, eram in largul meu. Poate ar trebui totusi sa o invit in oras, hai sa ii dam o incercare.

    - Sakura... aaa... stii ma intrebam daca... hmm... ti-ar placea sa iesim amandoi in oras.
    - Pai Sasuke, suna foarte tentant, dar... aaa... eu... nu cred ca ar tine. Scuze, nu imi purta pica.
    - A! E ok, daca totusi te razgandesti... sti unde ma gasesti, am spus putin abatut.

    S-a urcat in masina ei scumpa si dusa a fost. Am oftat prelung, intrebandu-ma de ce a trebui sa ies azi din casa...

    Irene.
    Moderator
    Moderator

    Sex : feminin

    Mesaje : 4995

    Data de înscriere : 15/07/2011

    Re: Buchetul de mărăcini

    Mesaj Scris de Irene. la data de Mar 17 Iul 2012 - 12:29

    Buna scumpelor
    Un nou capitol si eu nu am dat com pana acum? oO
    Of, sunt nesimtita -.-"
    Imi place ficul vostru. Este foarte frumos :x
    Kiba este bisexual.oO Ti-am zis ca aici m-ai lasat cu o fata de "WTF?".
    L-a refuzat? Nu se poate!! (D) Clau!
    Asa, imi place, place, place!
    Vreau next-ul, urgent!
    Spor la scris si multa imaginatie!

    Ayu
    Membru
    Membru

    Sex : feminin

    Mesaje : 648

    Data de înscriere : 13/05/2012

    Re: Buchetul de mărăcini

    Mesaj Scris de Ayu la data de Mar 17 Iul 2012 - 14:02

    Salut! WoW, ficul e chiar interesant. Sincer, chiar ma saturasem de ficurile cu Sasuke pervers si nebun, aici e cat se poate de simpatic. Love Iar faza cu invitatia in oras... Intai ea se da la el, apoi il refuza? WTF? O.o Sakura mama, te simti bine? Laugh Si se vede ca l-a cam afectat. Sad OMG, Kiba m-a lasat fara cuvinte! O.o Bisexual? Pe bune? O.o Yak, faza cu el si "iubitul" lui a fost penala. Laugh Astept nextul, fetelor! Sper sa ma anuntati si pe mine! Va Big Hug si va Kiss

    A Y U M I

    Miyuki
    Nou venit
    Nou venit

    Sex : feminin

    Mesaje : 81

    Data de înscriere : 13/05/2012

    Re: Buchetul de mărăcini

    Mesaj Scris de Miyuki la data de Mar 17 Iul 2012 - 21:30

    OMG peste ce fic begons am dat Laugh il ador de ce nu am venit mai devreme Very Angry si Kiba este bisexual nu cred... tare de tot astept nextul sper sa ma anuntati sunteti tari fetelor spor la scris si multe multe idei perverse Laugh) va pwp Kiss

    Andi
    Critic
    Critic

    Sex : feminin

    Mesaje : 1691

    Data de înscriere : 27/04/2012

    Re: Buchetul de mărăcini

    Mesaj Scris de Andi la data de Mar 31 Iul 2012 - 23:37

    Capitolul 4: Life is a bitch

    ~Sakura~





    Mi-a terminat de reparat masina, insa nu am plecat. Sasuke ma privea intr-un fel aparte, ochii lui negri starnindu-mi curiozitatea. Pe fata mea lipsita de cosuri a aparut un zambet larg. Observand acest lucru brunetul a prins curajul necesar pentru a vorbi cu mine.
    - Sakura... aaa, stii ma intrebam daca... aaa, daca ti-ar placea sa iesim amandoi in oras.
    Cand am auzit ce tampenii rosteau buzele alea apetisante m-am incruntat putin, insa mi-am pastrat zambetul pe buze. Eu sunt o doamna si am sa il tratez frumos, am sa ii vorbesc "respectuos" si nu o sa se simta ca cel mai mare ratat dupa ce il resping.
    - Pai Sasuke, suna foarte tentant, dar "aaa"... eu nu cred ca ar tine. Scuze, nu imi purta pica.
    - A! E ok, daca totusi te razgandesti... stii unde ma gasesti, a spus brunetul destul de dezamagit.
    M-am urcat in masina neagra si am plecat, avand grija sa ii fac cu mana. A facut acelasi gest ca si mine, apoi s-a intors cu spatele si si-a dus mana la cap. Am observat ca amicii lui gay, cu care nu mi-a facut cunostinta, s-au dus la el incercand sa-l consoleze. Serios? Asa invita el o fata in oras? Am obosit auzind atatia "a", parca era fosta mea profa de romana. Degeaba ii spun "tigru", el e defapt un pisoias mic si speriat. Sunt foarte dezamagita de el, dar cine stie? Poate o sa am timp sa dresez tigrul asta si poate va stii si el cum se "vaneaza" prada. Sunt o persoana atat de buna! Uite cum ma gandesc la binele altora! Cu siguranta oamenii nu ma respecta suficient. Si vorbind de oameni care nu ma apreciaza, mi-am amintit ca trebuie sa ma duc la casa iubitului, care nu m-a sunat de doua zile.
    Am continuat sa imi conduc masina cu grija, am dat prioritate tuturor pietonilor, viteza ramanand la 60 km/h. Ce e cu mine azi? Sunt prea corecta, dar nu conteaza... o sa am timp sa fac tot ce nu trebuie. Perversa mica ce sunt! Trebuie sa calc urgent acceleratia si sa ajung mai repede la blondul ala tampit. Oricum nu conteaza la cate ma gandesc, eu tot raman un sofer competent care poate face fata traficului din Tokyo. Imi pare sincer rau ca ma laud, insa fiind singura care observa ce calitati remarcabile am, as fi chiar egoista daca nu le-as spune si altora. Nu credeam ca voi spune vreodata asta, dar hai sa nu mai vorbesc despre mine.
    Deja vad spitalul. Apartamentul luxos al puisorului meu era la o aruncatura de bat. In maxim cinci minute ajung. Ce bine, ce bine! Poate ca uneori il jignesc, insa tot ingerasul meu ramane, pe care am sa il iubesc neconditionat, chiar daca uneori ma supara. Doamne! Ce gretos a sunat asta, deja mi se face rau. E clar ca nu ma simt bine. O sa am grija sa imi revin mai tarziu. Acum am ajuns. Am grija sa ma uit in oglinda. Astazi… chiar trebuie sa arat perfect. M-am dat jos si am intrat in bloc. Am luat liftul, deoarece trebuia sa ajung la etajul opt si nu aveam de gand sa urc pe scari si sa transpir. Liftul asta idiot se opreste intr-un sfarsit. Sunt la doi pasi distanta de el. Ajung in fata usii pe care era numarul 108. Am ciocanit si usa mi-a fost imediat deschisa.
    -Baby! am strigat cat m-au tinut plamanii. L-am imbratisat cu putere, apoi l-am sarutat scurt. L-am lasat sa respire, in timp ce eu puneam ceva pe masa. M-am apropiat de el si i-am spus senzual la ureche: "Surpriza!". Cand si-a privit cadoul a fost destul de dezamagit.
    - Tort? Asta e cadoul tau de ramas-bun? Cand tu ai fost plecata o singura luna ti-am cumparat o geanta pe care am dat 500 de euro! Stii cat inseamna asta? Jumatate din salariul meu pe o luna! Eu voi fi plecat patru luni si tu vrei sa ma surpinzi cu tort? Dar tu crezi ca mai am zece ani ca sa ma bucur cand vad dulciuri?
    Nesimtitul! Cum isi permite sa imi vorbeasca asa? Am privit frisca alba de pe tort si am luat putina cu degetul aratator. Am pus frisca pe buzele trandafirii ale acestui blond nerecunoscator si i-am spus: -Credeam ca ti-ar placea sa mananci tortul de pe mine.
    Un zambet pervers i-a aparut instantaneu pe fata. Stiam ca nu pot da gres cu cadoul asta. M-am dus mai aproape de el, pana ce buzele noastre erau la doar doi centrimetri distanta. Am lins cu pofta frisca de pe buzele lui, in cele din urma limba mea ajung acolo unde ii e locul. Nu ne-am mai sarutat atat de pasional de mult. Am mers in dormitorul sau fara sa ne intrerupem activitatea. Totusi am luat o pauza ca sa respire putin. Am profitat de acest timp pentru a-i da camasa albastra jos. Nu am stat sa desfac fiecare nasture, practit am smuls camasa aia. El a facut acelasi lucru cu bluza mea, urmand sa ma tranteasca in pat. Ador cand face asta. S-a "napustit" asupra mea, sarutandu-ma pe gat, pe piept, iar pe buze.
    A incercat sa imi dea jos sutienul, insa s-a oprit. L-am privit trista si l-am intrebat ce nu e in regula. M-a impins oarecum dezgustat, facand apoi cativa pasi in spate. Care e problema lui? Nu imi pleace cum se uita la mine, ma face sa ma simt atat de inferioara. Cred ca o sa plang foarte curand.
    - Stii Sakura, ma intrebam daca ma vei insela in tot acest timp in care voi fi plecat. Vreau sa spun ca nu ar fi prima data.
    Bine, acum chiar nu imi mai pot opri lacrimile. Le voi lasa sa curga lin pe obraji. De ce imi vorbeste ca unei tarfe ieftine? Credeam ca nu mai are crize de gelozie, insa vad ca m-am inselat.
    - De ce ma tratezi asa? Stii bine ca nu te-am inselat niciodata! Poate ca Gaara a intrecut orice limita, insa nu a fost vina mea. De ce imi faci asta tocmai azi? E ultima zi pe care o petrec cu tine si singura amintire pe care o vom avea pana te intorci este o cearta stupida? Nu inteleg de ce nu ai incredere in mine. Doar stii ca ai fo-...
    - Ce sa stiu? Ca am fost "primul barbat din viata ta" si ca ma iubesti? Nu ma iubesti. In caz ca nu iti amintesti prima data cand m-am culcat cu tine eram beat, nici macar nu imi pot aminti daca ai fost sau nu virgina. Si oricum nu am inteles niciodata de ce ai vrut sa fi cu un tip ca mine. Adica sa fim seriosi! Am o reputatie foarte proasta doar pentru ca prietenii mei sunt traficanti de droguri si de carne vie. Si daca nu ai aflat inca, toti cred ca i-am lasat pe Sasori si Madara sa te reguleze. Nu inteleg de ce stai cu mine stiind ca iti strici atat de mult reputatia. Trebuie sa ai tu un motiv, doar nu sta rasfatata Sakura cu prostul de Deidara degeaba.
    Nu as fi crezut niciodata ca va veni ziua in care el ar spune ca sunt o femeie usoara. Chiar nu pot sa inteleg cum mi-am pierdut un an si cateva luni din viata cu un asemenea barbat, care nici macar nu cred ca ma iubeste. Desi nu crede asta, el chiar a fost primul pentru mine. Si nu m-as fi culcat cu oricine. Adica as fi facut-o cu Sasori, dar nu si cu Madara, nu e genul meu. Ideea e ca nu l-am inselat. Stiam aproape totul despre el, deoarece il placeam foarte mult. Stiam la ce ora se trezeste, ca ii place sa manance doar cereale cu lapte rece la micul dejun, ca visul lui este sa devina un jucator de baschet profesionist si multe alte nimicuri.
    Desi m-a ranit foarte mult cu cuvintele lui, nu am sa-l pierd. Am indurat prea multe ca sa renunt tocmai acum...
    Mi-am sters lacrimile cu camasa lui si i-am dat o palma.
    - Asculta puisor, poti sa crezi ca nu ti-am fost fidela, poti sa-mi spui ca sunt o curva, poti sa ma tratezi ca pe o usuratica, defapt poti sa faci ce vrei. Dar sa nu indraznesti sa mai spui vreodata ca nu te iubesc. Imbraca-te si ia bagajele, trebuie sa prinzi avionul.
    In timp ce el isi ducea lucrurile la usa, eu mi-am luat bluza neagra de pe jos si m-am imbracat. M-am aranjat putin si am observa ceva ce credeam ca e doar o amintire, credeam ca disparuse. Dar din cate vad vanataia e tot acolo si nu inteleg de ce, dar imi amintesc cum am capatat-o.

    Ora 02:34. Cineva ciocanea la usa cu putere. Vazand ca nimeni nu raspunde, au inceput sa strige. Mi-am scos capul pe geam si am privit cum tata iese din casa. Am inceput sa tremur, deoarece in fata casei mele erau Sasori, Pein, Madara si Hidan- niste prieteni periculosi de-ai lui Deidara. Cred ca erau beti daca la ora asta au venit la mine acasa. Tata stia ca sunt traficanti de carne vie asa ca i-a amenintat ca va chema politia daca nu pleaca. Speram ca toate acestea se vor termina curand, insa lucrurile s-au inrautatit. Sasori s-a apropiat de tata, strigand in gura mare:
    - Domnule Haruno! Sakura si-a uitat chiloteii roz la Deidara acasa! Sau la mine, sau poate chiar la Pain. Noi am vrut sa fim beieti buni si sa ii aducem inapoi.
    Nu-mi venea sa cred ce tocmai auzisem. Poate i-am uitat vreodata la Deidara, dar nu stiu cand. Cum pot sa minta in halul asta? Tata o sa ma omoare, sau inainte de asta o sa mor eu de rusine, deoarece pariez ca multa lume a auzit ce a spus roscatul ala insensibil.
    Si deoarece nu era suficient, vecinul meu galagios- care are un fel de pasiune pentru mine- a iesit pe geam din camera lui si a inceput sa se bata cu Sasori. Am vrut ca totul sa se opreasca asa ca am coborat la parter, am iesit din casa si am inceput sa tip.
    - Naruto, inceteaza!
    Toti s-au oprit si s-au uitat la mine. Privirea dezgustata a tatei ma urmarea peste tot. Simteam cum intru in pamant de rusine. Am inceput sa plang din ce in ce mai tare, sa respir greu si in cele din urma am simtit palma rece a tatei pe fata mea. Atunci Naruto m-a luat de mana, cu intentia de a ma duce in casa. Insa nu puteam sa inoptez sub acelasi acoperis cu tatal meu, stiind ca ma va bate rau. L-am rugat pe Naruto sa ma lase sa dorm la el, deci ne-am indreptat spre casa lui. Roscatul era nemultumit de cele intamplate asa ca a rostit pentru ultima data niste cuvinte jignitoare pentru mine:
    - Hei Uzumaki! Sa nu i-o tragi prea tare. Ea e femeia noastra, nu a ta.
    M-am oprit si am privit fix in fata. Pur si simplu ma blocasem. Acum sunt si curva? Nu am suficienta forta pentru a ma lua acum la cearta cu adunatura asta de idioti, insa am sa le-o platesc intr-o zi.
    Am dormit la Naruto. In cele din urma a venit si dimineata. M-am trezit buimaca, intrebandu-ma unde e blondul. Naruto statea in picioare, privindu-ma cum dormeam. I-am spus ca trebuie sa plec, insa el a zis ca nu e nevoie sa plec daca eu nu vreau.
    - Stiu Naruto, stiu! Insa tu stii ce o sa imi faca tata? O sa ma bata, o sa ma dezmosteneasca si o sa ma renege! Sau poate o sa ma omoare direct, ca sa scape de rusine. Imi promiti ca vei veni cu o floare la mormantul meu?
    Desi tremuram din toate incheieturile si plangeam, am primit o palma de la blond. Mi-a spus ca nu trebuie sa am gandurile astea negre si ca daca tata se atinge de mine trebuie doar sa tip, el va veni imediat.
    Am plecat din camera lui, simtindu-ma in siguranta. Acest sentiment nu a durat prea mult. Tata ma astepta cu o curea in mana.
    - Tarfo! Cum indraznesti sa te intorci in casa mea? In caz ca nu era clar te reneg. Nu pot trai cu un copil ca tine.
    Socant! Sunt atat de surprinsa... Eram sigura ca tata va zice asta, insa nu stiam ca poate sa loveasca atat de mult un om. Am incercat sa ii explic ca nu tot ce zisese Sasori e adevarat si ca aceia nu erau chiloteii mei, insa nu a vrut sa ma asculte. M-a lovit fara mila timp de un sfert de ora. Cureau incepuse sa se obisnuiasca cu pielea mea, si eu cu cureaua. Ultimele trei minute nu au fost prea dureroase, deoarece incepusem sa imi pierd toate simturile. Eram pe jos doar in lenjeria intima, iar tata inca nu se oprise. Lisa a intrat in hol speriata si a reusit sa il indeparteze pe tata de mine.
    Nu stiu cum, sau de ce, insa am o urma rosie si usturatoare pe sanul drept. Ma doare de fiecare data cand fac dragoste cu iubitul meu, insa cat timp el e fericit si eu sunt fericita.

    Poate ca tata nu m-a batut degeaba atunci, ar fi trebuit sa invat o lectie, dar nimic. Am inceput sa mangai acea zona lovita pana ce Deidara a intrat in camera.
    - Ce naiba Sakura, te exciti singura? Scumpo, daca vroiai atat de mult sa facem sex trebuia doar sa imi spui.
    - Ce? Nu e ceea ce pare...
    Am inceput sa rosesc si sa ma balbai, iar simpaticul de langa mine rade cu pofta. Nu are rost sa ii explic pentru ca nu am chef si nici nu ar intelege.


    ***

    Patru luni nu dureaza atat de mult. O sa se intoarca rapid, nu? Si o sa vorbim la telefon in fiecare zi si o sa imi povesteasca tot, nu? De ce imi sunt ochii inlacrimati?
    - Hei, nu plange. O sa ma intorc.
    - Dar nu vreau sa pleci, nu vreau.
    Plang si suspin, vreau sa stea cu mine, mereu. Ce o sa fac in tot timpul asta?
    - Chiar trebuie sa plec acum. Am sa te sun dupa ce ajung.
    M-a sarutat si a plecat, iar eu am incercat sa imi sterg lacrimile. As vrea sa fi plecat cu el, dar nu as suporta sa fiu intretinuta de altcineva. Vreau sa fiu independenta.
    Cred ca tot machiajul meu e distrus si arat ca un monstru. Ar trebui sa vorbesc cu cineva care ma intelege... M-am indreptat catre masina si am pornit-o. In timp ce conduceam mi-am cautat telefonul prin geanta si dupa ce l-am gasit am sunat pe cineva.
    -Vreau sa ne vedem in parcul de langa liceu imediat.
    - Esti nebuna? Eu am ore acum, nu pot pleca pur si simplu.
    - Karin, scumpo, sigur ca poti! Deci miscati fundul, ne vedem acolo in 10 minute.
    Abia astept sa vorbesc cu ea. Este o prietena buna, care de obicei nu imi da sfaturi rele.
    Ce sentiment ciudat, am senzatia ca am uitat ceva, insa habar n-am ce.
    Sper ca nu era nimic important.

    __________
    Eu l-am corectat, dar presupun ca inca sunt greseli.
    Imi cer scuze pentru aberatii, insa nu am avut inspiratie. Stiu ca am exagerat si ca unele parti poate nu au sens, dar nu stiam ce sa mai scriu. Deci imi cer scuze inca odata, Clau o sa aduca un capitol mai bun! Smile


    Ultima editare efectuata de catre Andi in Vin 31 Iul 2015 - 22:58, editata de 2 ori

    Rose
    Moderator
    Moderator

    Sex : feminin

    Mesaje : 2424

    Data de înscriere : 08/04/2011

    Re: Buchetul de mărăcini

    Mesaj Scris de Rose la data de Joi 2 Aug 2012 - 10:27

    Bună. Uite că m-am mişcat şi eu pe aici şi am reluat totul de la capat
    Vă ador ideea. Pe Sakura o faceţi o mică o mică piţipoancă-cel puţin aşa mi se pare mie. Iar Sasuke, pe lângă faptul că arată bine, îl faceţi aşa de slab, timid oO, un pămpălău. Parcă nu pot să cred. E ceva original în ideea voastră.
    Îmi place şi cum o conturaţi şi cum lucraţi cu modurile de expunere. Naraţiunea, dialogul şi descrierea se îmbină foarte bine şi vă descurcaţi.
    Apreciez foarte mult cum scrieţi părţile de flashback, aşa se face. Bravo!
    Sakura cu Deidara? Nu îmi place
    Aaa, ce vreau să vă spun. Nu mai lăsaţi rând liber înainte, după sau între dialog. Nu se procedează aşa, e inestetic.

    Eh, să văd cum îi lipiţi pe cei doi. Staţi aşa: Kira e bi? Să mo de râs nu alta când aţi spus şi mai ales şi la faza cu mănuşa desperecheată Laughing

    Fetelor, vă pup şi spor la scris. Sper să aduceţi cât mai repede următorul capitol

    Ayu
    Membru
    Membru

    Sex : feminin

    Mesaje : 648

    Data de înscriere : 13/05/2012

    Re: Buchetul de mărăcini

    Mesaj Scris de Ayu la data de Joi 2 Aug 2012 - 13:17

    Iata-ma si pe mine. Stiu, sunt cam intarziata. Tongue Dar capitolul asta a fost super tare. Deci, ce e cu Deidara? Confuz E cam paranoic, saracu'. Laugh Iar bietul Sasuke... De el nu mai zic. Ce tata are Sakura! Auzi, s-o bata in halul asta! Very Angry Omule, e adolescenta, las-o sa se **** cat o vrea! Laughing Am crezut ca mor de ras cand am citit faza cu excitatul. Laugh Dei-dei, esti un mare idiot! Laugh Clau, e randul tau sa aduci nextul. Sper sa ma anuntati si pe mine, nu ca data trecuta. -.-" Va Big Hug si va Kiss

    A Y U M I

    Reeah
    Ex Staff
    Ex Staff

    Sex : feminin

    Mesaje : 7345

    Data de înscriere : 26/11/2011

    Re: Buchetul de mărăcini

    Mesaj Scris de Reeah la data de Dum 2 Sept 2012 - 15:24

    Buna Big Hug
    Cred ca e foarte naspa pentru Sakura ca Deidara sa-i reproseze atatea lucruri. Sunt sigura ca-l iubeste, eu n-as fi suportat atatea umilinte doar pentru persoana iubita. Neutru Adica aia n-ar mai fi iubire reciproca daca el ar lasa sa se intample asa ceva.
    Iar tatal Sakurei, este prea dur si violent.. ar trebui sa se stapaneasca mai mult.
    In fine, vestea ca Kiba este bisexual a fost foarte socanta O.o
    Astept next-ul, spor la scris :x

    Irene.
    Moderator
    Moderator

    Sex : feminin

    Mesaje : 4995

    Data de înscriere : 15/07/2011

    Re: Buchetul de mărăcini

    Mesaj Scris de Irene. la data de Lun 3 Sept 2012 - 9:11

    Buna:)
    Atat de tarziu vin cu comu`? Crying
    Deci este superb capitolul :x
    Sakura si Deidara? o.O Nuuuuuu
    Ce sa faca? o.O Sa manance tort de pe ... o.O Uuu, pervers :> Imi place ideea >Smile
    Aham, deci nu are incredere in ea? o.O Ce nesimtit Neutru Fata ca ea nu gaseste la toate colturile :-w Ce ias smulge eu paru ala blond si ias face un machiaj permanent ~ sa ma tina minte toata viata lui~
    Ce vanataie? o.O Ce s-a intamplat? Neutru Il bat pe Sasori :@ ~Recunosc ca mi-a placut putin faza- Sakura si-a uitat chiloteii roz la Deidara acasa! Sau la mine, sau poate la Pain. Noi am vrut sa fim baieti bun si sa ii aducem inapoi. ... Hei, Uzumaki! Sa nu i-o tragi prea tare. Ea e` femeia noastra, nu a ta.~ Laughing
    Aham, a dormit la Naruto :-w Bine ca nu au facut ceva ...
    A batut-o? o.OCu o curea? Neutru Clar, eu il bag in coma!!:@
    Ce a indurat Sakura *sad*
    Si faza cu ~- Ce naiba Sakura, te exciti singura? Scumpo, daca vroiai atat de mult sa facem sex trebuia doar sa imi spui.~ Laughing Am "lesinat" de ras Laugh
    Vreau next-ul cat mai rtepede:-w
    Spor la scris si multa imaginatie! *hug*

    Ella ♣
    Moderator
    Moderator

    Sex : feminin

    Mesaje : 2342

    Data de înscriere : 16/04/2012

    Re: Buchetul de mărăcini

    Mesaj Scris de Ella ♣ la data de Dum 25 Noi 2012 - 18:19

    Buna. ^^ Vreau sa imi cer scuze pentru intarzierea asa de lunga, dar sper sa compenseze lungimea capitolului. Sper sa va placa. ^^
    P.S: Rose bauturile sunt pentru tine Laugh Whistling




    Caρitσℓuℓ 5
    Nєє∂ fσя sρєєd

    [Sasuke Uchiha]




    Ma simteam ca ultimul om de pe planeta. De o ora invarteam fara vlaga aceeasi piulita, in timp ce Kiba si Luke ma priveau ingrijorati dar nu prea se incumetau sa intre in vorba. Acestia au preluat toate comenzile, lasandu-ma singur in micuta mea lume. Eram cel mai mare ratat de pe planeta! Ce naiba se intamplase cu mine? Nu mi s-a mai intamplat niciodata sa ma incurc si sa ma balbai in asemenea hal in fata unei fete. O fi Sakura cea mai marfa fata din cate cunoscusem la viata mea, dar nu ma asteptam sa ma comport atat de ridicol si jenant. Am oftat pentru a nu stiu cata oara in ziua aia si am continuat sa invart piulita fara niciun chef. Nu pot sa cred ca imi ratasem sansa cu o tipa ca Sakura.

    Ma purtasem ca un baietel care vroia sa invite o fetita sa se joace impreuna la groapa cu nisip, dar care bineinteles a fost refuzat. Iar apoi intr-o fractiune de secunda, mi-am amintit toate momentele penibile din viata mea care includeau inevitabil si o fata si... O, Doamne, nu credeam ca erau asa de multe. Nu pot sa cred ca memoria m-a lasat pentru un timp si m-a lovit fix acum. Se pare ca pana la urma nu ma pot comporta normal in fata unei fete, si vreau sa spun oricarei fete. Daca Itachi are dreptate?! Daca nu voi avea niciodata vre-o experienta cu o fata?! Nu mi se poate intampla una ca asta. Trebuia sa ma stapanesc si sa ma calmez. Am inspirat adanc si am privit fix cheia din mana mea.

    Nu puteam ramane un pisoias fricos. Nu! Nu am de gand sa permit una ca asta! M-am ridicat in picioare, mi-am luat hainele curate, iar dupa ce m-am schimbat am plecat pur si simplu de la munca. Incepusem sa urasc locul asta si nu numai din cauza celor intamplate acum cateva minute. Luke si Kiba care nu se mai saturau sa lucreze unul in gura celuilalt au ramas socati sa ma vada plecand fara nicio problema. M-au strigat, au incercat sa ma opreasca, dar nu au reusit. Mi-am continuat drumul spre casa, ignorandu-i pe cei doi. Indiferent de ce imi spuneau eu stiam un singur lucru, acela ca aveam nevoie de ajutor. Din fericire stiam exact de la cine.


    Casa era cufundata intr-o liniste dubioasa. Am intrat putin nesigur in holul micut, dar primitor. Era foarte straniu ca de la etaj se auzeau melodii de-ale lui Itachi in locul gemetelor sale puternice si cele ale lui Konan, cu care ma intampinau deobicei. Am stat putin cu ochii mijiti pe usa camerei lui, dupa care am decis sa vad ce naiba se petrece, chiar daca asta insemna sa ma astept sa vad orice, si ma refer la absolut orice. Am urcat scarile agitat, amintindu-mi lucrul pentru care ma aflu aici, m-am oprit in fata usii privind-o inca destul de suspicios, apoi am tratit-o de perete, fara sa mai stau pe ganduri. Patul dublu aranjat frumos, dulapul pus la punct, rafturile cu filme si CD-uri puse fiecare la locul potrivit, geamurile larg deschise sa se aeriseasca, totul acompaniat de melodiile cu bass puternic care bubuiau in boxele combinei. Ok, ceva e putred aici. Fix in acel moment Itachi iesi din baia camerei, cu un prosop infasurat in jurul taliei, iar cu altul frecandu-si parul. Zambi cand ma vazu si intreba ce cauta scumpul sau fratior asa de devreme acasa.
    - Cine esti? Am intrebat, marindu-mi ochii de uimire cand am auzit ca ma alintase drept scumpul lui fratior.
    - Sunt foarte bine dispus, a raspuns surt. Haine spune ce vrei, sunt ocupat.

    Mda ce sa spun. Marele om de afaceri Itachi Uchiha e prea ocupat, intarzie la conferinta de presa. Am oftat prelung si zgomotos, incepand sa ma plimb prin camera dintr-un colt in altul, in timp ce frate-miu se dichisea intr-una in oglinda cat el de mare din dormitor. Nu imi era deloc usor sa ii cer asta, presupunea o schimbare radicala. Cu toate astea nu cred ca as mai suporta alta respingere jenanta sau sa mi se spuna pisoias fricos.

    Eram convins ca Itachi e singurul care ma poate ajuta, in fond el ma cunoaste cel mai bine dintre toti, va stii el cum sa ma abordeze. Respiram alert, facandu-l pe brunet sa lase balta aranjatul frezei sale in oglinda si sa ma priveasca curios. Inca ma plimbam prin toata camera, pana cand Itachi ma prinse de umeri si ma indemna sa ii spun ce anume ma apasa. Desi palmele imi transpirara, am inspirat adanc, apoi l-am privit direct in ochii negri ca taciunea si i-am spus.
    - Asculta frate... eu am mare nevoie de ajutor.
    - De ce? Ce s-a intamplat cu domnul autoritate care se descurca singur?!
    - Itachi vorbesc serios! M-am saturat sa fiu „mieluselul gastii”, m-am saturat ca toate fetele sa ma refuze si sa ma i-a peste picior, pricepi?! Vreau ca tu sa ma ajuti, sa ma inveti, sa ma transformi in acel baiat rau si indiferent dupa care toare fetele sa se topeasca!

    Brunetul se uita la mine... ei bine nu gasesc cuvantul potrivit ca sa redau acea privire a lui, isi luase mainile de pe umerii mei, se daduse cativa pasi inapoi, ma analiza din cap pana in picioare si in final isi lasa capul in jos. Asta... asta a fost tot? Nu are de gand sa faca ceva? Chiar nimic?! Am auzit o usoara pufneala, ca in curand sa il zaresc pe Itachi chicotind. Mai apoi incepuse sa rada subtil, pana cand brusc s-a apucat sa rada sanatos. Se tranti pe patul sau, razand cu atata pofta incat ii dadura lacrimile.
    - Tu?! Sa fii un baiat rau, cool si nesimtit? Nicio sansa amice! A spus el stergandu-si lacrimile.
    - Da multumesc mult Itachi! Bine frate ca tu poti sa fii asa. Cand vine vorba sa ma ajuti pe mine, fratiorul tau, intorci spatele si te faci ca ploua! Niciodata nu ai facut ceva pentru mine, mereu ma trimiti dupa diferite lucruri doar pentru ca tie iti e lene sa te duci. Numai la tine si la interesul tau te gandesti! Ma intreb cum te suporta Konan!

    Am iesit ca o furtuna din camera acelui narcisist, trantind usa dupa mine. Eram mai mult decat nervos, eram furios. Am intrat in camera mea si m-am asezat pe toata lungimea patului inspirand si expirand adanc, incercand sa ma calmez cat de cat. Cateva minute mai tarziu m-am decis sa il sun pe Kiba, poate el ma va intelege. Dupa doua tonuri acesta imi raspunse agitat. Am incercat sa ii povestesc amicului meu cearta cu Itachi, dar nici bine nu incepusem ca satenul ma intrerupse brutal zicandu-mi ca are treburi mai importante de facut si daca cumva il cauta Luke sa ii spun ca nu l-am vazut sau vorbit cu el. Am dat din umeri, apoi l-am sunat pe Naruto sperand ca macar el sa ma asculte, dar am primit acelasi raspuns rece, ca blondul e ocupat, si nu a fost singurul.

    Toti ceilalti pe care i-am sunat imi spuneau mai pe ocolite ca nu au timp de mine. Nu pot sa cred una ca asta. Nimeni nu ma baga in seama, normal cine sa il asculte pe mieluselul gastii? Toata lumea e prea ocupata pentru mine, dar isi gasesc timp pentru restu’. Imediat dupa am auzit usa de la intrare scartaind sacaitor, ca mai apoi sa se inchida cu un clic abia sesizabil. Am aruncat ochii pe fereastra si l-am observat pe fratele meu urcand in masina sa, cu expresia lui tampa cea de toate zilele, dand in marsarier intocand, ca in final sa iasa din curtea vilei. Ma simteam atat de singur intr-o lume in care conteaza numai tupeul, cat de mult de tine gura la injurat si cat de tare il poti lua peste picior pe cel mai retras om din gasca, care nu ar rani nicio musca. Cam la asta se rezuma gasca mea, lumea in care din pacate, trebuie sa ii fac fata zilnic.

    Pe ei nu ii intereseaza mai nimic, inafara de binele lor si nimic altceva. Ei trebuie sa demonstreze ca sunt „unici”, sa se i-a fiecare de cine apuca. Cum de am ajuns eu sa fiu intr-un asemenea colectiv? De ce nu mi-am dat seama ca ma folosesc ca pe o papusa pentru a-si savarsi misiunea de a ma jigni, intr-un mod mitocan dar care ei sunt ferm convinsi ca nu ar trebui pus la suflet. La inceput le-am facut jocul pentru ca le credeam spusele si aveam impresia ca ma i-au peste picior prieteneste. De fapt chiar nu spuneau cu rautate acele lucruri, dar in ultimul timp Kiba, Luke, Naruto si Neji nu ma mai privesc ca pe un prieten apropiat. Nu inteleg ce s-a intamplat cu ei, nu inteleg care le este satisfactia ca ma fac in fel si chip? Ma fac asa pentru ca nu sunt unul de al lor? Ca in anii in care au trecut nu am devenit un baiat dur precum ei? Poate ca asta era. Bineinteles! Cum sa ma bage cineva in seama cand sunt considerant un micut pisoias neajutorat?

    Normal, asa am ajuns sa cer ajutorul fratelui meu. Prima oara vroiam doar sa ma fac mai stapan pe sine, sa ma pot controla in fata unei fete, dar acum vreau mai mult! Vreau sa ma schimb cu totul, sa fiu un alt eu care sa nu mai fie luat peste picior, care sa fie tratat cu respect, sa fie cu orice fata are el chef. Intr-un cuvant vroiam sa fiu liderul tuturor! Nu am de gand sa dau inapoi, nu am nimic de pierdut. Itachi e fratele meu, noaptea poate sa fie un maniac al petrecerilor, un gigolo al fetelor, un macho man al incaierarilor ivite brusc, asa cum ziua poate sa fie un om independent, un student eminent si din cand in cand un barbat caruia nu ii e frica sa puna mana pe un mop.

    Asta e! Asa puteam sa devin si eu... asa aveam sa devin si eu! Noaptea un nebun dupa adrenalina si distractie, un Adonis al domnisoarelor, pe cand ziua puteam sa imi vad linistit de servici si de treburile casei. Mai sigur pe mine nu am fost in viata mea, simt asta in sangele meu! Ma voi transforma complet peste noapte, voi deveni un nou Sasuke, un frate al lui Itachi cum nimeni nu a crezut ca va fi vreodata. Bun, sa inceapa trasnformarea.

    M-am ridicat din pat si m-am dus la oglinda mare, atasata de una din usile dulapului. Mi-am analizat reflexia din cap pana in picioare si sunt mandru sa spun ca sunt destul de chipes, dar ceva lipsea. Ceva ce odata am vazut la Itachi si care mi-a placut foarte mult, dar care parintilor nu le-a picat prea bine. Normal ca era vorba de un cercel in ureche. De mic copil vedeam diferiti baieti purtand un astfel de accesoriu, si intradevar schimba ceva la tine, nu mai aveai acea infatisare comuna, era ceva nou. M-am dus in camera fratelui meu si am cotrobait prin sertarele sale pana am dat de o cutie nu foarte mare. Am deschis-o si am dat peste ogramada de perechi de cercei din argint. Mi-am plimbat privirea printre diferite modele de cercei, care de care mai smecheri, apoi am ales unul micut cu diamant, dar foarte impunatior.

    Din baie am luat un ac si cateva pansamente, apoi am coborat la parter si m-am dus in bucatarie. Am luat din congelator un cub de gheata si l-am pus intr-un pahar, am taiat cateva felii de lamaie, apoi am sterilizat acul prin foc. M-am dus in camera mea, dupa care m-am dus in fata oglinzii, am luat cubul din pahar si l-am pus pe ureche mai exact in locul unde urma sa fac gaura. Dupa ce a amortit cat de cat, am pus o felie de lamaie in spatele urechii, am luat acul si l-am bagat usor pana a iesit pe partea cealalta. Am pus cercelul si l-am invartit cateva minute, apoi il scoteam si il bagam la loc, dupa care l-am lasat acolo si am asteptat ca urechea sa se dezmorteasca. Am simtit o durere, suportabila ce-i drept, apoi incet-incet m-am jucat din nou cu cercelul prin ureche pentru a nu se lipi, pana intr-un final cand am putut sa ii pun dopul.

    Dar cu o floare nu se face primavara, cum se spune. Doar pentru ca mi-am pus un cercel nu inseaman ca treaba e gata. Aveam nevoie de un plan, trebuia sa fac ceva deosebit, sa ma fac remarcat. Intrebarea este ce anume? Si unde ar fi locul cel mai potrivit? In timp ce ma gandeam profund, telefonul fix de la parter suna sacaitor. Nu am raspuns, aveam altceva mai bun de facut. Dupa cateva tonuri intra mesageria vocala, anuntandu-l pe cel din capatul celalalt al firului ca nu suntem acasa si ca il vom suna inapoi. Bip!

    ” Hey Itachi, sunt eu Ren. Ai rezolvat problema? Ai gasit pe cineva care ar vrea sa concureze diseara la Skyn? Trebuie sa facem rost cat mai repede de unu’ cu un motor, care vrea sa se intreaca cu mine. Gasca deja intra la banuieli, plus ca vor altceva. S-au plictisit de vechile reguli, cine castiga devine liderul si i-a teritoriul de la Skyn, ne trebuie ceva nou. Te rog sa te gandesti si la asta. Suna-ma cat de repede asculti mesajul. P.S.: Sper ca iti dai seama ca nu am de gand sa pierd in fata unuia, gaseste pe cineva mai slabanog. Ne auzim curand.”

    Oare acest Ren vorbeste de acelasi Skyn? Acelasi club Skyn in care Itachi isi face veacul, si mai nou si asa zisii mei amici isi petrec noptile acolo? Hmm... asta explica de ce brunetul a plecat inexplicabil, ziua in amiaza mare, prin oras. E in cautare de fraieri pentru o cursa. Stai o secunda... Cursa. Club. Multa lume. Noul eu iubind adrenalina. Asta imi suna a provocare. Am ranjit pana la urechi si m-am dus glont in garaj.

    ***

    Multimea de adolescenti se uita la mine, care de care mai insistent si mai uimit. Cred si eu, dupa acel apel m-am dus in garaj si am scos la iveala, de dupa o copertina morotul lui Itachi. Un Suzuky, model ultimul racnet, practic, teoretic si ipotetic o frumusete pe doua roti. Fratele meu nu facuse nicio tura cu ea. Cand Itachi intrase la facultate, acum un an, motorul i-a fost facut cadou de parintii nostri cu cateva zile inainte ca acestia sa moara. Dupa decesul lor Itachi a jurat ca nu se va mai urca pe un motor niciodata. Am aflat ca era ingrozit de faptul ca mama si tata nu doreau ca el sa faca curse si totusi s-au induplecat si i-au cumparat o motocileta. M-am oprit in dreptul lui Itachi, care tinea in mana o bere si al unui tip cu parul facut tepi in crestetul capului blond ca spicul graului, ochii albastrii ca cicoarea, avand intr-o mana casca, iar pe cealalta tinand-o in buzunar, stand sprijinit pe motorul sau, ingrijorat si stresat. Mi-am ridicat vizorul de la casca si le-am atras atentia.
    - Tu de colo, cel care sta sprijinit. Te cheama cumva Ren? Am spus fara sa imi dau casca jos.
    - Da eu sunt, a spus acesta iritat. Cine naiba esti si ce vrei?
    - Numele meu e mai putin important acum. Am auzit din intamplare ca in noaptea asta se tine o cursa aici si mi s-a spus ca impotriva ta trebuie sa concurez.

    Adolescentii incepura sa susoteasca si sa schimbe priviri de la unii la altii, dand de inteles ca deveau din ce in ce mai agitati. Itachi ridica mana si le facu semn sa taca din gura. In secunda urmatoare nici musca nu se mai auzea. Deci atat de important esti aici, fratioare. Nu-i nimic, presimt ca lucrurile se vor schimba curand.
    - Asa este frate, spuse Ren adoptand un ton „prietenos”. Esti dispus sa te intreci cu mine? Sau iti este frica si vrei sa te retragi acum, in ultimul moment?
    - Asculta aici „frate”, am spus gesticuland cu degetele ghilimelele de riguare, mie nu mi-a fost niciodata frica de o cursa. Am adrenalina in sange dar depinde de tine daca ma crezi sau nu. Ideea e ca eu concurez pe premiu, ceea ce castiga invingatorul, restul nu ma intereseaza. Prin urmare ce anume aveti de oferit castigatorului?
    - Pai invingatorul primeste teritoriul clubului, si devine liderul tuturor.

    Acesta a tacut din gura. Am asteptat, crezand ca mai urmeaza sa mai insirue anumite lucruri, dar am constatat cu stupoare ca asta... ei bine... era tot. Nu am de gand sa irosesc combustibil pentru aproape nimic.
    - Asta-i tot?! Am intrebat.
    - Da, a spus Ren stins.
    - Atunci eu nu am de gand sa concurez pentru asa ceva. Asa ca Hasta la vista, baby!

    Aceastea fiind spuse, am dus doua degete la marginea fruntii mele, dupa care le-am indreptat spre Ren, in semn de ramas bun. Cand eram gata sa plec, acesta isi puse mainile pe umerii mei si imi spuse ca pe langa asta, daca castig imi pot alege orice vreau. Am mijit ochii la el, si oftand am spus ca ma voi intrece cu el.
    - Am o intrebare, daca spui ca tu esti liderul, de ce toti fac ceea ce spune tipu’ ala? Am spus, aratand spre Itachi. Se presupune ca cel care detine controlul concureaza cu altcineva, am continuat.
    - Aaa... pai eu concurez pentru el. A suferit un accident si...
    - Poftim?! A tipat Itachi venind langa noi. Nu am de gand sa imi las reputatia pe mainile tale!
    - Calmeaza-te! Stiu ce fac, totul o sa fie bine, a spus blondul degajat. Bun tipule misterios, ce propunere ai pentru premiul invingatorului.
    - Ma gandeam sa ne intrecem pentru o fata.

    Ren si Itachi s-au uitat pentru un moment unul ala altul, apoi au aruncat priviri spre multimea de tineri, apoi din nou la mine. Brunetul veni langa mine si se sprijini pe umarul meu.
    - Continua, m-a indemnat el.
    - Pai ne alegem o fata dintre cele prezente, iar cel care invinge are clubul, este liderul si pe langa asta are si asigurata o partida cu fata respectiva. Fara obligatii fetelor. Doar o noapte, fara resentimente. Ce spuneti?

    Ren si brunetul zambira pe sub mustati, in timp ce baietii incepura sa fluiere semn ca erau mai mult decat de acord. Fratele meu le facu semn din nou sa taca, dar acestia nu l-au mai ascultau. Cred ca se stie cine e favoritul acum. Deodata dintr-unul din grupele de fete iesi, fara sa ma surprinda, Konan. Unde e Itachi, trebuie sa rasara si ea de undeva. S-a sprijinit de celalalt umar al meu.
    - Si cum ramane cu fetele care au un iubit de fata? Intreba sagetandu-l pe Itachi cu privirea.
    - De ele nu ne atingem nici cu un deget, i-am raspuns serios.

    S-a uitat sceptic la mine, dupa care a spus ca se duce sa discute cu fetele. Mi-a aruncat o ultima privire plina de venin, dupa care s-a indepartat de noi. Trebuia sa recunoste-ti ca era o idee geniala. Mi-am indreptat privirea spre Itachi si l-am surprins intorcandu-si capul in alta directie. Aha fratioare, ti-am stranit interesul? Nu-i nimic, in curand vei afla cine este tipul misterios si plin de tupeu de sub casca. Deodata Konan mi-a facut semn, dupa care si-a ridicat degetul mare in sus semn ca toate partile erau de acord. O mare de fluieraturi a umplut cartierul si asa pustiu, dupa care l-am vazut pe Ren frecandu-si palmele si muscandu-si buza inferioara aratand cat de entuziasmat era.
    - Bun, ia sa ne alegem o fata, a spus el.
    - Te superi daca as alege eu? am intrebat rapid. Nu aveam de gand sa mi-o trag cu oricine.
    - Esti invitatul meu, a raspuns el aratand cu mana multimea de fete.

    Hmmm mi-am spus in gand in timp ce analizam "prada". Sa imi aleg o blonda buna, o bruneta criminala sau poate chiar o roscata jucausa? Uitandu-ma atent printre tinerele domnisoare ceva mi-a atras atentia. Un par roz strident, fluturat in vant m-a facut sa ma gandesc automat la Sakura. Mi-am scuturat capul, spunandu-mi ca ea nu are ce cauta intr-un loc ca asta, dar mare mi-a fost mirarea cand am clipit mai bine si am observat ca era chiar Sakura. A refurat sa iasa cu mine? Ei bine, a venit vremea razbunarii si va fi una dulce, cel putin pentru mine.
    - Ce zici ce rozalia de acolo?
    - Minunata alegere amicul meu, a spus Ren lingandu-si buzele.

    Si marog de cand am devenit eu amicul lui? Sakura s-a uitat in stanga si in dreapta, probabil cautand victima, dar cand a realizat cu stupoare ca toata lumea se uita la ea, a inceput sa spuna ca ea nu poate fiindca are iubit.
    - Serios? Atunci poti sa mi-l arati ca sa imi cer scuze?

    Drace! Nu trebuia sa spun asta, a sunat prea pompos si a vechiul Sasuke. Totusi cand am vazut ca tanara a inceput sa se balbaie si sa spuna ca iubitul ei nu e de fata, am multumit gurii ca a vorbit fara mine. Toata lumea a inceput sa rada. Ce am ratat? Multimea a inceput sa ii spuna ca n-are curaj si ca e o fricoasa, in timp ce au zambeam pe sub mustati. Cine e o pisicuta speriata acum?
    -Haide Saku, accepta odata ca sa nu ii starneste mai tare pe astia, i-a spus Konana prietenei sale. Plus ca lui Ren ii poti pune usor pofta in cui, asa ca roag-te ca tipul cel nou sa nu fie asa de bun pe cat se crede, a continuat ceva mai in soapta dar indeajuns cat sa pot auzi.

    Asta ramane de vazut. Si-a dat ochii peste cap apoi a pasit in fata, in timp ce multimea de tineri a inceput sa o fluiere, de incurajare cica, iar eu si Ren ne-am asezat la linia de start. Inainte de toate s-a asezat in fata mea, aplecandu-se si strijinindu-se de ghidonul motorului privindu-ma cu dispret. Am stat asa cateva momente bune, privindu-ne fix, ea continuand sa imi trimita acelasi dezgust, iar eu continuand sa o enervez si mai tare. S-a ridicat si a facut cativa pasi dupa linia de start, departandu-si picioarele intr-un mod pervers. A scos de la buzunarul din spate al blugilor foarte scurti o bucata de material in carouri albe si negre, a ridicat bratul, iar dupa ce ne-a privit pe mine si Ren, l-a lasat in jos.

    Imediat scartaitul cauciucurilor se auzi asurzitor, iar eu si blondul am pornit lasand in urma un fum des si necacios. Insa acum, ca tot accelerez ca descreieratul care e traseul? La dracu'! Iar nimeni nu mi-a spus nimic si pun pariu ca "noul meu amic" a observat si el acest lucru si il foloseste in avantajul sau. Hmmm... cred ca am o idee. Tot ce trebuie sa fac este sa-l urmaresc pe cretinul asta cu casca, sa il mai depasesc din cand in cand, ca apoi cand suntem aproape de linia de finish, sa arat tot ce poate frumusetea lui Itachi - a mea in curand - si sa ii las pe toti cu gurile cascate. Planul fiind pus la punct, eu si Ren tot acceleram si ne intreceam la cutite. Asta pana cand l-am depasit intr-o curba destul de periculoasa, cand s-a apropiat si s-a izbit brutal de mine facandu-ma sa pierd controlul si sa ma rostogolesc de cateva ori cu tot cu motor. Am stat nemiscat cateva momente, apoi cand mi-am dat seama ca inca puteam respira, in ciuda durerii din tot corpul, mi-am deschis ochii. Acolo, in fata mea, statea cel care nu dorea cu niciun chip ca eu sa castig.
    - Toti sunteti asa de imprevizibili. Ca niste carti deschise, a spus el cand am incercat sa ma misc. Poate ca par ceva mai prost la prima vedere, dar sunt al dracului de viclean. Toti sunteti mari smecherila inceput, dar uitati sa intrebati un lucru vital... Traseul... iar atunci totul se transforma intr-o joaca de-a soarecele si pisica, iar eu mereu mi-am inghitit prada la final de cursa.

    Acestea fiind spuse a tras in jos vizorul castii si a plecat. Am incercat sa ma ridic, dar imi simteam corpul atat de greu incat picioarele parca erau din bete si nu faceau fata. Am incercat din nou, dar tit ce am reusit a fost sa imi provoc mai multa durere. Mi-am lasat capul pe asfalt si am privit cerul instelat. Asta a fost tot? Am avut parte doar de cateva minute de "faima"?! Voi ramane mereu la statutul de las, de fricos? Nu! Nu pot permite uan ca asta. Nu vreau sa permit una ca asta! Nu mi-am facut atatea planuri degeaba, nu am ales-o din adis pe Sakura. Vreau sa ii arat ei - pe langa toti ceilalti - ca nu mai sunt cine eram acum cateva zile. M-am schimbat total sa nu mai fiu la cheremul nimanui, ci ei sa fie la cheremul meu. Nu am de gand sa las un dobitoc sa imi stea in cale. Nu-l voi lasa sa castige cursa asta nici peste cadavrul meu.Am tras adanc aer in piept si am reusit de data asta sa ma ridic. Inca ma durea fiecare particica din corp, dar puteam sta pe picioarele mele. Mi-am asezat mai bine casca pe cap, am ridicat motocicleta si am pornit.

    Am mers un timpsi mi-am dat seama ca nu mai intalnisem nicio bifurcatie, ceea ce inseamna ca de acum incolo drumul era drept. Am accelerat, rugandu-me sa nu fie prea tarziu sa castig, insa spre surprinderea mea l-am prins pe Ren din urma. Idiotul abea daca avea viteza. Pot spune ca am trecut lejer pe langa el, dar pana ce s-a dezmeticit am trecut linia de finish. M-am oprit cativa metri dupa linie, iar toti cei prezenti au amutit. Pe bune?! Asta e cel mai bun dintre cei mai buni de aici? Si asa castigati voi mereu? Trisand?! Mi-am rotit ochii imprejur si l-am zarit pe Itachi... ei bine furios era putin spus. S-a dus la blond, i-a dat casca jos si i-a dat un pumn in fata de l-a trimis cativa metri mai departe.
    -Tu... tu... taratura ambulanta, am sa te jupoi de viu! A urlat Itachi, mai-mai sa faca spume la gura. Iat tu, a cotinuat intorcandu-se spre mine. Cine mama dracu' te crezi sa vii aici si sa impui reguli noi?! Daca ai impresia ca voi renunta la titlul meu de lider atunci...
    -Gasca, l-am intrerupt intorcandu-ma spre multimea de tineri. Ce mi-a spus Ren cand am venit? M-a convins sa concurez promitandu-mi ca daca inving voi deveni lider. Dar cine naiba te crezi tu de imi dai ordine, am continuat apropiindu-ma de Itachi. Eu va pot duce intr-un loc unde distractia nu are limite, iar el... el nici macar nu isi poate apara singur "functia" ii pune pe alti sa concureze in locul lui, deci gasca e momentul ca voi sa decideti. Pe cine vreti sa va conduca? Pe el? Sau pe mine?

    Multimea de tineri a inceput sa strice "Pe tine te vrem" in timp ce brunetul abea se obtinea sa nu isi i-a campii.
    - Ce ar fi sa iti dai jos casca sa vedem dac asti la fel de tare in gura!
    Acum e acum. Abia astept sa ii vad fata, ce surprinza neasteptata vor avea. Mi-am pus ambele maini pe casca si mi-am dat-o jos, dupa care mi-am trecut degetele prin parul facut tepi. Itachi a deschis larg gura de uimire si a scapat efectiv sticla cu bere din mana.
    - Ce cauti aici, Sasuke? A tipat el ca din gura de sarpe. Mai important e de ce stai pe motorul meu?!
    - A fost motorul tau, am spus. Ce s-a intamplat frate? Esti prea surprins sa il vezi pe fratiorul tau mai mic si mai mereu fricos, ridicandu-se peste nivelul tau?
    I-am zambit superior, am trecut pe langa el si m-am dus in fata Sakurei.
    - Iar tu iubito, vii cu mine, am continuat apucand barbia ei.
    - Nici moarta nu ma culc cu tine, a zis tanara lovindu-mi mana.
    - Asculta pisi, ai doua optiuni. Ori vii cu frumosul, ori te iau cu forta.
    - Nici nu m-ar mira daca nu vei putea sa ma iei in brate, asa ca sa te vad motanel.

    Motanel... bine asta mi-a pus capac! M-am aplecat, i-am curpins mijlocul cu o mana si am ridicat-o pe umarul meu, ca un sac. A inceput sa tipe si sa dea din maini si picioare ca disperata, pana am lasat-o jos pe motocicleta.
    -Itachi... poti sa iti pastrezi functia si clubul si oamenii, am venit doar sa iti demonstrez ca nu mai sunt cine obisnuiam sa fiu.
    Am urcat pe motor si am plecat. Nu aveam nici cea mai mica intentie sa stau cu idiotii aia. Staim un loc mult mai potrivit unde sa imi petrec timpul cu Sakura. Sincer nu aveam chef sa trecem direct la actiune, voiam sa beau cateva pahare inainte, sa ma destind. Nu ca acum as fi stresat, sau ceva asemanator, insa pisicuta fitoasa era cam agitata si nu voiam sa o fac cu forta, preferam sa o ametesc putin si sa ne bucuram de satisfactia reciproca fara resentimente sau regrete. Din fericire stiam locul ideal unde ne puteam petrece noaptea.

    Hinata, singura mea prietena, singura fata in fata careia ma comportam normal, sora pe care nu am avut-o, cu o atitudine autoritara dar blanda e singura persoana care m-a inteles, m-a ascultat si mi-a dat mereu sfaturi. Parintii ei, carora le-au placut viata cand erau de varsta mea, de pe urma carora s-au procopsit ci Hinata, au deschis o afacere destul de profitabila. Au facut din vechea fabrica un club selec. Acum, cu farmecul si senzualitatea fiicei lor care aduna clienti bogati cu nemiluita, traiesc pe picior mare. Am luat curba, am intrat pe o straduta laturalnica, ingusta, din spatele blocurilor de cartier, genul de stradute pe care le vezi in filme unde un tip este batut mar, si am oprit in fata unei cladiri mari, care parea parasita. E camuflajul perfect sa nu iti treaca prin cap ca dincolo de usile metalice se tine o petrecere nebuna.
    - Vrei sa spui ca asta e locul tau unde distractia nu are limite? Cred ca iti bati joc de mine!

    M-am dus in fata usilor si am batut ignorand protestele fetei de a o duce acasa. O trapa mica se deschise, unde o pereche de ochi duri ma priveau sceptic. Mi-am spus numele dupa care trapa se inchise brusc. Aaa... si acum? Sa nu imi spui acum ca si Hinata nu vrea sa mai auda de mine ca... Usile se deschisera larg de unde aparu o domnisoara supla, inalta, eleganta, sumar imbracata si foarte rasfatata. Mi-am day casca jos sa imi poata analiza noul look rebel, misterios, aratos, pervers si foarte potrivit mie.
    - O Doamne, nu pot sa cred ca esti chiar tu Sasuke, a spus ea pitigaiat.
    A alergat spre mine si a sarit in bratele mele. Am invartit-o de cateva ori, dupa care am lasat-o jos si mi-a sarutat ambii obraji semn ca ii fusese foarte dor de mine. Adevarul e ca nu ne vazusem de multa vreme si ne lipsisem unul altuia.
    - Sasuke, nebunule, cu look-ul asta nou ma faci sa ma dau la tine, a spus ea lipindu-si corpul bine dotat de al meu.
    - Hina, scumpi, de ce sa ne mai ascundem acum? E clar ca esti in limba dupa mine.
    - E chiar asa de evident? A intrebat facandu-si teatral aer cu mana, insa brusc a tras grav aer si si-a pus mama pe piept. Cum ai putut?! Vii cu amanta, ma inseli pe fata?! A continuat aratand spre Sakura.
    - Pai vezi... e destul pentru amandoua, am spus razand.

    A inceput si ea sa rada dupa care ne-am imbratisat strans. A chemat un tip si i-a cerut sa imi duca motocileta in spate, in parcare, dupa care mi-a mie si Sakurei distractie placuta. Am cuprins-o pe Sakura de talie si parca intrasem intr-o alta lume. Inauntru dadeai de un loc sofisticat, cu un decor moder, sisteme de ultima ora, o scena mare unde animatoarele isi faceau de cap furandu-ti ochii si barmanii care faceau trucuri care de care mai impresionante si uimitoare. Am apucat-o de mana pe tanara, care ramansese si ea fara grai la vederea locului, si imi faceam loc printre tineri sa gasesc o canapea libera. Am zarit una intr-un colt retras, dar totusi la vedere care se pare ca era rezervata... pe numele meu. Draga de Hinata, mereu s-a gandit la mine. Ne-am asezat si i-am cerut chelneritei care trecea pe langa noi sa ne aduca doua Piña Colada.
    - Sasuke... fata aia e iubita ta? M-a intrebat Sakura, uimindu-ma pentru un moment.
    - Ce e Sakura? Esti geloasa? Am intrebat-o la randul meu chicotind.
    - Nu sunt geloasa, pentru ca eu deja am un iubit.
    - Sakura, Sakura, Sakura, am spus luand o gura din bautura cu rom. Sa stii ca nu ma sperii.
    - Eu chiar am un iubit, si nu il voi insela, doar ca sa iti satisfac tie orgoliul... pentru ca eu chiar il iubesc.

    Si-a lasat capul in pamant, iar eu am lasat pe masuta din fata cocteilul. O tot zaream tresarand, pana cand m-am apropiat mai tare de ea si am observat ca plangea. Am apucat-o de umeri, vrand sa o linistesc, insa aceasta a inceput sa tipe ca din cauza mea va avea probleme cu iubitul ei si ca o va face in toate felurile. Aveam mare noroc ca muzica crapa boxele si numai eu am auzit. Si-a sters lacrimile si se uita absenta la paharul ei. Oare chiar e necesara chestia asta? Pana la urma nu a venit nimeni de la Skyn dupa noi. Nu stie nimeni unde suntem, sau ce facem. Am inspirat adanc si mi-am pus mana pe umarul ei.
    - Iti propun un targ. Jur ca nu ma ating de tine daca...
    - Daca ce? A intrebat ea dandu-si ochii peste cap.
    - Daca noaptea asta te prefaci ca esti partenera mea si stai cu mine.

    S-a uitata putin la mine, s-a gandit, dupa care a zambit si a acceptat. Oficial ma simt mult mai bine. Am lasat deoparte cocteilurile care abea daca le simteai alcoolul si am comandat doua pahare de Jack Daniel's. A urmat pahar dupa pahar, insa era putin ciudat pentru ca ma simteam deloc ametit. Vorbeam cu Sakura, radeam, dar gandeam total limpede si parea ca nici pe ea nu o afectasera cele cateva pahare de alcool calumea. La un moment dat s-a ridicat in picioare, m-a luat de maini si mi-a spus ca vrea sa danseze. Am zambit dupa care m-am ridicat si eu, iar dupa cativa pasi facuti... totul e in ceata.

    ***

    O raza de soare ma chinuia de o bucata de timp si ma obliga sa imi deschid ochii. Imediat ce am facut asta, mi-am miscat putin capul si ma acupa o durere de cap si o greata insuportabila. Nu mai beau niciodata. Daca asa e sa fii mahmur nu imi mai trebuie bautura. Mi-am rotit ochii prin camera, insa am constatat cu stupoare ca nu eram in camera mea. Am vrut sa ma ridic din par, dar incheietura dreapta ma impiedica sa ma misc. Mi-am intos capul si vazut ca era prinsa de... catuse?! What the... Nu, nu se poate! Te rog, sa nu fie ea, sa nu fie ea! M-am uitat la persoana de langa mine si am observat parul lung si roz imprastiat pe toata perna. Nu mi se poate intampla una ca asta, i-am jurat ca nu ma ating de ea! Am inceput sa trag de incheietura ca un descreierat, dar nu avea niciun rost, aveam nevoie de cheie. Din fericire am zarit-o pe noptiera de langa mine. Am luat-o si cu mainile tremurande mi-am eliberat mana. Acum tot cetrebuia sa fac era sa imi adun hainele de pe jos, sa me strecor in cea mai mare despcretie afara din casa si sa ma fac nevazut. Am auzit un tipat, dupa care nu stiu ce s-a intamplat, dar stiu ca am ajuns pe podea.
    - Mi-ai jurat ca vei sta cuminte, a zbierat la mine. Dar tu ce ai facut? M-ai ametiti bine ca eu dupaia sa nu mai gandesc limpede si sa nu mai judec. Ai vrut doar sa profiti de mine!
    - Sakura, chiar nu mi-a fost asta intentia.

    Mi-a dat o palma zdravana peste fata, dupa care a si-a ingropat fata in palme, incepand sa planga de mama focului. M-am asezat in pat langa ea, vrand sa o linistesc si sa ii explic ca nu am vrut sa profit de ea, dar am mai primit o palme si a tipat sa ies imediat din apartamentul ei. Nu am indrznit sa ma opun, asa ca m-am imbrcat in cea mai mare viteza si am pornit spre usa. Inainte sa plec, mi-am intors capul, vrand sa imi cer scuze, dar mi-am dat seama ca era mult prea tarziu pentru asa ceva.

    Rose
    Moderator
    Moderator

    Sex : feminin

    Mesaje : 2424

    Data de înscriere : 08/04/2011

    Re: Buchetul de mărăcini

    Mesaj Scris de Rose la data de Mar 27 Noi 2012 - 21:40

    Acu am înţeles ce era cu acel 'Rose, băuturile sunt pentru tine'
    Am simţit gustul de Jack Laugh Hai că ai pus cu intenţie aceste băuturi, ştim noi de ce.
    Deci, ce capitol luuung :x Realizeti că te iubesc, dar îmi vine să se şi bat. Bre, ce caută greşelile prin text? Nu cred că ai apucat să îl corectezi, pentru că ai foarte multe greşeli de tastare, ba chiar ai uitat şi un cuvânt undeva Think
    vre-o- vreo, aşa se scrie!Tsk

    A fost un capitol frumos şi mai surprins cu schimbarea lui Sasuke. Bad boz. Mama ce maxim şi-a luat Itachi, pfoai. Abia aştept să văd ce o să îi zică. Vreau şi eu un băiat precum Sasuke T_T
    Ai avut descriere. Ce ar fi mers descris era acea cursă, când Sasuke conducea. Cum se simţea, dacă îi plăcea adrenalina, putea zice că aceasta este ca un drog şi abia ce a gustat din el şi deja îi place sau alte lucruri. Puteai să te foloseşti de faptul că era noapte.

    Prea des fragmentezi, prea des laşi rând liber între fragmente. Eu ştiu că e mai uşor pentru ochi când citim, dar acest lucru nu este corect.
    Uite că Sakura nu e acea fată curajoasă. Mi-a plăcut cum a luat-o Sasuke pe sus. Stai aşa, aia e Hinata? Hinata pe care o ştim cu toţii? O_O Waaaaw. Ce surprize de genul mai aveţi? Deci eu mor de curiozitate să văd cum îi apropiaţi pe cei doi, că până acum doar îi îndepărtaţi ._.'


    Bun, păi la ora asta nu gândesc prea bine aşa că îmi închei comentariul. Abia aştept să văd ce surprize apar în următorul capitol.
    Aşa că seară frumoasă!

    mikydeeuk23
    Inactiv
    Inactiv

    Mesaje : 9

    Data de înscriere : 13/12/2012

    Re: Buchetul de mărăcini

    Mesaj Scris de mikydeeuk23 la data de Joi 13 Dec 2012 - 20:41

    N-am ratat niciun capitol, desi le-am citit pe toate. Comentez abea acum pentru ca abea acum am aflat si eu ca v-ati mutat.
    Wtv, incercand sa ma rezum doar ultimul caitol, pot spune doar atat: Genial Love it Mai les toate motoarele si adrenalina aia. Uuuuh, trezeste-te, Miky! Laugh
    Si ca sa nu o uitam pe Ayumi, nu-mi place cum descrie lucrurile. Are un stil total lipsit de sens. Descrie extraordinar de lent, si uita actiunea si... deja ma bufneste rasul Laugh
    Ayu, te-am speriat? Afla ca am mintit. Imi place la nebunie cum descri Love it Este superb, ai grija de fiecare detaliu, imbini frumos sentimentele cu actiunea. Imi place. Faci o treaba la fel de buna cum face Clau Wink
    Astept next

    Reeah
    Ex Staff
    Ex Staff

    Sex : feminin

    Mesaje : 7345

    Data de înscriere : 26/11/2011

    Re: Buchetul de mărăcini

    Mesaj Scris de Reeah la data de Joi 3 Ian 2013 - 22:43

    La multi ani! Buna! Imi pare rau pentru intarziere, acum sunt aici, iti multumesc mult pentru mesajul privat. Nu ma asteptam la o schimbare atat de rapida din partea lui Sasuke. Mi se taiase suflul cand am citit ca nu se mai poate ridica, chiar crezusem ca este accidentat, din prima ma gandisem ca a pierdut cursa, dar pana la urma concurentul a fost fraier si a mers ca o momaie, nici nu cred ca se astepta ca Sasuke sa se mai poata ridica.
    Iar reactiile lui Itachi au fost uimitoare, nici nu vreau sa stiu ce morala ii va face cand va ajunge acasa.
    Nu stiu de ce, dar chiar mi-a parut rau ca el s-a culcat cu Sakura, s-a vazut ca regreta. Insa nu inteleg ultima fraza, Deidera ii prinde? Pentru ca la asta ma duce cu gandul. Cred ca relatia lui cu Sakura se va raci drastic acum, nu? Sau poate daca-i prinde Deidera, Sakura s-ar putea regasi in bratele lui Sasuke.. :-< Nici numai stiu ce sa spun.
    Astept urmatorul capitol, spor la scris si multa inspiratie!

    Am uitat ceva; ii multumesc lui Debb ca a avut atata rabdare cu mine si chiar mi-a dat capitolul prin mp. - prea riscant sa-l citesc direct din fic. Ii multumesc enorm, nu stiu ce m-as fi facut fara ea! Te iubesc, pui mic si pitic!

    Ella ♣
    Moderator
    Moderator

    Sex : feminin

    Mesaje : 2342

    Data de înscriere : 16/04/2012

    Re: Buchetul de mărăcini

    Mesaj Scris de Ella ♣ la data de Lun 26 Aug 2013 - 20:31

    Fic redeschis la cererea autoarelor. Next-ul va fi pus in cateva zile de Andy. ^^

    Fic inchis.


    Edit Emily: Fic redeschis la cererea autoarei. Spor la scris. ^^

    Andi
    Critic
    Critic

    Sex : feminin

    Mesaje : 1691

    Data de înscriere : 27/04/2012

    Re: Buchetul de mărăcini

    Mesaj Scris de Andi la data de Sam 21 Dec 2013 - 19:03

    Capitolul 6

    “I want a lover I don't have to love,
    I want a boy who's so drunk he doesn't talk”



     
     
    Care este cea mai bună metodă de a vindeca o inimă rănită? Filme siropoase, lacrimi, îngheţată de ciocolată, sfaturi? Nu. Nici cea mai bună prietenă nu o să mă ajute în momente ca acesta. Cea mai bună soluţie e o petrecere nebună, cu muzică dată atât de tare în cât crezi că nu vei mai auzi a doua zi şi, nu în cele din urmă, băutură. Whiskey, Vodka, Tequila, nu contează. Orice e bun. Mai puţin berea, urăsc berea. Cât timp pot să umplu paharul cu ceva, totul va fi bine. Cel puţin aşa cred eu. Karin, de exemplu, nu e de acord cu mine. Normal că cineva îmi strică iar cheful. Se putea altfel?
    -          Sakura! Sakura! Ridică-te!
    Vocea piţigăiată a prietenei mele roşcate îmi irita atât de mult urechile, încât îmi venea să o omor, nu alta. De ce nu mă lasă în pace? E atât de bine aici. Mi-am deschis cu greu ochii şi i-am privit chipul îngrijorat. O durere de cap îngrozitoare mă lovise cu putere. Mi-am dus mâna la frunte şi m-am ridicat puţin, încercând să îmi dau seama ce se întâmplă. Stăteam pe o jumătate de pat cu o sticlă aproape goală de Jack Daniel’s în mână. Lângă mine zăcea un tip care, cel puţin de la spate, arăta bine. M-am uitat din curiozitate mai bine la el şi am scos un ţipăt. Oh, Doamne! Era Rock Lee. Mi-am  pus mână pe piept şi am simţit cum bătăile inimii începeau să fie din ce în ce mai puternice. Dacă ăsta s-a atins de mine şi cu un singur deget, jur că îl omor. Karin mi-a dat o palmă şi m-am calmat. Apoi mi-a spus că Lee e cel care a sunat-o şi i-a spus să vină după mine. Deci, în loc să ţip din cauza faptului că e hidos, ar trebui să îi mulţumesc? Cu altă ocazie, poate. De fapt, el ar trebui să îmi mulţumescă mie, fiindcă a avut ocazia să stea în preajma mea.
    -          Doamne, uită-te la tine. Arăţi oribil.
    Într-adevăr, avea deptate. Mi-a atins uşor faţa cu mâna stângă şi am simţit urme ale machiajului ce fusese împrăştiat pe toată faţa. Ei, nu chiar toată, că ar fi fost prea ciudat. M-am ridicat panicată încercând să găsesc o baie sau măcar o oglindă. Păcat că picioarele mele nu au fost cu mine. Karin m-a prins repede şi nu am căzut. Şi uite cum se naşte un nou record personal. Cred că asta e prima dată când mi s-a întâmplat să mă culc beată şi să mă trezesc tot beată. Mi-am dat seama cât de penibil ar fi dacă cineva cunoscut m-ar vedea în ipostaza asta. M-am încălţat repede, mi-am luat geanta, am prins-o pe roşcată de mână şi am fugit cât de repede am putut. Totuşi nu am uitat de Lee. I-am lăsat în buzunar un bilet pe care scria „Merci mult, sprânceană stufoasă”.  Nici măcar nu cred că am scris corect. În fine, o să aprecieze gestul. În timp ce ieşeam din clădire observam că nu eram singura care luase la bord mai mult decât putea duce. Majoritatea fetelor erau întinse pe canapele, altele chiar pe jos. Uite, tipe mai praf decât mine. Ăsta da sentiment plăcut. Şi cum asta nu fusese o petrecere a lezbienelor, aici erau şi băieţi împărţiţi. Colţul fraierilor – cei care fumau iarbă şi sperau că vor agăţa vreo fată, colţul ciudaţilor – care erau cu ciudatele lor cu intenţii sinucigaşe, colţul celor normali şi masa celor populari – care erau prea buni pentru fetele care, aparent, aveau prea multe haine pe ele. Dacă mi-aş aminti, Doamne, cu cine am stat toată noaptea. Oricum, asta ar fi cea mai mică problemă a mea. Adevărata problemă va începe de îndată ce păşesc în apartamentul roşcatei. Nici nu vreau să mă gândesc la morala pe care o să mi-o facă. Cred că mai bine m-ar bate decât să îmi spună cât de greşit e tot ce fac. Îmi pare rău că nu pot să trec peste faptul că m-am culcat cu brunetul ăla. Îmi pare rău că doar aşa uit pe moment că l-am înşelat pe Deidara. Am încercat şi celelalte metode: am văzut un film de dragoste – care nu a ajutat cu nimic, am încercat chiar să şi plâng. Îmi pare rău că nu sunt mai sensibilă. Având în vedere că Deidara mă iubeşte aşa cum sunt, nu am de gând să mă schimb.
     
    Un sfert de oră mai târziu eram în camera roşcatei. Atmosfera era aproape sumbră. Stăteam pe scaun iar Karin avea privirea aia pătrunzătoare, care te făcea să regreți fiecare lucru greșit pe care l-ai făcut în viaţă. Lumina era stinsă, iar roşcata avea o lanternă în mână. A aprins-o şi a îndreptat-o spre mine.
    -          Karin, scumpo, ştiu că întotdeauna ai vrut să ajungi poliţist, dar ăsta nu e chiar un moment bun pentru fanteziile tale. Lasă lanterna aia jos. Ăsta nu e un interogatoriu, iar eu nu am făcut nicio crimă.
    Prietena mea cu probleme psihice grave a înlăturat lumina aia puternică din faţa mea şi a apăsat întrerupătorul. Bineînţeles că în tot timpul ăsta râdea. Dacă în loc să facă ce i-am spus doar râdea, chiar începeam să mă simt ca la poliţie. Ce urmează acum, cătuşe? Sper că nu. Mă ’joc’ de-a poliţista doar cu Deidara. E clar, trebuie să mănânc nişte murături ca să îmi revin. Încă mă simt beată. Şi, Doamne, trebuie să fac un duş. Corpul meu emană un miros mult prea tare de alcool. Dar se pare că nu pot face nimic în prezenţa ofiţerului Karin. Aceasta şi-a dres puţin vocea după ce s-a oprit din râs.
    -          Deci, Sakura, îmi poţi explica, te rog, cum ai reuşit să intri la party-ul privat al celor de la Facultatea Nokizuka? Tu nici măcar nu eşti la o facultate!
    -          Păi le-am spus că am venit aici datorită faptului că s-a făcut un schimb de experienţe între elevi. Verişoara mea foarte puţin cunoscută, Asuka, a mers timp de o săptămână la facultatea mea, Shibusen, care e specializată în medicina veterinară. Am fost destul de surprinsă să văd că m-au crezut.
    Karin şi-a pus mâinile în cap şi a început să înjure. Sunt sigură că era jeloasă. Ea nu s-ar fi gândit niciodată la asta.
    -          Doamne! Tu nu ai o verişoară Asuka. Şi de ce te-ai dus singură acolo? Ai avut noroc cu Lee. Dacă ciudaţii ăia de la medicină încercau să te disece?
    Acum este rândul meu să râd. Roşcata îşi făcea griji tot timpul din cauza mea. De cele mai multe ori avea şi motive, însă de data asta ce mi se putea întâmpla? Am fost la o simplă petrecere. Da, era a treia oară în ultimele două săptămâni, dar ce conta? Nu aveam chef de nimic altceva. Nici nu am mai fost la muncă. Îl tot evit pe Gaara de câteva zile bune. De asta acum stau la Karin. Nu cred că şefu’ s-ar gândi să mă caute şi aici. Totuşi, trebuie să rezolv cumva şi cu el. Prietena mea nu o să mă găzduiască tot timpul, iar chiria mea trebuie plătită. Am nevoie de bani. I-am făcut semn lui Karin să mă lase puţin în pace şi mi-am căutat telefonul prin geantă. Ca de obicei, aici ţin doar lucruri nefolositoate, de care trebuie să trec până ajung la obictele de care am cu adevărat nevoie. Într-un sfârşit am dat şi de telefon, dar mai bine nu o făceam. Am descoperit mult prea multe chestii, pe care mai bine nu le aflam. Poze de la petrecerea de noaptea trecută. Nu erau atât de rele. Nu făcusem nimic ruşinos, însă faţa mea mă dădea de gol. Oricine şi-ar fi dat seamă că eram mult prea beată. Şi, în plus, dansam cu o fată ciudată. Una cu două codiţie prinse în stil japonez. Oribil. Dacă aş fi fost trează, probabil aş fi insultat-o, în niciun caz nu aş fi dansat cu ea. Totuşi, partea cea mai rea urmează abia acum. Se pare că l-am sunat pe Deidara şi am vorbit un sfert de oră. E destul de puţin, noi vorbim ore bune la telefon. Dar o conversie cu el, în timp ce eram sub influenţa alcoolului şi încercam să ascund faptul că mă culcasem cu cineva, putea fi destul de dezastruasă. Sper că mi-am ţinut gura şi nu am spus mai mult decât trebuie. Nu aveam destul curaj cât să îl sun, voceam m-ar fi dat de gol. I-am trimis un scurt mesaj în care am întrebat subtil despre ce am discutat aseară.
    Devenam din ce în ce mai agitată. Voiam să plec din camera asta care mă sufoca. M-am dus la şifonierul roşcatei şi am început să arunc haine în stânga şi în dreapta. Nu găseam nimic satisfăcător. Nici măcar nu ştiam ce caut. Voiam doar să îmi ocup timpul cu ceva până îmi răspundea Deidara la mesaj. Văzându-mă atât de neliniştită, Karin a venit lângă mine şi m-a luat în braţe.
    -          O să fie bine.
    O vorbă bună şi o îmbrăţişare caldă de la prietena mea era tot ce îmi doream. M-am mai calmat puţin. Gândurile mele ciudate nu îmi dădeau pace şi credeam că nu voi reuşi să dorm la noapte. Dar cu prietena mea alături, ştiam că până la urmă totul o să fie bine.
    Am luat un prosop crem şi m-am dus la duş.
     
     
    Doamne, cât urăsc traficul aglomerat. Mă enervează atât de tare, încât mă simt capabilă de născocirea unui şir lung de înjurături ciudate. Să-l omoare cineva pe tipul ăla care merge cu şaizeci la oră, vă rog. Deja aveam suficiente probleme pe cap, acum urma să îmi stric şi programul. Voiam să ajung la Sasuke la o anumită oră. Abia aşteptam să citesc expresia de pe faţa lui atunci când mă va vedea. Probabil nu ar şti de ce sunt acolo. Sinceră să fiu, nici eu nu ştiu. După noaptea pe care am petrecut-o împreună mă simţeam puţin prost. Adevărul e că eu nu băusem chiar atât de mult, fusesem foarte puţin ameţită. Ştiam ce fac, deci m-am culcat cu el de bună voie. Dar brunetul nu trebuie să afle asta, nimeni nu trebuie să afle. Nu am vrut să îl înşel pe Dei, dar m-am pierdut în momentul ăla. Blondul oricum crede că îl înşel, deci de ce să nu mă şi distrez puţin? Ştiu că ce am făcut a fost total greşit, dar ce îi mai puteam spune lui Sasuke când deja eram pe jumătate dezbrăcaţi în pat? A fost vina mea, dar nu mi-o asum. De asta am făcut ce am făcut în dimineaţa în care s-s trezit lângă mine. L-am făcut să se simtă vinovat de toate. De fapt, dacă aş vrea, aş putea să îi spun aceaşi povesete şi lui Deidara. Dar nu ştiu care sunt şansele să mă creadă. El mă cunoaşte mai bine, nu îmi înghite minciunile atât de uşor. Totuşi, mă simt atât de prost pentru ce i-am făcut lui Sasuke. L-am folosit şi apoi l-am ignorat. Aş fi vrut să îmi cer scuze mai repede, însă am fost prea ocupată cu mersul la petreceri. Aşa scap eu de probleme de obicei. Mă rog, le amân mai mult, dar în mintea mea bolnavă, cred că lucrul ăsta mă ajută.
    Zece minute mai târziu eram în faţa garajului. Ce îi voi spune? „Şti, îmi pare rău că m-am culcat cu tine şi apoi te-am făcut să crezi că e vina ta. Acum sunt aici ca să îmi cer scuze şi ca să te invit în oraş să, nu ştiu, mâncăm o îngheţată, fiindcă îmi pare rău pentru tine.” Nu pot să îi spun asta. Ar fi urât din partea mea. Şi ciudat. Mi-am făcut puţin curaj şi am coborât din maşină. Am mers cu paşi rapizi către garaj, pregătită să-l înfrunt pe brunet. Din păcate, nu era nimeni aici. Nici măcar prietenii lui poponari. Acum nu pot să plec pur şi simplu. Mi-am pus geanta mai bine pe umăr şi m-am îndreptat către uşa vilei. Dacă vor răspunde părinţii lui, mă voi preface că vând ceva. Am nişte produse de la Avon prin geantă, deci chiar ar putea fi credibil. Totuşi, sper să nu fie nevoie să apelez la trucul ăsta jalnic. Am apăsat pe sonerie şi am aşteptat. Deveneam puţin panicată. Trebuie să mă calmez, trebuie să par credibilă. Într-un sfârşit, uşa s-a deschis. Pe faţă aveam un zâmbet fals, care s-a şters când am văzut cine a deschis uşa.
    -          Sakura? Ce faci aici?
    -          O, doamne, mi se părea mie ciudat că semănaţi atât de mul. Itachi, dacă aş fi ştiut că e fratele tău, jur că nu m-aş fi culcat cu el.
    -          Ai făcut ce?
    Doamne, o să mor, o să mor, o să mor! Dacă Itachi ştie, sigur va afla şi Deidara. Şi acum nu pot să îl mai mint, fiindcă din ce i-am spus brunetelui, e clar că am făcut-o din proprie iniţiativă. Pe faţa lui Itachi se putea citi foarte uşor dezamăgirea, care, până la urmă, s-a tranformat într-un zâmbet tâmp. Brunetul a început să râdă copios. Chiar aşa penibilă eram?
    -          Konan, vino aici! Ghici cu cine şi-a pierdut Sasuke virginitatea.
    Iubita lui Itachi a apărut imediat în pragul uşii, acoperită doar de un prosop. Oare poate fi ăsta nominalizat drept cel mai penibil şi jalnic moment al vieţii mele? Konan s-a alăturat şi ea brunetului şi au râs până le-am spus că dacă nu termină voi pleca acasă. Cu greu, s-au potolit. Am încercat şi eu să mă calmez, apoi am analizat cu atenţie ce îmi spusese Itachi. Stai, Sasuke a fost virgin până acum două săptămâni? Eu de ce nu am observat? Deci presupun că tot atunci a fost şi prima dată când s-a îmbătat, de asta nu a fost nevoie de prea multe pahare. Acum ce urmează? Să aflu că merge şi la biserică? Nu puteam să cred că îmi pierdusem vremea cu un mieluşel, care doar făcea pe durul. Se pare că noaptea aia a fost cea mai mare greşeală din viaţa mea. Mi-e atât de ruşine, încât îmi vine să intru în pământ. Itachi şi-a pus mâna pe umărul meu, în semn de consolare.
    -          Ascultă, Deidara nu va afla nimic de la mine sau Konan, însă mai devreme sau mai târziu va trebui să îi spui. Şi, sincer, nu cred că va reacţiona prea bine la vestea asta.
    -          Ştiu, am spus încet, plecând capul.
    Nişte paşi se auzeau uşor pe asfalt. Nici nu m-am întors. Ştiam cine e. Cine altcineva putea să fie? Nimeni altul decât Sasuke.
    -          Sakura? Ce cauţi aici? întrebă el nedumerit, aproape bâlbâindu-se. Adică, te aşteptam. Ştiam că o să te întorci la mine, toate se întorc.
    Asta e încercarea lui de a mă aborda? O replică jalnică şi o imitaţie demnă de milă a zâmbetului cuceritor al lui Joseph Morgan? Patetic. În tot timpul ăsta, Itachi îi făcea semne să se oprească, însă a fost prea târziu.
     
    Mi-am luat rămas-bun de la Konan şi Itachi, apoi l-am apucat pe celălalt Uchiha de mână şi i-am spus să vină după mine.
    -          Să nu mă aştepţi diseară, Itachi!
    O, era atât de amuzant. El chiar credea că poate să mai continue mult cu jocul ăsta? Încerca să pară atât de macho, dar deja ştiam cine e de fapt. E un pămpălău şi jumătate. Sunt atât de nervoasă încât nici nu ştiu cu ce să încep. Aş vrea să îl împuşc. De fapt, nici măcar nu înţeleg ce mă enervează mai tare. Că l-am înşelat pe Deidara cu un fraier, sau că m-am lăsat dusă de nas de fraierul ăsta? Nu pot să mă duc la Deidara şi să îi spun că m-am culcat cu un ratat. Aş arăta jalnic. Asta e! Dacă Sasuke vrea să fie şmecher, îl fac eu să pară mai şmecher. Ha, după ce termin cu el, toate fetele vor dori să îl aibă măcar o noapte. Cât de greu va fi? Deja arată bine, tot ce trebuie să fac e să lucrez puţin la personalitatea lui. Ah, Sakura, eşti atât de inteligentă. Pentru prima dată după mult timp, vin şi eu cu o idee bună. Dar se pare că sunt singura care gândeşte pe aici. Privindu-l pe Sasuke cu coada ochiului, am observat o dată în plus cât de timid este. În încercarea lui de a juca în continuare rolul de bad boy, brunetul voia cu disperare ca mâna lui să atingă coapsa mea. Din păcate, nu avea curajul necesar. Dar stai, ce se întâmplă? Deşi tremura puţin, mâna lui a început să se deplaseze. Cu vârful degetelor mi-a atins zona genunchilor, apoi, neîncrezător, a mers puţin mai sus. Deşi detest să admit asta, chiar îmi plăcea la nebunie felul în care mă atingea. Cât aş vrea să îl încurajez şi să îi spun să trecem la lucruri serioase. Dar nu pot face asta fiindcă suntem în maşină. Dar dacă stau să mă gândesc, în totdeauna mi-am dorit să o fac în maşină. Sfântă cutie de cereale, la ce mă gândesc? Trebuie să îmi revin.
    -          Sasuke, drăguţule, spun eu puţin răguşită. Eşti subtil ca o cărămidă zburătoare. Uite, vezi chestiile alea două de sub nas? Se numesc buze şi sunt utile în diverse situaţii: când săruţi, când mănânci, dar, cel mai des, când vorbeşti. Dacă vrei să i-o tragi unei tipe, încearcă mai întâi să vorbeşti cu ea, apoi să o pipăi. Uite, chiar mă flatează tupeul tău nesimţit, fiindcă asta înseamnă că te-ai simţit bine când am făcut sex. Dar totuşi, hai să spunem lucrurilor pe nume. Eu am deja un iubit, iar tu eşti un pămpălău şi jumătate care merge la biserică.  Să nu mai menţionez şi faptul că ţi-ai pierdut virginatatea cu mine. Ştiu că probabil îţi doreai ca prima dată să fie cu o fată specială la care ţii şi chiar îmi pare rău că acea fată am fost de fapt eu, dar nici eu nu sunt prea mulţumită de mica noastră aventură. Plus că tu ai cam profitat de mine, deci bucură-te că nu te acuz de viol. Chiar voiam să te scot la o cafea, să vorbim, să ajung să cred că dacă te-aş fi cunoscut în altă conjunctură chiar ar fi fost ceva între noi. Dar înafară de pierce-ul din ureche, nu mă atrage nimic la tine.
    După ce mi-a terminat monologul, în maşină s-a făcut o linişte macabră. Sasuke nu spunea nimic. Şi-a retras mâna de pe piciorul meu, în timp ce respiraţia i se îngreuna din ce în ce mai tare. Ştiu că l-am jignit cu aproape tot ce am spus mai sus, dar scopul acelor cuvinte a fost să scot la suprafaţă bărbatul din el. Să pot să îi demonstrez lui Deidara că măcar nu m-am culcat cu un fraier. Ştiu că acum doar mă folosesc de Sasuke, dar amândoi avem de câştigat din asta. Mă simt oarecum prost. De ce îi fac asta? Doar ca să mă simt eu mai bine? Ce mod josnic am de a-mi modifica greşelile.
    -          Îmi pare rău... pentru tot. Probabil nu ar trebui să ne mai vedem.
    Acestea fiind spuse, a pus mâna pe mânerul maşinii şi a ieşit.
    -          Sasuke, stai!
    Dar nu s-a oprit. Doamne, cum pot fi o persoană atât de mizereabilă? Îi fac pe alţii să sufere doar ca să îmi salvez pielea? Nu vreau să fiu genul ăla de persoană. Vreau să fac ceea ce trebuie. Dar mai întâi, trebuie să mă întorc acasă. Dacă mă apucă şi mai mult remuşcările poate chiar voi începe să plâng. Trebuie să mă adun.
     
     
    Cum apartamentul roşcatei a fost mai aproape decât al meu, m-am dus la ea acasă. Nu m-am obosit să o anunţ că voi merge la ea, aşa că am folosit dublura pe care mi-o dăduse şi am deschis apartamentul. Mi-a lăsat încălţămintea la intrare şi am păşit lent. Era ceva ciudat cu atmosfera din cameră, nu ştiu de ce. Poate din cauza faptul că mai devreme am fost interogată aici. Habar n-am. Fără să mai stau pe gânduri m-am dus direct în bucătărie. Îmi era atât de foame, încât aş fi mâncat tot ce era în frigider. Totuşi, cum nu vreau să ajung cât frigiderul, am scos nişte lapte şi am căutat cerealele. Am scos dintr-un sertar două linguri şi din dulap două boluri. Nu aveam de gând să mănânc singură, aşa că am pus totul pe o tavă şi m-am îndreptat către dormitorul lui Karin. Din câte ştiu, roşcata încă este în deplinătatea facultăţilor mentale, deci având în vedere că o aud vorbind, presupun că vorbeşte cu cineva la telefon şi nu singură. Şi ce fel de prietenă aş fi eu dacă nu aş trage cu urechea? Am deschis puţin uşa, suficient cât să nu îşi dea seama, dar destul de mult încât să pot auzi mai bine. Discuţia nu părea deloc interesantă, dar am continuat să ascult în speranţa în care poate, poate vor şi picanterii.
    -          Ce? Sigur că nu i-am spui Sakurăi. Mă crezi proastă? O să vedem cum îi spunem la momentul potrivit.
    Karin are cumva secrete fată de mine? Şi nu pare ceva minor. Urăsc să aflu că oamenii la care ţin îmi ascund lucruri. Nu reacţionez prea bine la asta. Mi-am dres vocea şi am intrat în cameră.
    -          Cu cine vorbeşti, Karin?
    ____________________________________________________
    Bam! După un secol şi jumătate vin şi eu cu capitolul şase! Sper că a meritat aşteptarea. Şi îmi pare rău că am tot întârziat. Sper că ficul ăsta mai are cititori. Păi, sper că v-a plăcut.
    Îmi cer scuze dacă am uitat să anunţ pe cineva.


    Ultima editare efectuata de catre Andi in Joi 17 Iul 2014 - 0:10, editata de 1 ori

    mikydeeuk23
    Inactiv
    Inactiv

    Mesaje : 9

    Data de înscriere : 13/12/2012

    Re: Buchetul de mărăcini

    Mesaj Scris de mikydeeuk23 la data de Sam 21 Dec 2013 - 22:05

    Sper ca sunt prima care comenteaza, bcz da :3
    In primul rand, am murit, efectiv, de ras. Intreab-o pe Clau cum i-am comentat intregul meci Laugh I just love you, u little cookie. Mi-a placut cum Itachi a luat-o putin pe Sakura peste picior , spunandu-i ca Sasuke a fost virgin pana atunci, iar apoi Sasu vine like a badass . I died , I swear Laugh 
    Am ras o gramada, ceea ce a fost extraordinar intr-un capitol! Plus ca m-ai lasat in suspans. Uuuuu imi place suspansu :> Dar ce nu mi-a placut a fost atitudinea Sakurei. Inteleg ca se simte prost datorita actiunilor ei, but she acted like a real bitch somehow. Vreau sa spun, asa o mila mi-a fost de bietul Sasuke... Ce vina are el ca s-a indragostit de una care da vina pe el pentru toate greselile ei? Sad Mi-a placut faptul ca are simtul umorului, dar e asa mean... Sper ca in final o sa se schimbe si o sa-l iubeasca pe Sasuke super mult, si la fel si el pe ea, si or sa fie fericiti forever and after ( +200 de copii, meh )
    Abia astept capitolul ce urmeaza! Omg, cat suspans... :o3 I'm just dying. Capitolul asta mi-a facut seara oricum, multumesc pentru asta :3

    Rose
    Moderator
    Moderator

    Sex : feminin

    Mesaje : 2424

    Data de înscriere : 08/04/2011

    Re: Buchetul de mărăcini

    Mesaj Scris de Rose la data de Lun 23 Dec 2013 - 21:17

    Bună!
    Apreciez că m-aţi anunţat. Sincer, mulţumesc!
    A trebuit să reiau capitolul 5, pentru că am uitat unde aţi lăsat acţiunea. Nu vreau să mai aştept atât. Deci Clau te pui pe tastat de acum.
    A fost super! JD! :x Băutura asta mă bântuie Laugh Cum ziceam, genial lucrat. Ai înlocuit dulciurile, filmele siropoase şi lacrimile cu petrecerile nebune. Să ştii că trei în ultimele două săptâmâni e puţin Laugh Se putea şi mai mult. Măh, minciunea folosită de Sakura pentru a intra la acea petrecere e atât credibilă o.o Geniu! Merită folosită Laugh
    Apreciez gestul lui Itachi de a ţine secretul, dar stai doar să afle Deidara că iese fum şi scântei. Îmi e cam milă de Sasuke şi Sakura. Cred că îi va face sac de box sau poate Sasuke o să joace rolul de prinţ salvator *goo* Oficial încep să o iau razna! Tanana! Laugh Măh, cât de dură a putut fi rozalia cu Sasuke x.x. OMG! Şi acu el se duce să bea, să îşi facă de cap cu vreo panaramă şi abia după vine marea schimbare. Muahaha! Să pice în cap şi să stea în limbă Sakura după el. O să cerşească atenţia lui. Prevăd asta. Abia acum începe marea dramă. Faceţi loc! A fost dură cu el, a spus-o prea direct şi prea urât, iar Sasuke cum nu e din lumea 'rea' ... mda... nu a asimilat totul prea bine.
    Ai încheiat capitolul în stil mare o.o Ăsta da suspans, neică! o.o Ce să îi zică? Cu cine vorbea? Ce? Ce? Hai, gagici! T.T Aveţi un om care suferă aici. Nu vreţi să faceţi o faptă bună? *goo* Clau, ştiu că de tine depinde capitolul 7 aşa că dacă nu pui mâna şi dai din degetele alea cu manichiură super atunci s-ar putea să ţi le rup (d). Ne-am înţeles, mâţă? Până la Revelion vreau capitolul 7, plus celelalte capitole de la ficurile tale. *evil*
    Vă pup! Kiss

    *Alexia*
    Inactiv
    Inactiv

    Sex : feminin

    Mesaje : 12

    Data de înscriere : 12/10/2012

    Re: Buchetul de mărăcini

    Mesaj Scris de *Alexia* la data de Mar 24 Dec 2013 - 21:28

    Buna! Imi place foarte mult ficul tau, este unic! Nu am apucat sa comentez pentru ca ti l-ai inchis' si apropo ma bucur ca ai vrut sa-l continui. Ador modul fau de a scrie, foarte original. Te rog sa ma anunti cand pui nextul. Spor la scris si la inspiratie! Te pup si iti urez Craciun fericit! Kiss

    ~Kim™~
    Membru
    Membru

    Sex : feminin

    Mesaje : 1342

    Data de înscriere : 23/01/2013

    Re: Buchetul de mărăcini

    Mesaj Scris de ~Kim™~ la data de Joi 27 Feb 2014 - 9:05

    In cele din urma, am terminat si eu de citit. :)Imi place fic-ul. Love it
    Regret ca nu am trecut mai devreme pe aici.
    Acum observ si eu cat de talente sunteti la scris si la perversitati. Clau, nu ma injura pentru asta, spun doar adevarul. Laugh
    Daca capitolul asta a fost scris de Andy, atunci inseamna ca urmatorul il va posta Clau, asa ca, apucate de scris femeie, ai un capitol de adus. Kiss
    Ei bine,va urez spor la scris si multa inspiratie. Big Hug

    Heaven's Calling
    Membru
    Membru

    Sex : masculin

    Mesaje : 321

    Data de înscriere : 22/07/2013

    Re: Buchetul de mărăcini

    Mesaj Scris de Heaven's Calling la data de Sam 19 Iul 2014 - 14:22

    Cum de văd ficul ăsta abia acum? o.o Ăm, nu răspundeți. Laugh
    Anyway, îl ador! Sasuke pămpălău virgin și ,,mielușelul" găștii, iar Sakura o mini-pițipoanca? o.o Vai, asta chiar că n-am mai întâlnit-o. Laugh Sfântă cutie de cereale? Subtil ca o cărămidă zburătoare? Doamne, sunteți geniale, jur. Laughing Dar am o mică întrebare. Unde-i nextul?! :-w Îl vreau! :-w Clau, rândul tău, deci pune-te pe scris că te stresez. [-(
    Spor la scris și să mă anunțe și pe mine careva când vine nextul! Big Hug

    Ella ♣
    Moderator
    Moderator

    Sex : feminin

    Mesaje : 2342

    Data de înscriere : 16/04/2012

    Re: Buchetul de mărăcini

    Mesaj Scris de Ella ♣ la data de Mier 24 Sept 2014 - 22:52

    Capitolul 7
    Vino și bate-mi la ușa inimii


    Sasuke




    Cred că aveam o problema gravă. Stăteam cu capul pe brațe, pe tejgheaua barului, cu căștile bine băgate în urechi, ascultând manelele de jale ale lui Itachi. Da, aveam o problemă și nu era vorba de brusca mea orientare spre acest gen de muzică, sau de faptul că unele dintre melodii erau al naibii de captivante și inconștient îți intrau în cap, ci despre relația mea cu Sakura care nu era una extraordinară. După ce m-a făcut să mă simt ca cel mai mare ratat care a putut exista vreodată - nu că ar fi fost pentru prima oară - singurul gând rațional pe care l-am avut a fost acela de a-mi cere scuze și de a mă duce la Hinata. Ea sigur știa ce anume să îmi spună și cum să mă sfătuiască în legătură cu toată povestea asta. Plus că aveam nevoie de un loc unde să dorm o noapte. Nu mă puteam duce pur și simplu acasă. Itachi va ști că nu s-a întâmplat nimic în favoarea mea și iar va râde de mine, cum face deobicei. Am oftat, scoțându-mi cât mai repede posibil căștile și aruncându-le cu tot cu telefon pe undeva prin apropierea mea, simțind imediat după mirosul puternic de tărie invadându-mi nările. Mi-am ridicat ușor capul, sprijinindu-mi bărbia de brațe, privind trist și melancolic cele câteva cuburi de gheață din paharul din fața mea, care fusese plin acum cinci secunde. Hinata, care se tot plimba dintr-un colț în altul al clubului și se asigura că totul e perfect pentru petrecerea de diseară, își mută toată atenția spre bar, mai exact pe locul ocupat de mine. S-a așezat pe scaunul alăturat, cu o expresie îngrijorată pe chip și mi-a luat din față paharul împreuna cu sticla de alcool pe jumătate goală.
    - Sasuke, mă neliniștești mai mult decât deobicei. Chiar atât de rău a fost?
    Mi-am îndreptat spatele și am privit-o în ochi, iar aceasta și-a pus mâna pe obrazul meu, mângâindu-l cu degetul mare, încercând să mă calmeze. Am evitat privirea ei pentru un moment, însă am revenit asupra sa, realizând că puteam să am încredere în brunetă. După ce m-am asigurat că eram numai noi doi în club și după ce am luat o gură mare de aer să mă pot aduna, am început să îi povestesc ce se întâmplase în această după-amiază. Nu era cine știe ce de istorisit, dar am pus accent pe tot ceea ce Sakura îmi spusese în mașină. Mă rănise și jignise cu absolut tot. Recunosc că fusesem și eu destul de naiv încât să cred că venise după mine, chiar dacă după acea noapte mă dăduse afară în șuturi din apartamentul ei, și mai mult decât îndrăzneț încât abia să schimb două vorbe cu ea și să încep să o frec pe picior ca un nesimțit și obsedat. Pe de o parte avusese dreptate, dar ar fi putut fi ceva mai blândă cu mine, având în vedere că eu nu mai experimentasem unele lucruri și nu știam cum să reacționez în anumite situații. Doar pentru că în acea zi fusesem mai cool și mai periculos, nu însemna că devenisem un expert. Am oftat din nou, uitându-mă fix la brunetă și cerând ajutor. Aceasta și-a pus un deget pe buze, apoi a ridicat privirea spre tavan - indicând faptul că se gândește intens, lucru ce nu îl făcea prea des - și în final își întoarse atenția la mine.
    - Uite, Sasuke, cel mai bine ar fi să o lași să se liniștească puțin. După cum ai spus și tu, Sakura are un iubit și în momentul de față îi ești ca un ghimpe.
    - Minunat, am pufnit revoltat, e fix ce îmi lipsea. Hina, ea e prima tipă care îmi place cu adevărat și știu că o să sune pompos, dar mă gândesc tot timpul la ea. Am început să o visez noaptea, ce dracu'!
    - Da, ca să nu mai menționăm faptul că a fost prima din viața ta. Mă întreb cum a fost. Oare ai rămas același băiețel cuminte și te-ai supus fiecărei dorințe a ei sau ai luat inițiativă și ai fost ceva mai sălbatic?
    - Nu mă ajuți deloc.
    - Iartă-mă, a spus chicotind. Revenind, a continuat așezându-se picior peste picior, după ce se mai liniștește du-te și vorbește cu ea. Fii sincer, spune-i cu adevărat ce gândești despre ea. Sinceritatea bate orice și cu siguranță te va privi cu alți ochi. Orice fată adoră în adâncul ei când un tip își mărturisește sentimentele față de ea și este intimidat și jenat.
    - Dar nu voi arăta și mai ratat?
    - Ba da, însă în sinea ei se va simți mai mult decât flatată chiar dacă nu îți va arăta asta. La exterior nu își va schimba postura, dar va deveni mai îngăduitoare, te va tachina mai ușor și mai drăgăstos.
    - Și dacă ea nu simte la fel?
    - Va face același lucru, cu scopul de a te detensiona, a te relaxa și de a scăpa de toate emoțiile pe care le-ai avut, pentru a putea fi atent la toate semnalele pe care le transmite fie ele pozitive sau negative, înțelegi?
    Am dat din cap în semn că da, cântărind și analizând fiecare informație primită. Nu era chiar mare filosofie ce îmi spunea Hinata. Am oftat pentru a nu știu câta oară în acea zi și m-am lăsat învins. Cu siguranță bruneta știa ce spune. Cu toate că Hinata fusese singura persoană capabilă să mă suporte şi să mă asculte în tot acest timp şi îmi dăduse şi sfaturi în legătură cu ce ar trebui să fac, încă nu eram convins că sinceritatea m-ar ajuta în vreun fel acum. Nu era ca şi când nu aveam încredere în judecata brunetei, doar că nu văd în Sakura genul de fată care s-ar topi și s-ar uda toată dacă i-aş spune ce simt cu adevărat pentru ea. Sunt un prost, la ce îmi e gândul? Sakura are deja un iubit care o face fericită în toată puterea cuvântului şi tot ce îi lipsește acum este un puşti mucos care să îi spună că o iubeşte şi că se gândește tot timpul la ea. Şi am fost şi mai cretin în momentul în care am crezut că pot duce mai mult de două pahare de tărie, dar s-a dovedit contrariul şi anume că m-am îmbătat de nu mai ştiam cum mă cheamă  - pe bune, habar nu aveam cine dracu' eram sau cum de o tipă rozalie şi bună se freca de mine - şi am ars-o cu Sakura, chiar dacă îi promisesem că nu mă ating de ea. Singurul lucru dubios fusese faptul că nici ea nu a băut mai mult ca mine, iar cu toate astea păruse la fel fe beată ca şi mine. Oare tipa chiar nu poate duce mult la băutură? Oare aparenţele chiar înșeală? Pentru că ea chiar pare genul de fată petrecăreaţă şi mereu cu paharul plin.
    Am decis să nu îmi mai bat capul cu asta și să îmi ocup timpul cu altceva ca să uit măcar pentru cinci minute de existența Sakurei. Hinata încă nu terminase de aranjat și verificat fiecare centimetru al clubului, așa că până la ora deschiderii am ajutat-o cât de mult am putut. Trebuia să îmi găsesc o ocupație pentru noaptea asta, dar nu mă vedeam deloc dansând cu toate panaramele care aveau să vină și să beau până nu știu ce e cu mine, din nou. Din fericire, bruneta mi-a spus că pot să dorm într-unul din separeuri după terminarea programului, iar până atunci pot să lucrez la bar.


    Era puțin trecut de ora unsprezece, iar totul părea că merge destul de bine. Chiar bine, puteam spune. Să stau la bar și să le servesc pe fetele care nu își mai luau ochii de la mine și de la tipul de lângă mine care făcea băuturile, nu era ceva deloc rău. Pe lângă tinerele care doar mă sorbeau din priviri și oftau visătoare, mai erau și domnișoarele sumar îmbrăcate și mai îndrăznețe care nu se sfiau deloc să mă întrebe dacă le fac cu un dans. Oricât de mult mi-ar fi plăcut să plec de la bar și să îmi fac puțin de cap, Hinata mi-a ordonat să nu îmi părăsesc postul, așa că le trăgeam ușor mai aproape de mine să le pot spune că din păcate nu pot face acest lucru, dar voi veni aici și în alte zile în care nu voi lucra, sfârșind prin a le mușca de lobul urechii. Prima oară crezusem că o dădusem rău în bară cu mișcarea asta, dar surprinzător părea să le" înfierbânte" și mai tare, iar unele dintre ele nu s-au lăsat mai prejos și mi-au lăsat câteva "amintiri" pe gât. Nu mă deranjase, din contră, aveam cum să îi dau lui Itachi peste nas. Într-un fel îmi părea bine că Hinata îmi interzise  să las baltă barul. La cât de supărat pe viață fusesem acum câteva ore, cine știe ce aș putea face să mă simt bine doar pentru o seară, dar apoi să regret o viață întreagă. Cum ar fi un tatuaj... nu, un tatuaj ar fi o idee destul de bună. Mai ales dacă ar conține niște cuvinte motivaționale sau ceva desene inspiraționale sau numele meu scris pe un font șmecher și interesant sau vreun animal feroce și puternic. Cât timp eu eram indecis ce tatuaj m-ar reprezenta mai bine, Hinata își flutură degetele ei lungi și subțiri, cu nelipsitele unghii false și lungi prin fața ochilor mei, ca și când ar fi fost gata oricând să mi-i scoată. După ce mă scoase din transă, îmi spuse că cineva mă așteaptă în separeul indicat de ea, apoi îmi făcu cu ochiul și plecase pur și simplu. Am dat din umeri, am apucat două pahare de la bar și prima sticlă de băutură care mi-a picat în mână, care s-a dovedit a fi un martini. Cred că era un gest destul de drăguț din partea mea să îi ofer acelei persoane ceva de băut și sunt singur că oricine ar fi acel personaj misterios, nu s-ar sfii să primească băutură din partea casei, plus că suntem într-un club, ce naiba? Paharele nu au voie să fie goale. Am urcat la etaj, strecurându-mă printre mulțimea de tineri care se spărgeau în figuri de dans, am deschis ușa separeului, am dat la o parte perdeaua din catifea roșie și am privit în jur. Tocuri amețitor de înalte, picioare lungi și zvelte, o rochie alba, fără bretele, indecent de scurtă și exagerat de mulată pe corpul ei - ceea ce mă făcea involuntar să mă întreb dacă poartă lenjerie pe ea - mâinile încrucișate la piept, cu umerii relaxanți, machiată perfect și cu o expresie blândă pe față. Pentru a doua oară în acea zi am fost șocat și surprins să o văd în fața mea, însă de această dată nu am mai folosit nicio replică ieftină, ci pur și simplu am rămas tăcut, citindu-mi-se uimirea pe chip.
    - Bună, Sasuke.
    Am tresărit la auzul vocii ei atât de cunoscute și totuși atât de străină. Îmi era ca un ecou în capul meu. I-am evitat privirea, să mă pot aduna și am pus cele două pahare împreună cu sticla pe măsuța din apropierea canapelei, apoi am tras adânc aer în piept, fiind gata să o înfrunt.
    - Ce cauți aici?
    A tresărit și ea, aproape insesizabil și pentru prima oară mi s-a părut că o dominam. Probabil că nu se aștepta la asta. Am simțit-o nesigură și negăsindu-și cuvintele, frământându-și degetele încontinuu. Aveam de gând să adopt o poziție de bad boy, să o intimidez, însă am sfârșit prin a-mi băga mâinile în buzunar, așteptând exasperat ca tipa să înceapă să vorbească.
    - Sasuke, știu că ultima noastră întâlnire nu s-a terminat prea bine.
    - O, stai, vrei să îmi spui că atunci a fost o întâlnire? Ar trebui să mă simt onorat că un "pămpălău și jumătate" ca mine, care "merge la biserică" a fost la o întâlnire cu o tipă așa ca tine?
    - Sasuke, nu am vrut să spun asta atunci, eram puțin furioasă și crede-mă că nu am vrut să sune așa.
    - Scutește-mă, Sakura. A sunat exact cum ai vrut să sune, ba chiar mai mult de atât. Îmi pot imagina satisfacția pe care ai avut-o atunci când ai spus toate acele lucruri. Plus că tu ai un iubit și știm amândoi că cel mai probabil n-o să supraviețuiesc după ce află că m-am culcat cu tine, așa că nu înțeleg ce faci tu aici.
    - Sasuke, te rog, ascultă-mă...
    - De fapt, știi ce, Sakura? Tu ai vorbit destul azi în mașină. E rândul meu să vorbesc.
    A amuțit. Ridicasem tonul la ea, dar trebuia să mă impun cumva, să o conving să tacă și să mă asculte. Mă hotărâsem în ultimul moment să ascult sfatul Hinatei și să fiu sincer cu Sakura. Nu era un lucru ușor ceea ce urma să îi spun, dar speram din tot sufletul ca bruneta să aibă dreptate și rozalia să mă privească cu alți ochi. Altă variantă să mă descotorosesc de povara de pe umeri nu aveam. Am apucat-o de mâini, tinând-o strâns și am privit-o în ochi.
    - Uite, Sakura, cee ce urmează să îţi spun este destul de greu pentru mine şi ştiu că ar putea înrăutăţi relația dintre noi, însă simt nevoia disperată ca tu să ştii toate astea.
    Am simţit cum i se tăie respirația pentru un moment şi apoi cum revine la ritmul ei normal. Sunt sigur că mii de întrebări îi străbăteau mintea şi se gândea la toate cuvintele posibile pe care aş putea să le rostesc pentru ea, iar faptul că eu mă eschivam şi mai mult şi trăgeam oarecum de timp, o făceau şi mai neliniştită. Palmele îmi transpiraseră şi sunt sigur că şi ea simţise lucrul ăsta, dar nu dăduse drumul strânsorii şi mă îndeamnă cu privirea fixă şi curioasă să continui.
    - Eu cred că... de fapt sunt convins că sunt îndrăgostit de tine.
    În acel moment, tânără îşi smuci mâinile până le-am dat drumul, făcuse câţiva paşi în spate, se întoarse, îşi puse mâinile în jurul brațelor şi îşi lăsă privirea în jos. Bravo, Hinata! Tu şi sfaturile tale! E ultima oară când te mai ascult. Cu toate acestea, mă simţisem atât de uşurat şi eliberat când i-am destăinuit rozaliei faptul că mă îndrăgostisem de ea. Am stat în linişte câteva clipe, timp în care în cameră se auzea doar muzica înfundată, care zguduia pereţii la propriu, şi o privream pe ea care era la fel de tulburată, apoi un gând nebunesc îmi străbase mintea. Am înaintat până am ajuns în dreptul ei, apoi am cuprins-o pe la spate, îmbrăţişând-o strâns, să nu îi dau posibilitatea de a se mişca prea mult şi mi-am pus capul pe umărul acesteia.
    - Ştiu că e total nepotrivit ca un puşti de şaptesprezece ani ca mine să umble, sau mai bine spus să îndrăznească să se uite la o tipă cu capul pe umeri şi  care ştie ce vrea, de nouăsprezece ani ca tine care are cu siguranţă un iubit pe măsură şi care îi face toate poftele, însă din acea noapte nu îmi pot lua gândul de la tine, am spus strângând-o mai tare şi sprijinindu-mi fruntea de umărul ei. Ştiu, sună nebunește şi a scenariu de telenovelă spaniolă, însă fie că îţi convine sau nu, ai făcut un puști ratat să se gândească mereu la tine, indiferent ce face.
    - Te rog, taci, a șoptit aceasta cu vocea tremurându-i.
    - Am început să te visez noaptea. Chiar dacă am fost șocat să te văd în seara asta aici, nu ai idee cât de mult m-am bucurat că ai venit aici. La dracu, te iubesc, Sakura!
    - Taci!
    S-a smucit și împins puternic, făcându-mă să mă dezechilibrez și să îi dau drumul. S-a întors spre mine și cu o mișcare rapidă, dar tacticoasă a mâinilor, mă apucă de gulerul cămăşii şi începu să mă scuture.
    - Tu nu poți să te îndrăgosteşti de mine, mă auzi?! Tu nu mă poţi iubi!
    Dar era deja prea tărziu. Inevitabilul se produse. Mi-am lăsat privirea în pământ, răspunzându-i prin acest mod că nu puteam să neg ceea ce îmi spusese. Suna prostește, însă chiar o iubeam și tot ce am vrut a fost ca ea să știe lucrul ăsta, pe lângă faptul de a avea o posibilă relație cu ea, dar asta e altă poveste. Tânăra stătea în picioare, cu spatele la mine, neputând să mă privească și se uita prin intermdiul ușii cu geam al separeului, la petrecerea nebună de la parter, în timp ce își rodea o unghie, semn că era tulburată. Într-un târziu, când m-am dezmeticit, iar Sakura nu și-a schimbat deloc expresia sau poziția, m-am gândit să destind puțin atmosfera, așa că am desfăcut sticla de martini, am turnat în cele două pahare, apoi i-am întins și ei unul.
    - Tu chiar crezi că mă poți îmbăta ca să profiți de mine, din nou?
    - Sakura, să profit de tine e ultimul lucru pe care l-aș face acum. Pur și simplu simt că ai nevoie de puțin alcool și sunt sigur că nu te vei îmbăta dintr-un pahar de martini, am răspuns încercând o tentativă de zâmbet și să o aduc de partea mea.
    A zâmbit și ea ușor palid și a acceptat paharul. Priveam amândoi atmosfera de după ușa separeului, savurând în liniște băutura. Nu mă puteam abține să nu o privesc pe furiș, cu coada ochiului. Felul elegant și chochet în care ducea paharul la gură, mă făceau să îmi doresc să mă țină și pe mine așa de strâns, iar modul în care buzele ei atingeau marginea, mă făceau invidios că nu eram eu cel care se înfingea în ele și în ultimul rând eram gelos pe lichidul roșiatic care avea șansa de a ajunge în gura ei. Da, eram invidios că nu eram eu cel care ajunge în gura ei, la propriu. Şi da, râvneam să ajung şi în ea pentru a doua oară, dar asta clar era misiune imposibilă. Am oftat şi mi-am mutat privirea, încercând să mă concentrez asupra altui lucru, doar să nu mă mai holbez atât la ea. Da, privitul subtil s-a transformat uşor şi sigur în holbat în toată regula. Într-un final, mi-am dres vocea şi am întrebat-o ce se va întâmpla de acum încolo. Sakura ridică pur şi simplu din umeri, încă neliniştită şi cel mai probabil din cauza faptului că nu avea un răspuns concret. O înţelegeam, până la urmă şi eu aş fi şocat dacă cineva ar veni la mine şi mi-ar spune din senin că mă iubește. Cred că era timpul să plec şi să mă întorc la bar, deja trasem chiulul destul de mult. Oricum, în momentul de față, orice era mai bine decât să continui să stau în atmosfera asta tensionată. Mi-am lăsat paharul pe măsuţa din sticlă şi i-am spus fetei că nu are de ce să îşi mai facă griji în privinţa mea pentru că e ultima oară când mă vede. Poate că aşa era mai bine pentru amândoi. Ea avea să se întoarcă la viaţa ei perfectă alături de iubitul ei şi eu aveam să revin la viaţa mea plictisitoare. M-am îndreptat cu paşi mărunţi spre ieşirea din separeu, însă fix înainte să ies, Sakura mă prinse de mână, mă întoarse spre ea şi mă sărută. Pentru câteva secunde nu am putut să reacţionez din cauza şocului prea mare,  dar apoi mi-am luat avânt, am apucat-o bine de talie, trăgând-o mai aproape de mine şi am început să o sărut cu foc, apăsat şi sălbatic ca şi când aş fi vrut să îi smulg buzele. Era ca un vis, până acum câteva secunde mi se părea ireal ca ea să mă sărute, dar acum se întâmpla. Sakura, chiar mă săruta!
    - Chiar eşti un ratat, Uchiha, a chicotit imediat ce s-a desprins de mine. Cu toate astea apreciez mult faptul că ai fost sincer cu mine şi mi-ai spus ce simţi cu adevărat pentru mine. Nimeni nu a mai făcut asta înainte.
    - Ei bine, măcar atât puteam face şi eu.
    - Uite... ce ai spune dacă am uita ce s-a întâmplat azi în maşină şi ce ar fi daca te-aş ajuta să devii un băiat rău după care toate tipele să saliveze?
    - Chiar crezi că ai putea face miracolul ăsta să se întâmple?
    - Sasuke, dragule, la tine e o mică problemă de caracter, pentru că înfăţişarea ta nu lasă de dorit şi judecând după semnele de pe gât am dreptate, ca să nu mai spus că încep să devin puțin invidioasă că nu eu sunt autoarea lor.
    Am chicotit, însă când am dat de expresia feței ei, mi-am dat seama că vorbea cât se poate de serios. Cred ca voi începe să ascult mai des de Hinata.


    Îmi pare rău că a ieșit așa de scurt (4 pagini de word, cel mai scurt capitol al meu ever. Laugh ) însă având în vedere că Andi povestește din perspectiva Sakurei, nu puteam sa intru prea mult în personajul ei, plus că eu aveam în plan doar în mare ce se va întâmpla și nu a ieșit prea mult. O să mă revanșez la celelalte. ^-^

    Rose
    Moderator
    Moderator

    Sex : feminin

    Mesaje : 2424

    Data de înscriere : 08/04/2011

    Re: Buchetul de mărăcini

    Mesaj Scris de Rose la data de Mier 24 Sept 2014 - 22:54

    edit
    Așa, eu sunt prima! Ihaaaa :x Dumnezeule, jur că nu m-ai țineam minte ideea, nu m-ai știam unde ai rămas și o trebuit să reiau. Dacă aduci capitolele din an în Crăciun... pfff! Nu e vina mea! 
    Manele? o.o Fix manele tu? Dar trebuie să recunosc că o fost maxim și mi-o plăcut replica aia a lui Hinata: ”  Oare ai rămas același băiețel cuminte și te-ai supus fiecărei dorințe a ei sau ai luat inițiativă și ai fost ceva mai sălbatic?” Vai, mor! Laugh Ești genială! Așa, așa. Sfaturi a la Hinata o.o și se pare că o mers. Dar până acolo, ce îi mai plăcea nebunului să facă pe durul la bar. Eeeeee! S-o învățat Laugh Hmmm și mușcat! Ehem! Ce-i mai place asta Laugh . 
    Băi, mă jur, nu am crezut că Sakura e în separeu o.o Maxim mi-am luat, îți zic eu. Și ce introducere frumoasă i-ai făcut Laugh Ehe! Deci ăla și-o luat avânt și după o rămas fără cuvinte. Serios? Chiar că pămpălău. T.T Dar totuși i-o spus ce simte și nu mă așteptam să facă. Vaaai! Și ce reacție o.o Exact ca în filmele alea, deci deci eu îmi imaginam acolo totul și era așa plăcut. Îmi mai lipsea popcornul Laugh Ce dulce o fost când o luat-o în brațe, dar nuuuu... ea ca o sălbatică ce e, urlă. Sincer, când am citit că îi dă de băut am crezut că nu o să fie chiar cuminți, dar m-am înșelat. Adică, de ce o trebuit să fie cuminți? Nu au voie! Nu le dau eu voie! Eheeee! Ce e asta?! Cum ți-ai permis? Dar nu e așa că în curând.. știi tu...? Logic că așa e. Surioara ta știe mai bine. Bun. 
    Îl ajută să se schimbe? o.o Văleu. Deci asta o să fie așa interesant! Și o să se tachineze ca doi copilași și o să se îndrăgostească și mai tare. Deci abia aștept părțile astea. Și îmi e cam milă de Sasuke atunci când Deidara o să afle adevărul. Vaaai, cred că îl face clătită sau îl bagă direct ăn groapă x.X Totuși, să sperăm, că asta nu o să se întâmple prea curând. Hehe! Ei doi trebuie să se bucure de iubirea lor ce abia se formează. Vaaaai. Staaaaaaai. Am ratat ceva! El are 17 și ea 19?” O_O Incredibil! Ești un geniu! Foarte bine și frumos. Și mai multe motive de a le pune bețe în roate ca să nu fie împreună, dar iubirea trece peste tot :3 . Iar am uitat ceva Laugh  ”râvneam să ajung şi în ea” - altă parte genială Laugh Ai avut idei superbe. 
    Ești o adevărată scriitoare! Ok, cred că am scris destul. Nu mai am idei. Îți ajunge. Spor la scris, la cât mai multe idei. 
    Pupici! Kiss 


    Ultima editare efectuata de catre Rose <3 in Joi 25 Sept 2014 - 20:39, editata de 1 ori

    Heaven's Calling
    Membru
    Membru

    Sex : masculin

    Mesaje : 321

    Data de înscriere : 22/07/2013

    Re: Buchetul de mărăcini

    Mesaj Scris de Heaven's Calling la data de Mier 24 Sept 2014 - 22:57

    Edit. (d)

    Clauuuu, îmi placeeeee! (goo) Mă bucur că Hinata a avut dreptate și Sakura îl vede acum pe Sasuke cu alți ochi. Bietul de el. T.T La ce personalități diferite au, cel mai probabil va fi o relație ciudată. Abia aștept nextul, spor la scris și să mă anunțați! Big Hug

      Acum este: Vin 2 Dec 2016 - 20:01